Drum Nou, martie 1962 (Anul 19, nr. 5343-5368)

1962-03-02 / nr. 5343

V X PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAI nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PHR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5343 * VINERI, 2 MARTIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Tot mai multi int munci­tori păşesc dil lummnere in Ima la min­e a colectiviştilor IERI, ÎN ŢARĂ Alte raioane cu agricultura colectivizat!: NEGREŞTI, GURAHONŢ ŞI PLOEŞTI în întreaga ţară, ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală, ascultînd cuvintul parti­dului, păşesc cu încredere în marea familie a colectiviştilor, convinşi fiind că numai în gos­podăria colectivă viaţa lor devine tot mai fru­moasă şi mai îmbelşugată. Zilnic, presa centrală publică ştiri şi infor­maţii despre înfiinţarea de noi gospodării colec­tive, despre noi raioane cu agricultura complet colectivizată. „Scînteia“ de ieri, de pildă, ne in­formează că s-a încheiat procesul de colectivi­zare a agriculturii în raioanele NEGREŞTI, re­giunea Iaşi, GURAHONŢ, regiunea Crişana şi în raionul PLOEŞTI. Raionul Ploeşti este cel de-al şaselea raion cu agricultura complet co­lectivizată din regiunea Ploești. RAIONUL SIBIU In colectivizarea agriculturii, muncă politică pe un front larg In aceste zile, con­­vingindu-se de su­perioritatea agricul­turii socialiste şi ur­­mind cu deplină încredere politica par­tidului, mase mari de ţărani muncitori din raionul Mediaş păşesc in gospodă­riile agricole colective, calea belşugu­lui şi fericirii. Numai in lunile ianua­rie şi februarie a.c., in cele 26 de gos­podării colective nou constituite şi in cele existente au intrat 8.654 familii de ţărani întovărăşiţi, cu 24.678 hectare teren agricol. In prezent, în cele 61 de gospodării colective din raion muncesc înfrăţite 14.142 familii, cu 40083 hec­tare teren agricol, ceea ce reprezintă peste 73 la sută din suprafaţa colectivi■ zabilă a raionului. De asemenea, la sfa­turile populare se află depuse sute de cereri ale ţăranilor muncitori pentru înscrierea în gospodăria colectivă. Rezultatele obţinute pină in prezent in colectivizarea agriculturii raionului se datoresc muncii politice perseverente desfăşurate de un front larg de către organizaţiile de partid, in fruntea ac­ţiunii de transformare a întovărăşirilor agricole în gospodării colective, au stat şi stau in permanenţă membrii de partid, care, prin exemplul lor perso­nal, prin munca politică desfăşurată, au reuşit să convingă şi să atragă ma­sele largi ale ţărănimii pe calea gos­podăriei colective, in centrul acestei munci a stat popularizarea largă a rea­lizărilor gospodăriilor colective frun­taşe, lămurirea temeinică a avantajelor muncii în colectiv, folosindu-se exem­plul viu al traiului tot mai îndestulat al ţărănimii colectiviste. In munca politică pentru colectivi­zarea agriculturii, comitetul raional de partid a pornit de la întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor a­­gricole colective, pentru ca acestea să devină puternice centre de atracţie pen­tru ţăranii întovărăşiţi. Ca urmare a măsurilor luate, gospodăriile colective au obţinut producţii mereu sporite, ve­nituri tot mai mari. De pildă, în anul 1961 gospodăriile agricole colective din raion au obţinut cu peste 300 kg. griu, cu 400 kg. porumb boabe şi 6.500 kg. sfeclă de zahăr la hectar mai mult de­cit întovărăşirile agricole. A sporit con­siderabil şi efectivul de animale pro­prietate obştească. Astfel, de la 1.625 capete taurine în 1951, s-a ajuns în anul trecut la 6276 de capete, din care 2051 vaci. In ulti­mii doi ani gospo­dăriile agricole co­lective au repartizat la fondul de bază în medie 12 la sută din totalul veniturilor băneşti, unele gospodării, ca cele din Aţei, Moşna, Saroş, ajungînd să aibă la sfîrşitul a­­nului 1661, un fond de bază de peste 2 milioane lei. A crescut an de an va­loarea zilei-muncă, care, de pildă, in G.A.C. din Dîm­os şi Vorumioc s-a ridi­cat anul trecut la peste 28 Iei. O atenţie deosebită a fost acordată organizării de vizite ale ţăranilor into­vărăşiţi la gospodăriile­­colective