Drum Nou, august 1962 (Anul 19, nr. 5473-5498)

1962-08-01 / nr. 5473

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV • tee“ SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5413 * MIERCURI, 1 AUGUST 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI în raionul Agnita ii multă atenţie recoltării fineţelor Creşterea unui număr tot mai mare de animale şi sporirea producţiei de lapte, carne şi alte produse anima­liere, depinde într-o măsură h­otă­­rîtoare de asigurarea bazei furajere. Alături de concentrate şi de furajele însifozate, finul constituie un nutreţ de bază pentru hrana animalelor. Majoritatea gospodăriilor colective din raionul Agnita s-au convins, din propria lor experienţă, că atunci cind recoltatul se face la vreme şi se respectă regulile de uscare şi păs­trare, finurile obţinute se apropie ca valoare nutritivă de a boabelor de cereale, pe cînd fînurile recoltate cu întîrziere, înnegrite de ploi şi prost depozitate au­ doar valoarea nutriti­vă a paielor. Cu toate acestea, RECOLTATUL FINEŢELOR IN RAION A RĂMAS MULT IN URMĂ. Din cele 15.647 ha. cultivate cu fineţe naturale, pînă la 30 iulie s-au recoltat abia 9.873 hectare, adică 63,1 la sută. Deşi consiliul agricol raional, in­ginerii agronomi şi zootehnişti din G.A.C. cunosc importanţa recoltării la timpul optim a fineţelor naturale, pină în prezent nu au fost luate mă­surile necesare pentru­­­urgentarea acestei lucrări. La G.A.C. „Drumul lui Lenin“, din comuna Alţîna, din cele 610 km. cu fineţe naturale se recoltaseră pină zilele trecute abia 120 ha. Aici exis­ta o cositoare mecanică, care sta însă nefolosită. La G.A.C. Săsăuşi, din 622 ha. cu fineţe naturale s-au recoltat numai 50 ha. Această situaţie nu mai poate fi continuată. Concomitent cu lucrările din campania de recoltare a cerea­lelor păioase, trebuie să se desfă­şoare din plin şi recoltatul fineţelor. Exemplul colectiviştilor din Beneşti,­­ care s-au angajat să termine în scurt timp recoltatul şi depozitatul finurilor, trebuie urmat de toţi colectiviştii din raion. Pentru urgentarea acestei lucrări,­­ organizaţiile de partid, consiliile de­­ conducere din gospodăriile colective, să mobilizeze pe toţi bărbaţii din sectorul zootehnic, ca să se încadre­ze şi ei în echipe şi să ajute la recoltatul finurilor, ştiind că în pe­rioada de păşunat ei lucrează cel mult 4 ore pe zi, la mulsul de di­mineaţă şi seara. Consiliul agricol raional trebuie să ia toate măsurile pentru ca cele 20 cositori mecanice ale S.M.T. Ag­nita şi cele cu tracţiune animală aflate în gospodării, să fie folosite din plin la recoltatul fineţelor pe suprafeţele unde se poate lucra cu ele. Nu trebuie să se mai repete si­tuaţia din anul trecut, cînd unele G.A.C. mai recoltau final în luna septembrie. Printr-o mai bună organizare a muncii şi folosirea cu chibzuinţă a tuturor forţelor de care dispun gos­podăriile colective din raion. ESTE POSIBIL CA IN CEL MAI SCURT TIMP SĂ SE TERMINE RECOL­TATUL FINEŢELOR NATURALE. @fatd munee-jii •— Cinci zile şi cinci nopţi n-a părăsit grajdul, îngrijea o vaca gata să fete. Iar de la fătare, alte zile şi nopţi n-a plecat decit foarte puţin pe-acasă. Vaca fătase doi viţei. Numai datorită îngri­jirii pe care le-a dat-o tovarăşul Csáki, cei doi viţei au crescut mari şi sunt acum foarte frumoşi, iar vaca dă o producţie sporită de