Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)

1962-10-02 / nr. 5525

BC PROTESTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.HR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX, 5585 ★ MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1962 * 4 PAGINI, 20 BANI Producţie sporită, cu aceleaşi capacităţi Cind se mută în casă nouă fiecare om al muncii caută să-şi mobileze cit mai frumos şi cu gust locuinţa. Creşterea permanentă a nivelului de trai al celor ce muncesc şi sporirea producţiei bunurilor de larg consum, dau posibilitatea oamenilor muncii să-şi cumpere garnituri de moblă, a­­parate de radio şi alte lucruri trebuin­cioase. Alături de mobila nouă, covoa­rele ţesute in culori vii şi atrăgătoare îmbracă frumos casa. Ţesătorii trebuie să fie în pas cu constructorii produ­când tot mai multe covoare şi ţesături pentru noile locuinţe ce se construiesc în patria noastră. Colectivul Uzinelor textile din Cis­­nădie se străduieşte să satisfacă a­­ceastă cerinţă a cumpărătorilor de a produce covoare pluşate şi de tip „Mol­dova“ mai multe, de bună calitate şi într-o gamă variată de sortimente. ROADELE MASURILOR TEHNICO­­ORGANIZATORICE Pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, sub îndrumarea comitetului de partid, eforturile întregului colectiv au fost îndreptate spre mai buna valorifi­care a rezervelor interne ale locurilor de muncă, astfel ca să se poată rea­liza, cu aceleaşi capacităţi, o produc­ţie sporită şi de mai bună calitate. Un prim pas în această direcţie 11 constituie aplicarea măsurilor tehnico­­organizatorice, care în majoritatea lor au la bază propunerile făcute de mun­citori, ingineri şi tehnicieni in consfă­tuirile de producţie. Ţinînd seama de importanţa acestor măsuri, conducerea întreprinderii şi co­mitetul sindicatului s-au preocupat în­deaproape de realizarea lor la termen sau chiar mai devreme. Astfel, în a­­cest an s-au aplicat 37 de măsuri teh­­nico-organizatorice. Din acestea un nu­­miiăr de 27 sînt strîns legate de introdu­cerea tehnicii noi, factor important in­­eşterea producţiei şi îmbunătăţirea lităţii ţesăturilor. Pentru sporirea aHh/’Fiei ri«­ii— ajiepiame in ceea ce priveşte contri­buţia la sporirea producţiei de fire, s-a dovedit a fi modernizarea a două sor­timente de carde. Prin lucrările efec­­tua*' - “u.b­.cu mult viteza de de-M30 U TrWm­' product'a crescînd cu 30 la suta. De asemenea și la alte sortimente de carde s-au adaptat ana­­rate pen­tru înlăturarea impurităților și îmbunătățirea calității. ' r ? MLORIFICIND rezervele interne lrIrAbaUie.arătat însă că c°lectivul in­mSsnrMern nir S'a mărH'ln­t numai la măsurile cuprinse in plan. Acţiunea de descoperire şi valorificare a­­rezer­velor Interne ale producţiei a căpătat un caracter larg şi permanent. La a­­ceasta, o contribuţie de seamă aduc ntrtVeaerde­d,eSC°perire a rezervelor interne care sunt organizate atît la ni­velu secțiilor cit și la nivelul uzicii. Cele 7 colective de descoperire a btm^itireaUntehnoSgfri^’ de'^a^ricatfej După studierea posibilităților exis­tente la fiecare loc de muncă 3 lor si înidnprU părcnle muncitor lor și inginerilor se propun măst­i ?"r"e .c.are, sunt analiza­te si aprobi In testit rrUCere aI A in acest an colectivele de descoie­rre a rezervelor interne au Tut o rodnică activitate. Pină nu de mult la secţia filatură se întîmpinau unele greutăţi din lipsa unor utilaje. Pe baza propunerilor făcute la sortimentul de carde nr. 18 s-au adus unele modifi­cări constructive, s-a mărit şi lăţimea de debitare, in loc de 60 de cureluşe montîndu-se 88, ceea ce a dus la în­lăturarea strangulărilor şi asigurarea unei mai bune ritmicităţi. Aplicarea măsurilor tehnico-organi­­zatorice cit şi eforturile depuse de în­tregul colectiv pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne işi arată pe deplin roadele. In opt luni cu aceleaşi utilaje, s-au produs cu peste 27.700 metri pătraţi mai multe ţesături şi covoare din care 8.000 m. p. covor „Moldova“, 1.700 m.p. covor pluşat şi stofe. De sporirea producţiei este strîns legat numele ţesătoarelor Dulgheru Viorica, Gordea Maria, al maistrului Brana Petru, al inovatorului Bretz Mihail, al inginerilor Dănilă Ilie, Ioan Bratu şi al multor altora. CONSUMURILE SPECIFICE SE REDUC Mai buna organizare a întrecerii socialiste de către comitetul sindicatu­lui, la îndrumarea comitetului de par­tid, a făcut ca în acest an materia primă să fie mai bine folosită. Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste ii constituie realizarea de cit mai multe economii prin reducerea consumurilor specifice şi a deşeurilor, In acest sens un aport preţios îl aduc inovatorii, promotorii tehnicii noi in uzină. La cabinetul tehnic s-au înregistrat 89 de propuneri de inovaţii din care s-au aplicat 35 iar 47 se află în stu­diu. Pe baza unei propuneri de ino­vaţii făcute de un colectiv condus de Ernest Binder, s-a mărit capacitatea urzitoarelor de la războaiele dublu­­plus dîndu-se posibilitatea să se de­pună pe un sul cu 50 la sută mai multă urzeală. Prin aceasta s-a redus risipa de fire de la capetele de bucăţi­le. De multe ori la războaiele i se realizau deşeuri şi de­­covor din cauza ruperii coar­­m­anică a crţiloţu­i de la tţi­­firului de bătătură. în urma oi făcute s-a adaptat la un dispozitiv de oprire auto­­rperea coardei. mată măsură care duce la firea cu chibzuinţă a materiei prime esea făcută de ing. Andrei Vur­­pei, care a studiat şi aplicat o nerhnologie de fabricare a covoa­­r.­Prin introducerea noilor metode filare, legare şi ţesut se realizează conomie de 350 kg. fire la 1.000 p. covor faţă de consumul realizat­­ se lucra după vechile metode, odată sporeşte şi productivitatea mirii cu 20—30 la sută. Depăşirea viilor de plan, îmbunătăţirea căii­şi reducerea consumurilor specifi­­c a dus la realizarea unor însemnate pomii peste plan precum şi la ob­­irea unui beneficiu de 337.000 lei fie plan. Pe lingă sporirea producţiei şi îm­bu­­tbţirea calităţii, în atenţia colecti­vii uzinelor este şi producerea co­­virelor şi ţesăturilor pe gustul cum­­pătorilor. Astfel, in acest an s-au cut 77 articole noi în 120 de de­­sei şi culori din care 23 sunt omolo­gat şi introduse în fabricaţie. „ Uzinele textile din Cisnădie fără incitală că există numeroase rezerve pentu -creşterea producţiei, îmbunătă­ţirea caltăţii şi realizarea de economii. Experiera dobîndită pînă acum este o garanie că sub îndrumarea comite­tului de partid, colectivul uzinelor va şti să dscopere şi să valorifice şi mai bine rezervele interne ale produc­ţiei îndepnind astfel sarcinile de plan la toţi lilicii, creînd totodată premi­­zele realizării sarcinilor de plan pe anul viito. TH. MICLEA I Calitatea ţesăturilor depinde in mare măsură de calitatea firelor. Iată de ce comunista Eleonora Ferezan, laborantă la fabrica „6 Martie" din Sighişoara, sectorul bumbac, efectuează cu cea mai mare atenţie analizele, acordînd viză de intrare în, întreprindere numai fire­lor de calitate corespunzătoare. Călduroasa primire făcută tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Osi ** _____________ r!nnBBaiHB*assnBBBHBBBBBBBBSBB*BHaBBBBBWB*«BBBBBBBBBBBBBB­ HBBB­ BBaBBBBBBBBnBBnBaBBaaBnBmHBaBBBBBBBBBBBB­BBBBBBBBBBBBN­BBBBBHB­HHBBBBBBaBBaBi­SbEESEbEEEEESbSSEEESESSEEhBMBbBbBBBBBBBBBBN­BBBn­BBBBBBBBHBS­BBBBBBBBBBBBBBBBBBHBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBffWBBBBBBBBBBBB­B­B jBBBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBn'nBHBBBBBMBBBBBBHBSBBeBB­BBBwSSSlBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBnHBIBBBBMBBBBaHHHBMBBHEIHKBUB și Ion Gheorghe Maurer la Djakarta «HHUUHHg!H!U8ailiia9M<iiiiniaiii>ia|(aiaaaiaaaaaaa"aiaa*a|liaaH!'*Baa!!!**SS!!SS!'"!|"|!’"