frun­­taşe. Numai în ultimele patru luni au fost organizate 35 asemenea vizite, la care au participat peste 1.200 ţărani întovărăşiţi. Cu acest prilej ei au văzut realizările gospodăriilor colective din Moşna, Aţei, Dîb­os, Richiş, Saroş şi altele, au fost acasă la colectivişti, au comparat traiul acestora cu am­ior. Du­pă fiecare vizită, tot mai mulţi ţărani întovărăşiţi au făcut cereri de înscriere in gospodăria colectivă. O mare putere de convingere o au intilnirile dintre întovărăşiţi şi colecti­vişti fruntaşi. Preşedinţi şi brigadieri din gospodăriile colective le-au vorbit pe larg întovărăşiţilor despre realiză­rile obţinute,, despre viaţa nouă din co­lectivă şi au dat răspunsuri la nume­roasele întrebări puse de ţăranii înto­vărăşiţi. In munca politică de masă pentru colectivizarea agriculturii, organizaţiile de partid au folosit şi folosesc şi dife­rite alte metode. Astfel, au fost organi­zate un număr mare de expuneri des­pre superioritatea gospodăriei colective, ţinute de activişti de partid şi de stat, preşedinţi de gospodării colective, ingi­neri, cadre didactice, precum şi seri de întrebări şi răspunsuri. In convin­gerea ţăranilor muncitori de a păşi, pe calea gospodăriei colective, o preţioa­să contribuţie au adus şi aduc gazetele de stradă, centrele de radioficare, pa­nourile comparative intitulate „Faptele vorbesc“ şi „Cine-i mai cîştigat“, foto­­expoziţiile care popularizează realiză­rile unor gospodării colective fruntaşe din raionul nostru şi din alte raioane ale regiunii. Comitetul raional de par­tid a îndrumat ziarul local „Zori noi“ (Continuare în pag. 3) MARCEL BOSINCEANU, secretar al Comitetului raional de partid Mediaș V­E­Ş­T­E­M­ In marea familie în adunarea generală a colectiviş­tilor din comuna Veştem, raionul Si­biu, care a avut loc de curînd, s-a discutat primirea în marea familie a colectiviştilor a încă 125 familii de ţărani muncitori. Acestea au fost ul­timele familii din comună care au ce­rut înscrierea lor în gospodăria co­lectivă înfiinţată nu de mult şi care, în mod simbolic, poartă denumirea „Unirea”. Acum, colectiva din Veş­tem numără peste 350 familii cu o suprafaţă de peste 700 ha. teren. Noii colectivişti au şi fost împăr­ţiţi pe brigăzi şi echipe. RAIONUL FĂGĂRAŞ SAVASTRENI înfrăţiţi pe calea cea nouă Belşugului, săvăstrenii i-au făcut o primire sărbătorească, de faţă fiind mai tot satul. Cu mic cu mare, fie­care în parte trăia din plin bucuria inaugurării gospodăriei lor colective. întovărăşiţi fiind, ţăranii munci­tori din Săvăstreni — sat de pe me­leagurile Făgăraşului — obţineau an de an producţii tot mai mari. Ele însă nu se puteau compara cu acelea ale colectiviştilor din împrejurimi, în colectivă munca e mai spornică, mai plină de roade. De aceasta săvăs­trenii s-au convins cu ochii lor nu odată. Cele văzute aici, învăţămintele trase din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, lucrurile aflate la serile de calcul sau serile de întrebări şi răspunsuri, graficele sau panourile comparative, munca poli­tică susţinută desfăşurată de organi­zaţia de partid, le-au întărit convin­gerea că locul lor e în marea familie a colectiviştilor. Pentru înfiinţarea colectivei, prin­tre primii care au făcut cereri au fost comuniştii Nicolae Burlea şi Dionisie Fîciu. Pilda lor a fost ur­mată şi de Viorica Vlad şi Aurel Motoc, deputaţi în sfatul popular comunal, apoi de Elvira Crăciun, Ioan Iaru şi alţi întovărăşiţi. Pe acest drum, arătat de partid, pe calea belşugului şi bunăstării au păşit cu inima deschisă toţi ceilalţi întovărăşiţi din satul Săvăstreni. Co­lectiva, căreia ei i-au dat numele „Brazdă nouă”, reuneşte 88 de fami­lii, în avuţia obştească ei au adus peste 400 ha. teren agricol, 57 grape, 61 căruţe, 62 pluguri, 50 de cai, 31 prăşitoare etc. La prima adunare generală a co­lectiviştilor din Săvăstreni era multă veselie. Ca buni gospodari, ei plă­nuiesc încă de pe acum la lucruri în­semnate, la o muncă avîntată deoa­rece sînt hotărîţi ca încă de la pri­mii săi paşi, colectiva să le fie puter­nică, bogată şi înfloritoare. Şi, anii ce vin, le vor îndeplini