lapte. Tov. Ştefan Rucăreanu, instructor teritorial de partid, povestea despre aceste lucruri ca şi cînd el personal le-ar fi trăit. — Tov. Csáki este membru in biroul organizaţiei de bază din­­gospodăria noastră. El a avut anul trecut 600 zile-muncă, — ne po­vesteşte cu mîndrie tov. Lörincz Mihai, secretarul organizaţiei de baza. L-am cunoscut personal pe tov. Csáki Francisc. Un bărbat nu­­prea înalt de statură, slăbuţ, cu ochi albaştri, vioi. Am vorbit mult despre îngrijirea vitelor, i-am ascultat firul vieţii sale. Din tată-n fiu a lucrat pe moşia grofului. De mulţi ani s-a înscris în gospodăria co­lectivă „Victoria socialismului“ din comuna sa, Vînători, raionul Si­ghişoara. Şi din primele zile a fost repartizat să lucreze în sectorul zootehnic ca îngrijitor de vite. Are cinci copii. Unul lucrează cu dîn­­sul la grajd. Are în primire o grupă de vaci. Altul e ceferist. O fetiţă a terminat acum şcoala elementară şi doreşte neapărat s-o trimită la o şcoală medie agricolă. Soţia lucrează şi ea tot în colectivă, la cul­tura ,na,ye. — O vacă pentru a da lapte cît mai mult, trebuie bine îngrijită, hrănită şi adăpată la timp, ţesălată la vreme. Iar toate aceste munci trebuie făcute cu suflet, cu răspundere. Procedînd aşa, comunistul Csáki a reuşit să obţină anul trecut în medie peste 2.200 litri lapte de la vacile pe care le îngrijeşte, cu 200 litri mai mult decit media pe gospodărie. E bucuros de aceste rezultate şi hotărît să le îmbunătăţească me­reu, pentru a contribui la înflorirea gospodăriei. — Am dus-o tare greu în trecut. Eram mereu flămînzi, dezbră­caţi, n-am avut aproape niciodată bucurii. Acum, ce să vă spun ? Viaţa noastră s-a schimbat ca de la cer la pământ. Intr-adevăr, viaţa familiei colectivistului Csáki, ca a multor mii şi mii de colectivişti, este acum cu totul alta. Din porumbul şi griul primit pentru zilele-muncă, are suficiente alimente nu numai pină la noua recoltă, ci chiar pînă m­ai tîrziu. A tăiat în toamnă doi porci graşi. Alţi doi porci vor fi tăiaţi in toamna acestui an. Toată familia este bine îmbrăcată. Familia acestui colectivist a şi procurat o parte din materiale pentru a-şi construi o casă nouă. — Cînd ştii că munceşti pentru tine, pentru ca viaţa să-ţi fie îm­belşugată, atunci munceşti mai cu spor. Da. Tovarăşul Csáki are dreptate. Cînd munceşti pentru tine, munceşti întotdeauna mai cu spor. N. BĂLAN CITIȚI ÎN PAPINA 2-a: CieJkelO© 13 ani de viată nană fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, 1a să te folosim din plin la recoltări! Ritm mai intens la seceriş Grîul, care ocupă între cerealele păioase cea mai mare suprafaţă in regiunea noastră, s-a pîrguît şi-i numai bun de secerat. A sosit timpul optim pentru ca recoltatul să se desfăşoare din plin, cu toate forţele şi utilajele. Iată principala sarcină care trebuie să stea acum în faţa tuturor oameni­lor muncii de pe ogoare, a comitetelor executive ale sfaturilor populare, consiliilor agricole şi comi­tetelor raionale de partid. Pînă în ziua de 31 iulie, în regiunea noastră s-a recoltat 39,3 la sută din suprafaţa cultivată cu ce­reale păioase. Fruntaş este raionul Mediaş, care a recoltat 75,8 la sută din totalul păioaselor, urmat de raionul Sibiu cu 48,1 la sută din păioase. In celelalte raioane, şi cu deosebire în raioanele AGNITA şi RUPEA, nu s-a recoltat nici cel puţin 20 la