*S!!!!!!S WBB*ÍaM»HSÍSS»*Í;««ÍB«*BB«BnB*BBBB«BBBBBBBBg*BBMBBBBBBBBBBB»BBBBBBBBBBBBaBB»BBBBBBBBBBBniIBBBBBBBBBBHB DJAKARTA 1 Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe, face o vizită de prie­tenie în Indonezia la invitaţia pre­şedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sînt ar­borate drapele de stat ale Republicii Indonezia, şi Republicii Populare Romíne, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lîngă portre­tele conducătorilor de stat ai Repu­blicii Populare Romíne şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indone­ziana : „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române". în întîmpinarea înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Su­karno, preşedintele şi primul minis­tru al Republicii Indonezia, dr. Lei­­mena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apă­rării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vie­ţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Iria­­nul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, amba­sadorul R.P. Romine în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locui­tori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agen­ţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, zia­rişti romîni. Avionul „IL-18* a apărut deasu­pra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd Forţelor Arma­te indoneziene şi după ci­te­va minute a aterizat. Din avion au coborît to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu. înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşe­dintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbră­ţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat, de asemenea, cu tova­răşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíno a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia. în timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedin­tele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno s-a apro­piat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oas­peţi, preşedintele Sukarno a spus : Suntem­ foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urmă bun sosit pe pă­­mîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scum­pii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au so­sit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, to­varăşii noştri, ci pentru că sunt con­vins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi dato­rită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colo­nialismul olandez. Astăzi a fost co­­borît drapelul olandez care a flutu­rat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. în lupta noastră pentru elibera­rea Ir­anului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi sim­patia poporului şi guvernului român, îmi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă priete­nie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pen­tru construirea unei societăţi pros­pere şi juste, pentru socialism, pen­tru făurirea unei păci trainice în în­treaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia Şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cu­noaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului po­por indonezian, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Ro­míne, în numele poporului romín vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în mod oficial domnia colo­nială olandeză­ în Irianul de vest. înf­părtăşim din toată inima­­alături de dv. bucuria pentru acest mare satisfacţie pentru realizarea ---­juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul­­ român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpa­tie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea econo­mică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşe­dintele Sukarno, în promovarea în­ţelegerii şi colaborării între popoare, penru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între ţările noastre, situate în regiuni geografice îndepăr­tate una de alta, s-au dezvoltat