aceste dorinţe, pentru că înfrăţite­le sînt hărnicia, pămînturile şi vrerea de a munci cu sîrg pentru creşterea a­­vuţiei obşteşti, a bunăstării fiecăruia dintre ei. I-AU CONVINS FAPTELE Era prin anul 1950. La îndemnul partidului, 51 de familii din comu­na noastră, cu o supra­faţă de 241 hectare, au pornit cu încredere de­plină pe drumul gospo­dăriei agricole colective. Un an mai tîrziu, ei au cules primele­ roa­de ale muncii în co­mun. Realizările erau promiţătoare şi ele au sporit an de an, încît as­tăzi gospodăria noastră a devenit o unitate a­­gricolă puternică. Iată şi cîteva cifre care vin în completarea celor afir­mate. Dacă la înfiinţare dispuneam de numai 23 de taurine, dintre care 6 vaci cu lapte, astăzi in gospodăria noastră există 895 capete taurine din care 395 vaci cu lapte. A sporit de 45 de ori numărul porcilor, ajun­­gîndu-se la 1.588 capete. S-au dezvoltat ferme de oi şi păsări. De la un an la altul a crescut şi nu­mărul familiilor ajun­gând la 630, iar supra­faţa la 1.866 ha. Veniturile băneşti rea­lizate de pe urma pro­duselor obţinute s-au ri­dicat în anul 1961 la 11.066.000 lei. Numai la gnu a fost obţinută o producţie medie de 2.742 kg. la hectar, ceea ce ne-a permis să realizăm un venit de 6.907.154 lei din valorificarea cul­turilor de cîmp. De ase­menea, faţă de 2.800 l. lapte cît a fost planifi­cat a se obţine pe cap de vacă furajată, noi am realizat 2.916 l. Aceasta ne-a dat posibilitatea să realizăm şi de pe urma creşterii animalelor un venit de 3.152.830 lei. Succesele noastre au atras atenţia întovărăşi­rilor agricole vecine cît şi acelora din întreaga regiune. Fiind vizitaţi de întovărăşiţi, ei se intere­sau îndeaproape de pro­ducţiile de cereale obţi­nute la hectar, de pro­ducţiile de lapte şi de felul cum ne organizăm munca. Noi le-am explicat to­tul în amănunţime, con­­ducîndu-i prin toate sec­toarele. De un mare in­teres s-a bucurat „Casa­­laborator” unde am ex­pus soiurile de cereale obţinute, grafice compa­rative, dîndu-le vizita­torilor informaţii asupra noilor soiuri de plante pe care le experimentăm. Printre cei care ne-au vizitat gospodăria se nu­mără şi întovărăşiţii din Avrig. Ei s-au oprit mult timp la „Casa-laborator" rămînînd impresionaţi de recoltele mari pe care le-a obţinut gospodăria. Le-am explicat apoi cum de la unele soiuri de griu cum ar fi Sanpas­­tore, am realizat o pro­ducţie de 3.800 kg. la hectar, de asemenea la orzul de toamnă s-a ob­ţinut, de pe o suprafaţă de 90 hectare, o recoltă de 3.003 kg. la hectar. In planul tematic al „Ca­­sei-laborator", în cadrul căreia o activitate rod­nică desfăşoară comu­nişti ca Ion Căpăţînă, Dumitru Pope­scu, Ion Năstase şi alţii, este pre­văzută însămînţarea pe un lot demonstrativ în suprafaţă de 7 hectare, a griului din soiul Har­­rach, cu o producţie me­die de 3.400 kg. la hec­tar. Au trecut cîteva luni de la vizita făcută de întovărăşiţii din Avrig, la gospodăria noastră co­lectivă. Intr-una din zi­le am primit o veste plăcută: eram invitaţi să participăm la inaugu­rarea noii gospodării co­lective din Avrig. Am fost primiţi cu braţele deschise: „Ne-aţi arătat calea spre belşug şi bună­stare. Faptele ne-au con­vins" . Asemenea invitaţii în urma vizitelor făcute am mai primit şi de la alte noi gospodării colective cum ar fi aceea din cartierul Galaţi al oraşu­lui Făgăraş. De aseme­nea în urma vizitelor făcute, întovărăşiţii din Belin şi Crizbav au tre­cut la gospodăria co­lectivă. Ne bucură faptul că prin munca noastră uni­tă, am putut arăta ţă­ranilor şi întovărăşiţilor care este calea sigură spre belşug şi bunăstare, cale care trebuie să o urmeze fără şovăială ţă­rănimea noastră munci­toare. ILIE CĂPĂŢÎNĂ, preşedintele G.A.C. „11 Iunie"-Hălchiu, N. MARGINEANU, inginer agronom * ** I ~*—" . COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămîntului animalelor domestice din ianuarie 1962 între 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recensă­­mîntul animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă şi sexe. I. LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMĂTOARELE : 4707,4 mii bovine, din