sută din întreaga suprafaţă de cereale păioase. Rămase în urmă cu secerişul păioaselor sunt şi raioanele SIGHIŞOARA (30,8 la sută), TG. SECU­IESC (31,2 la sută) ca şi comunele ce aparţin de ORAŞUL BRAŞOV (30,6 la sută). Ritmul în care se desfăşoară secerişul în regiu­nea noastră nu este de loc mulţumitor. în consecinţă, organele de partid şi de stat sînt chemate să ia cele mai eficiente măsuri politice, tehnice şi organizatorice, pentru ca atît secerişul, cit şi treierişul, arăturile şi însămînţările în mi­rişte, să se termine în cel mai scurt timp posibil. Aceasta se impune cu atît mai mult, cu cît din noua recoltă secerată s-a treierat numai 20,4 la sută. MECANIZATORI, LUCRĂTORI DIN G.A.S., COLECTIVIŞTI­I DEPUNEŢI TOATE EFORTU­RILE, TOATĂ CAPACITATEA DE MUNCĂ, PEN­TRU TERMINAREA GRABNICĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARĂ ! SîVi­afifi lucrărilor «ifprîcole «!© vară in raionul Fâţşâraş. — ANCHETA NOASTRĂ — Consiliul agricol raional Făgăraş, îndrumat îndeaproape de Comitetul raional de partid, a luat o serie de măsuri pentru terminarea la timp şi în bune condiţii agrotehnice a lu­crărilor agricole de vară. Fiecare membru al consiliului răspunde efec­tiv de îndrumarea uneia din cele 6­ gospodării colective din raion, în ve­derea urgentării secerişului, treieri­­şului şi a celorlalte lucrări din cam­pania agricolă de vară., între gospo­­dările agricole colective are loc, încă de la declanşarea campaniei, o pa­sionantă întrecere. Roadele muncii desfăşurate de lu­crătorii din gospodăriile agricole de stat şi de membrii gospodăriilor a­Acolo unde munca este bine organi­zată, unde toţi colectiviştii muncesc cu avint in campanie, rezultatele obţinute la recoltări nu întîrzie să se arate. Preşedintele gospodăriei colective din Perşani, Grama Ioan, şi inginerul agro­nom Mureşan Iosif, nu numai că au luat măsuri pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de vară, dar ei înşişi au constituit, prin munca depusă la se­ceriş şi treieriş, exemple bune pentru ceilalţi colectivişti. In numai 3 zile s-a terminat complet recoltatul celor 187 hectare cultivate cu grîu. Cu acelaşi elan au muncit la recol­tări şi colectiviştii din Ludişor (preşe­gricole colective, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de par­tid, se concretizează în ritmul tot mai susţinut cu care se desfăşoară lucrările agricole de vară. Dar în timp ce în unele unităţi agricole din raion se desfăşoară o susţinută mun­că în vederea terminării secerişului şi treierişului la timpul optim, în altele aceste lucrări hotărîtoare pen­tru obţinerea unei recolte cît mai bo­gate, merg mai mult de la sine. Pentru a vedea cum se desfăşoară lucrările de vară în raionul Făgăraş, redacţia ziarului nostru­­a întreprins un raid-anchetă. Publicăm mai jos cîteva din constatările noastre: dinte Popa Vasile, ing. agronom Cisa Gheorghe). Pîr­ă la 31 iulie, ei au re­coltat toate cele 277 hectare cultivate cu grîu. Folosind din plin fiecare zi şi oră bună de lucru şi întreaga capacitate­­ de lucru a utilajelor, colectiviştii din Sîmbăta de Jos au terminat de aseme­nea recoltatul griului pe 189 hectare. Aceste cîteva exemple demonstrează că, atunci cînd se iau măsuri din vre­me pentru buna desfăşurare a campa­niei, lucrările agricole se desfăşoară de la o zi la alta intr-un ritm tot mai susţinut. gospodăria colectivă din Beclean, ca şi la altele din raion, recoltatul griu­lui a rămas mult în urmă. O mai mare atenţie arăturilor ! Tractoriştii de la S.Al.T. Făgăraş dau un sprijin preţios gospodăriilor co­lective, atît la lucrările de seceriş şi treieriş, cît şi la cele de pregătire a solului. Antrenaţi in întrecere socialis­tă, mulţi dintre ei lucrează la arăturile adinei de vară. Tractoriştii din brigada a XI-a de la G.A.C. din satul Bucium au efectuat arături de vară pe o su­prafaţă de peste 180 hectare, iar cei din brigada a V-a de la G.A.C. Calbor, pe 172 hectare. O suprafaţă mare a fost arată şi la gospodăria colectivă de la Boholţ şi la altele. Dar intr-o serie de unităţi agricole cum sint ceie din min­­dra, Viştea de Jos etc., arăturile adinei de vară nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor şi a condiţiilor naturale (continuare în pagina 3-a) tioiu cu 3CV.CI IŞUI gnului Condiţii asemănătoare — rezultate diferite Gospodăriile colective din P­îuşor, Ileni, Beclean şi altele din raion au aceleaşi condiţii pedoclimatice­­ ca şi gospodăriile colective care au rapor­tat terminarea secerişului la grîul de toamnă. Dar cu toate acestea, ele au rămas mult în urmă cu secerişul griului. La Iieni, bunăoară, s-au­­re­coltat 78 hectare din 344 hectare cultivate cu grîu. Preşedintele gos­podăriei colective de aici, Pirău Va­sile şi inginerul agronom Soroceanu Simion, în loc să ia măsuri concrete pentru buna desfăşurare a secerişului, treierişului şi a altor lucrări, se de­clară mulţumiţi cu ritmul lent în care se efectuează aceste lucrări, atît de importante în perioada actuală. Nici în satul Rîuşor situaţia secerişu­lui nu este mai bună. Din 164 hectare de grîu s-au recoltat numai 55 hec­tare. Deşi lanurile sînt numai bune de secerat, conducerea gospodăriei (preşedinte Oancea Ioan) şi inginerul agronom Şerban Lavinia, n-au luat măsurile cuvenite pentru folosirea la maximum a capacităţii de lucru a utilajelor şi a­ zilelor şi orelor bune de lucru. Toţi din această cauză şi la La G.A.S. Dumbrăveni, din cele 95 ha. semănate cu grîu, s-au recoltat pînă in prezent 50 ha. IN CLIȘEU : Hermann Knall tractorist, la recoltatul griului. ­ Prin procedee tehnologice noi în acest an, colectivul de muncă al fabricii „Ioan Fonaghi” din Bra­şov a obţinut realizări importante privind îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Concomitent cu atenţia a­­cordată asigurării prestigiului „măr­cii fabricii", muncitorii, tehnicienii şi inginerii s-au preocupat în mod deosebit şi de sporirea productivităţii muncii, introducînd în acest scop noi procedee tehnologice. Prin frezarea cheilor franceze cu ajutorul unor dispozitive, în loc de polizare, şi prin rularea filetului în loc de tăiere pe strung, productivitatea muncii a cres­cut cu 50 la sută. Broşarea cheilor fixe şi a cleştilor patenţi, în loc de frezare, a contribuit de asemenea la creşterea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii sculelor de Colectivul secţiei montaj de la uzinele „Rulmentul“-Braşov a contribuit din plin la realizarea planului de produc­ţie pe luna iulie a.c. pe întreprindere, cu patru zile înainte de termen.. ÎN CLIŞEU: Tovarăşul Hie Barbu, secretarul organizaţiei­ de bază din sec­ţia montaj, consultîndu-se cu un grup de muncitori pe marginea problemelor ridicate într-o­ consfătuire