care : 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) 4665,4 mii porcine, din care 408,1 mii scroafe 12846,8 mii ovine şi caprine 44691,9 mii păsări. II. NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PRE­ZINTĂ O CREŞTERE ÎNSEMNATĂ FAŢĂ DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTĂ DIN DATELE DE MAI JOS: Dacă se au în vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război, precum şi de seceta din anii următori, 1945 şi 1946, creşterea efectivelor de animale este remar­cabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioade, la 3 ianuarie 1962 numărul anima­lelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la por­cine de 3,4 ori iar la ovine şi capri­ne cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparaţie cu anul 1958, cînd s-a efectuat pre­cedentul recensămînt al animalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la sută (al vacilor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la suta, al ovinelor cu 18 la sută și al păsă­rilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfășura­rea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (în pe­rioada 1 ianuarie 1958—31 decem­brie 1961 suprafaţa agricolă a gos­podăriilor agricole colective a cres­cut de aproape 4 ori, ajungînd la circa 6 milioane hectare). Creşte în ritm deosebit de rapid efectivul de animale din gospodă­riile agricole de stat şi cel în pro­prietate obştească din gospodăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densi­tatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de înce­putul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gospodă­­riile agricole colective, ţăranii co­lectivişti în gospodăria lor persona­lă, întovărăşirii şi ţăranii cu gospo­­dărie individuală deţin în proprie­­tate personală mai multe vaci decît aveau tori ţăranii săraci şi mijlo­caşi feți pînă la 5 ha. teren") în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor personală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decît în anul 1938. III. S-AU OBŢINUT SUCCESE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBU­NĂTĂŢIREA STRUCTURII E­­FECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VÎRSTĂ ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tineretului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea în continuare, în proporţii mereu mai mari, a efecti­velor de animale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecanizarea muncilor agri­cole a permis reducerea numărului animalelor de muncă şi creşterea e­­fectivelor animalelor de producție; numărul boilor de muncă a scăzut de la 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962; numărul ca­balinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii.*) *) După datele publicate în „Statis­tica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (Bucureşti 1936), din tota­lul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha. teren peste 50 la sută nu aveau IV. ODATĂ CU CREŞTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ŞI O ÎMBUNĂTĂŢIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la tau­rine circa 78 la sută din femele sunt animale din rase superioare şi me­tişii lor (Bălţată romînească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935.**) Aproape 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femei din gos­podăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agricole colec­tive sunt de rase îmbunătăţite şi su­perioare. Din totalul ovinelor cele cu lînă fină şi semifină reprezintă în pre­zent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955, în gospodăriile agricole de stat ovinele cu lînă fină şi semifină re­prezintă 95 la sută, iar în gospodă­riile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. ★ Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, al măsurilor econo­mice luate de partid şi guvern pen­tru stimularea creşterii animalelor prin cointeresarea materială a ţără­nimii, căreia i s-a acordat în per­manenţă un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, apro­vizionarea cu materiale de construc­ţii pentru adăposturi, cu