de producție. tmiiiimiuimiiii! IN 6 LUNI StlvtBenţi la practică «lilllillllllllii­lllllll In primul semestru al anului, cooperativele de consum din raionul Sighişoara au desfăcut mărfuri în valoare de 71.400.000 lei, cu 10.950.000 lei mai mult decit în aceeaşi perioadă a anului precedent. In această pe­rioadă, s-au vîndut 42 frigidere, 412 aparate de radio, 46 motociclete şi motorete, peste 500 de biciclete, 12,8 maşini de spălat rufe şi peste 100 maşini de cusut. Volumul mărfurilor desfăcute în primul trimestru din acest an este mai mare cu 18 la sută faţă de cel realizat în trimestrul I 1961. Două grupuri de studenţi din anul II şi anul IV de la Facultatea de geo­grafie şi ştiinţele naturale a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, au sosit recent în raionul Sf. Gheorghe, pentru a studia problemele geomorfo­­logiei Văii Oltului, de la depresiunea Tuşnadului şi pînă la Racoşul de Jos. Studenţii au studiat terasele şi co­nurile de legătură ale depresiunii. Cu acest prilej s-au descoperit lingă Co­­şeni un mormînt din epoca fierului şi vase de lut caracteristice epocii. De asemenea, studenţii în timpul practicii de vară au studiat şi viaţa economică a raionului, au vizitat mo­ iminentele naturii de la Reci şi alte localităţi, precum şi fabricile din oraş. Practica de vară a studenţilor va contribui în mare măsură la consolida­rea cunoştinţelor căpătate la cursuri în timpul anului. (GH. BRAILEANU, coresp.) Două stocuri fata-n fata 1 9 ' !llllllll!llllillll!lllllllllll!llllllllllllllilllll!lllllllll!'!IIIIIIIHllll!il!lllllllllllllll!!lllllllll!l!lll!!i!|lilll!l!illllllilllll!ll!llllllil!!!!i!llllll!!ll Pare­­de necrezut si totuşi lucrurile s-au petrecut aievea. Din pricina celui de al treilea nume, eroul nostru, Stoc Tampon Normal, a trebuit să treacă printr-­o serie de încercări demne, de luat în seamă. Pentru toate cele ce i s-au întîmplat s-a supărat pe tovarășul Began Ste­llan, căruia s-a hotărît să-i trimită scrisoarea pe care o publicăm mai jos. Dar nu numai pe tovarăşul Began s-a supărat. La un moment dat era gata-gata să se rătăcească în curtea Atelierelor de automotoare din Braşov. Se înţelege că prietenii săi, numeroşi şi săritori, l-au ajutat la timp. Dar să-l lăsăm să povestească singur. Stimate tovarăşe Began. Am hotărît să vă scriu pentru că, vizitîndu-vă perso­nal, n-am reuşit să vă găsesc. Aflaţi, stimate tovarăşe, că sînt foarte supărat pe dumneavoastră. Se poate să-mi fa­ceţi tocmai mie una ca asta ? De ciudă era să-mi ies din şuruburi. Auzi! Să capete bilet de voie în fabrică persoana aceea care s-a recomandat ca fiindu-mi frate şi pe care eu o reneg! Daţi-mi voie, tova­răşe Began Stelian, să vă spun răs­picat că nu admit! Socotesc că este o problemă care ne­cesită să fie discutată mai ne larg. Să-i căutăm — cum se zice — rădă­cinile. După cîte ştiu, la sfirşitul anului trecut persoana despre care pomeneam mai sus şi care se recomandă ca fiin­du-mi frate — avind acelaşi num­i de familie ca şi mine (Stoc eu, Stoc el) — se instalase destul de bine în biroul dumneavoastră şi nu numai acolo. Dar în discuţiile purtate de prietenii mei din întreprindere — şi trebuie să re­cunoaşteţi că am mereu mai mulţi prieteni — s-a arătat acest lucru clar şi documentat. Au venit specialişti de la bancă şi au stabilit definitiv şi limpede că „fratele“ meu nu-mi era de fapt frate, ba dimpotrivă! Numele lui este Stoc. SUPRANORMATIV, subliniez acest nume pentru a nu mai fi niciodată con­fundat cu numele meu, care este Stoc Tampon NORMAT. Gîndiţi-vă deci, în­totdeauna, la mine. Pentru că în clipa în care mă veţi neglija, Stocul Supra­normativ şi de prisos se va prezenta din nou în biroul dumneavoastră. Aşa­dar, la începutul anului s-a stabilit unde anume s-a strecurat Stocul Supra­­norm­ativ în magazia întreprinderii. S-a arătat şi ce urmări negative a avut el asupra îndeplinirii sarcinilor de plan, îndeosebi în ceea ce priveşte disciplina­­mane­ara. «^urnncăvoastr« — care m-am bucurat — v-aţi luat angaja­mentul să contribuiţi la lichidarea aces­tui musafir nedorit. Şi — de ce să nu o recunosc - aţi obţinut unele reali­zări demne de toată lauda. Vă rog să primiţi felicitările mele. Nu numai dumneavoastră ci şi toţi lucrătorii ser­viciului de aprovizionare pe care îl conduceţi. Laude merită pentru asta şi conducerile atelierelor, care v-au ajutat să înjumătăţiţi în timp de şase luni poziţiile ocupate în magazie de Sfarul Supranormativ. Măsurile luate la înce­putul anului au dat roade. Sînt de acord, că în acest sens în­treprinderea întîmpină şi unele greu­tăţi, iar modificările pe care le-a avut de suferit planul v-au creat de ase­menea unele neplăceri. Ţin cont şi de specificul producţiei atelierelor de auto­motoare, care pe ici pe colo permite apariţia stocului supranormativ. Dar, cu toate acestea, daţi-mi voie să vă spun deschis şi sincer: în serviciul pe care-l conduceţi se lucrează uneori — subliniez, numai uneori — cu su­perficialitate. Asta seamănă cu zicala aceea: „Ce stringi cu o mină, risi­peşti cu cealaltă“. Şi să nu credeţi că spun vorbe ne­verificate. Nu! Să ne oprim de pildă la povestea aceea cu furtunurile sau la curelele trapezoidale. Deşi figurau în stocul dumneavoastră, în­ cantităţi su­ficiente, ba ch­iar depăşind nevoile pro­ducţiei, totuşi aţi continuat să mai co­mandaţi astfel de materiale. Cum s-a putut întîmpla una ca asta, e limpede: n-aţi urmărit cu destulă grijă mate­rialele incluse în planul de aprovizio­nare. Ba mai mult, deşi pentru isprava asta serviciul de aprovizionare a fost criticat, aşa cum merita, în luna mai au intrat în magazie alte materiale, în valoare de mai multe zeci de mii de lei, deşi la vremea aceea ele nu mai aveau utilizare în procesul de produc­ţie. Da, da, mă refer la povestea cu rulmenţii aceia. De ce i-aţi lăsat să mai intre în întreprindere ? Comanda nu fusese livrată in termen, puteați să o refuzaţi. V-aţi scuzat că este vina celui care s-a ocupat atunci de materialele res­pective ! Este adevărat. Tovarăşul în cauză se face vinovat. Dar eu socotesc că lipsurile trebuie căutate în prea slaba preocupare de a întocmi un plan de aprovizionare corespunzător nevoi­lor ritmice ale producţiei, avind per­manent în faţă stocul existent în ma­gazie. Mai este şi o altă cauză. Adesea mă faceţi să rătăcesc fără rost prin curtea atelierelor. Zîmbiţi, desigur. Nu mă credeţi. Vă gîndiţi la faptul că in această curte nu se poate rătăci nici măcar un copil Este adevărat, dar cu mine se intimplă să rătăcesc alergînd, de la cei care răspund de problemele Desene: C. CAZACU producţiei, la cei care se ocupă de partea financiară şi de acolo la dum­neavoastră, la aprovizionare. In felul