reprodu­cători de rasă, asistenţă tehnică şi zoo-veterinară etc. Efectivele de animale de la înce­putul anului 1962 asigură condiţii favorabile pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al I­I-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a produc­ţiei animale, pentru creşterea per­manentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI __________ AL R.P.R. nici un animal de muncă, în aceeaşi situaţie se aflau 30 la sută din gos­podăriile ţărăneşti cu 3—5 ha. teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau fo­losite la jug. **) „Statistica animalelor domestice pe anul 1935“ (Bucureşti, 1936). — bovine din care : 1938 Spor 1962 faţă de 1938 mii capete mii capete în procente 3652,6 1054,8 28,9 — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 — păsări 27325,0 17366,9 63,6 RAIONUL MEDIAŞ broşteni Sărbătoarea satului ! Zi de iarnă. Pe străzile comunei Broşteni, şiruri de ţărani, bărbaţi, fe­mei, tineri şi bătrîni, se îndreptau spre şcoala elementară. Acolo s-a desfăşurat adunarea în care 198 de familii din cele două în­tovărăşiri din Broşteni şi Capul Dea­lului au hotărît să întemeieze o gos­podărie colectivă, făcînd o singură avere din cele 756 ha. teren arabil, 107 ha. fineţe, 12 ha. vie şi 220 ha. păşune naturală. Colectiviştii au mai adus în G.A.C. o turmă de oi com­pusă din 137 capete di mame. Ca preşedinte al gospodăriei a fost ales Luncean Ion. Luncean Ion, un ţăran înalt, în vîrstă de 43 de ani, a mulţumit adunării pentru încrederea a­­cordată, angajîndu-se să muncească pentru înflorirea gospodăriei agricole colective „Recolte bogate" din Broş­teni. Un grup de pionieri a adus apoi un călduros salut colectiviştilor. Cînd mulţimea se îndrepta în gru­puri spre case, ultimul care a ieşit din sală, badea Văsălie a lui Toader, se adresă către moş Turcu Dumitru, care slobozea cîte un fum de ţigară, răsucindu-şi mustaţa stufoasă : — Ce zici vere, ţi-a plăcut ? — Să ştii c-a fost fain. Asta-i chiar sărbătoare! ION GANCEA, coresp. RAIONUL TG. SECUIESC Oraşul Tg. Secuiesc — în pragul completei colectivizări Peste cîteva zile, colectiviştii din G.A.C. Tg. Secuiesc vor sărbători cea de-a 16-a aniversare de la în­fiinţarea gospodăriei lor colective. In ultima vreme şi întovărăşiţii din oraş au fost deseori oaspeţii colectiviştilor şi familiilor acestora. Cu aceste ocazii, ei s-au convins despre superioritatea muncii pe ma­rile ogoare unite ale colectivei. Munca politică de masă desfăşu­rată de comitetul orăşenesc de par­tid, a avut un rol hotărîtor în con­vingerea ţăranilor întovărăşiţi de a păşi cu încredere pe calea belşu­gului şi bunăstării. Prin panouri comparative, articole la gazeta de perete, centrul de radioficare, se­rile de calcul etc., au fost larg popularizate rezultatele bune obţi­nute de colectiviştii de aici. Aşa de pildă, gospodăria colectivă are în prezent un fond de bază de 1.870.000 lei, 238 taurine, 249 porci, 613 oi şi multe altele. In anul trecut, valoarea zilei­­muncă s-a ridicat la 56 lei. Colec­tivistul Mike András în anul tre­cut, de exemplu, a primit produse şi bani însum­înd 44.800 lei. Zeci de colectivişti şi-au con­struit case noi, alte sute şi-au cum­părat mobilă, aparate de radio, bi­ciclete etc. Aceste fapte concrete au făcut ca ţăranii întovărăşiţi de aici, în ultima vreme să ceară în masă pri­mirea lor în G.A.C. Adunarea generală a colectivişti­lor, din 27 februarie, a aprobat in­trarea în gospodăria lor a unui nu­măr de 96 familii din cartierul Ru­­seni al oraşului, precum şi a altor 50 de familii din oraş. Cu membrii noi primiţi, numărul familiilor din G.A.C. „8 Martie“ din Tg. Secuiesc s-a ridicat la 659, iar suprafaţa terenului la 1076 hec­tare. Prin aceasta, procesul de colec­tivizare a orașului Tg. Secuiesc, în linii mari, a fost încheiat. A. BARTH­A în transportul pe calea ferată Indici şi mai înalţi Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii so­cialiste prevăd printre altele: • pentru ramura transporturilor şi telecomunica­ţiilor „realizarea unor indici de exploa­tare superiori celor planificaţi“. Acest criteriu a stat în mare