acesta, în locul meu apare Stocul Supranormativ. Dacă aceşti trei fac­tori ar colabora mai strîns, mai ope­rativ, Stocul Supranormativ ar bate şi mai serios în retragere. Vă spuneam că la Atelierele de automotoare am mulţi, foarte mulţi prieteni. Sunt convins că ei mă vor ajuta să-l alung definitiv pe acest musafir de prisos. Ştiu că în fond şi dumneavoastră ţineţi la Stocul Tam­pon Normat şi faceţi destule eforturi ca să asigurați o bună aprovizionare a întreprinderii. Tocmai de aceea v-am scris, ca să vă ajut. Pe cînd voi avea prilejul să vă ex­pediez o scrisoare de felicitare ? Pînă atunci, vă dorește spor la muncă, al dumneavoastră, STOC TAMPON NORMAT. Pentru conformitate, D. CRISTEA — SA NU SE MAI REPETE ! — FACETI CUNOSTINTA IN VE­DEREA UNEI MAI STRI­NSE CO­LABORARE In tabără Şcoala profesio­nală de pe lîngă '­ Uzinele de trac­­­­toare din Braşov I a organizat anul­­ acesta o tabără de­­ vară în apropie- I rea lacului A­­*• na. In cele 3 se­rii de cîte 12 zile fiecare, îşi petrec aici clipe plăcute ji de recreere şi o­­­­dihnă peste 120­­ de elevi din anii­­ I şi II. In pro-­­ gramul de activi- i tați zilnice sunt 1 cuprinse manifes- jl țări cultural-spor- 1 tive, focuri de ta- 1 bără, excursii etc. |l SCRISORI DE LA PRIETENI Ghi Obişnuit cu veselia micilor participanţi la cercul „Prie­teni prin corespondenţă“ a! Casei pionierilor din Mediaş, poştaşul se lasă cu blindeţe asaltat de întrebări. — Avem multe, şi de unde V —■ Scrisoarea este din ... — Chişinău, răspunseră cu toţii intr-un glas. Cu nerăbdare în­tindeau mîinile spre poştaş. Fiecare voia să citească primul răvaşul sosit de la prietenii dragi Sosirea directoarei Aurelia Tatu ii împacă pe toţi Ea le citi pe îndelete scrisoarea : „Primim cu neţărmurită dragoste propunerea de a cores­ponda cu voi. Orice doriţi să aflaţi despre viaţa noastră fericită, din ţara comunismului victorios, vă scriem cu multă plăcere“. încă odată, şi încă odată, scrisoarea fu purtată din mină în mină. Fiecare voia s-o vadă, să-i afle conţinutul. Apoi, cu feţe îmbujorate, pionierii se apropiară de panoul cercului „Prieteni prin corespondenţă". Aici mingîiară cu privirile scrisorile primite din Moscova, Odesa, Leningrad, Talin şi alte localităţi ale U.R.S.S. Scrisori din Budapesta, Praga, Sofia etc., sint aşezate cu grija la panoul prieteniei. în ele sunt aşternute rindurî Prii^ de dragoste^ şi avint. Şi fiecare răspuns, trimis de pionierii medieşenî, cuprinde dragostea şi recunoştinţa a­­cestora faţă de partid, creatorii­ vieţii lor fericite, lipsită de griji. In scrisul lor, pionierii au strîns tot stinsul­ pri­măverii, atunci cînd au adresat felicitări caselor şi palatelor pionierilor din U­­n­iunea Sovietică, iar în albumele tri­mise pionierilor moscoviţi şi leningrădeni, tinerele vlăs­tare medieşene au împletit neţărmuritul lor ataşament şi devotament închinate prieteniei ce leagă de veacuri po­porul nostru de poporul deschizător al noii ere socialiste şi comuniste — poporul sovietic. Fiecare privire a pionierilor Nicolae Rusu­,­­ Nicolae So­­cianu, Ecaterina Culea, Viorica Motoiu, Vasile Zd­euMiea Şi a întregii generaţii tinere, exprimă bucuria unei copi­lării Fericite. Pentru ei, fiecare zi înseamnă un vis imprim­at, încredere în viitorul luminos, închinat muncii şi vieţii so­cialiste, păcii şi prieteniei. V. BUCUR, coresp.

Next