măsură şi pînă acum in faţa participanţilor la întrecerea socialistă din raza direcţiei noastre regionale. Iniţiativa creatoare a ceferiştilor din unităţile de exploatare, împreună cu măsurile tehnico-organiza­­torice luate au făcut ca anul trecut să se încheie cu un frumos bilanţ. De exemplu, principalul indice, rulajul va­gonului de marfă — care, după cum se ştie, reprezintă timpul mediu dintre două încărcări ale vagonului — a fost îmbunătăţit cu peste 5,5 la sută faţă de realizările anului 1960. Aceasta, ra­portat la volumul de transport realizat anul trecut, a permis economisirea în fiecare zi a unui număr de aproape 300 vagoane. În insufleţitele adunări care au avut lot în unităţile din cuprinsul direcţiei regionale, colectivele şi-au luat recent noi angajamente mobilizatoare in între­cerea socialistă în scopul realizării unor indici de exploatare superiori celor pla­nificaţi. Studiiîndu-se aceste angaja­mente, precum şi noile îmbunătăţiri de ordin tehnic ce se vor aduce în exploa­tare, s-a ajuns la concluzia că în acest an există posibilitatea ca pe întreaga direcţie regională să fie realizaţi in­dici superiori celor planificaţi. Cu toate că rulajul vagonului de marfă, potrivit sarcinilor de plan, va trebui redus cu încă 2,4 la sută faţă de realizările anu­lui trecut, ajungînd astfel la 39 ore, punîndu-se în valoare rezervele interne descoperite­­ în ultimele săptămîni, el poate fi îmbunătăţit cu încă cel puţin 1 la sută, ceea ce înseamnă că se poate transporta în plus, cu acelaşi parc de vagoane, un volum de circa 93.000 tone mărfuri. Dar, rulajul vagonului fiind un in­dice sintetic al transportului feroviar, pentru îmbunătăţirea lui trebuie, firesc, să se acţioneze asupra tuturor celorlalţi indici calitativi de exploatare. Trebuie acţionat în primul rind asupra reducerii staţionării vagoanelor la încărcare şi descărcare. In rulajul vagonului aceste operaţii reprezintă 30 la sută. Cu alte cuvinte, din cele 40 ore cit se scurge acum intre două încărcări, la operaţiile de încărcare-descărcare vagonul stă in medie aproape 12 ore. Multe staţii din raza direcţiei regionale au obţinut succese pe această linie. Întărind cola­borarea cu întreprinderile beneficiare la transport, organizind consfătuiri la „Marţea feroviarului“ în cadrul cărora se iau măsuri comune în vederea re­ducerii imobilizării vagoanelor, multe staţii, printre care Bartolomeu, Bod, Racoş, au reuşit să îmbunătăţească simţitor şi acest indice. Experienţa lor trebuie permanentizată, extinsă cu pri­cepere. Nu trebuie să mai avem staţii unde vagoanele stau nejustificat de mult pe liniile de garaj, aşa cum s-a întîmplat la Intorsura Buzăului, Budn­a şi altele. Există importante rezerve care pot fi puse în valoare prin utilizarea la încărcare a vagon­­elor descărcate chiar in staţia respectivă. Experienţa bună a regulatorului de mişcare Braşov să fie preluată cu mai multă hotărîre şi de celelalte regulatoare şi în primul rind de regulatorul Blaj, pe raza căruia se lucrează încă greoi într-o oarecare măsură d­in staţia Tirnăveni, de pildă, cu toate că există posibilităţi, rar se lucrează cu operaţii duble. Aceasta va duce în mod direct şi la micşorarea parcursului vagoanelor în stare goală. Viteza medie comercială a trenurilor de marfă, poate fi de asemenea îmbu­nătăţită. Pe cuprinsul regionalei s-au dat în folosinţă anul trecut noi mijloace moderne de exploatare. Valorificarea mai deplină a instalaţiilor de centrali­zare electrodinamică şi a blocului au­tomat de linie, revizuirea proceselor tehnologice depăşite în urma introdu­cerii tehnicii noi şi ridicării calificării profesionale a ceferiştilor — lucruri care stau în atenţia noastră — vor trebui să conducă grabnic la lichidarea VASILE CRISTEA, subdirector cu exploatarea, Direcţia regională C.F.R. Braşov (Continuare in pag. 3-a) Brigada de tineret de la Fabrica de scule din Rişnov, condusă de utemistul Mavrodin Constantin, a îndeplinit sarci­nile de plan pe luna februarie cu mult înainte de termen. IN CLIŞEU , tov. Mavrodin C. discută cu cîţiva din membrii brigăzii despre calitatea filierelor. A

Next