re­laţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indo­neziei, tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfac­ţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţio­nale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi po­poarele noastre. îngăduiţi-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi In­donezia, în interesul păcii şi înţele­gerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inața pen­tru căldura şi sentimentele e terne cu care ne întîmpinaţi. în încheiere, tovarăşul G Gheorghiu-Dej a spus în lnt­doneziană : Salam hangat radejat Indonesia ! (Salut a poporului indonezian) şi a urări pentru prietenia romîne­­ziană, pentru pace în întreag Tovarăşul Gheorghe GTh Dej şi preşedintele Sukarno strîns mîinile cu căldură. P­­ele Sukarno a prezentat tov Gheorghiu-Dej un mare nuu personalităţi care au venit i­­uinarea înalţilor oaspeţi rom Copiii personalului ambasa Române din Djakarta au ofet răşilor Gheorghe Gheorghiu Ion Gheorghe Maurer buc flori. . A urmat un moment impre­salit poporului român, însot președintele Sukarno, au trei (Continuare în pag. 4-a acestei SIM LA TIMPUL OPTIM ASIGURĂ RECOLTE MATE A In condiţii agrotehnice superioare Posibilităţi insuficient folosite Sl CblC, ai* executarea lucrărilor la un îna­ ni­­vel agrotehnic. Sub îndrumarea directă a ume­rilor agronomi, mecanizatorii o la G.A.S. Hălchiu au terminat sem­na­­lul orzului de toamnă pe cele 15­ 0 ha., executînd numai lucrări de lună Gospodăria colectivă din Sínpár a avut planificat sa însămânţeze 8 ha. cu orz. Organizîndu-şi bine mur­ca, folosind din plin mijloacele nr­canice ale brigăzii de tractoare S.M.T. Hărman care deserveşte gs­podăria, precum şi atelajele gol­lăriei, colectiviştii din Sinpetru să depăşească planul, insăl­tînd Mp ha. cu oviz. Şi cohaiviştii din Cristian aur minat semăn^ul orzului de tot pe cele 52 ha. planificate. + *4-0 f-0-uyyir\ - y\ lo + 1 VTl'ti­­­nat orz de toamnă de 60 ha. Cu acest p. care au efectuat lucn­duii să-şi organizeze munca. Colectiviştii din Ghim din plin atît tractoarele S.M.T. cit şi atelajele prot­podăriei, au reuşit ca pinic­tembrie să însămînţeze h grîu, din 280 ha. planifica Gospodăriile colective * teure oraşului Braşov au fru­­mîntat pînă în prezent şi­­ cu secară pentru masă verde , ffiţate cu 01 noi­embrie, s­ ş t asemenea, t ptembrie în a­­sămînţat 459­­­lasă verde. Fruntaşi la zeănatul oră încă. ha. 29 In această toamnă gospodăriile colec­tive din raionul Mediaş trebuie să în­­caie păioase o supra­­ctare, în vederea exe­­lui in condiţii bune, executat alături de întreaga suprafaţă pla­­ta vreme s-au făcut şi­­ cu discuri, pregătim­­­ănat suprafeţe insem­ Ca urmare, în gospodăriile colective din comunele Aţei, Richiş, Şaroş s-a şi trecut la semănat, în prezent aceste unităţi apropiindu-se de sfirşit cu se­mănatul orzului şi secarei. In gospo­dăria colectivă din comuna Mojna s-a şi terminat semănatul orzoaicei şi se­carei şi s-a trecut la semănatul griu­lui. Pînă la data de 30 septembrie G.A.C. din raion au insămînţat peste 830 ha. cu orz, secară şi grîu. Suprafeţele pe care s-au efectuat pînă a data de mai sus lucrări de pregă­­re a soiului reprezintă insă numai 23 sută din iintreaga suprafață ce tre­­ce semănată. Cea mai mare­ parte din 1 va fi semănată după culturi care ecoltează in această perioadă (car­­steclă de zahăr, porumb pentru i etc.) De aceea semănatul grîu­­timpul optim este condiţionat de tul culturilor tîrzii. E drept că neie zile a fost grăbit recoltatul culturi, dar, cu toate că au fost peste 3.400 de hectare, alături executat decit pe o suprafaţă ită. Decalajul intre recoltar­­ea solului se datoreşte fa d­­eliberarea terenului nu se î. cu recoltatul, iar mecani­c­a Ail T Di­serno Mitra­nii folosesc din plin tractoarele şi maşi­nile. în unele locuri nu s-au făcut lucrările de pregătire a solului nici pe suprafeţele de pe care s-a strîns re­colta. La gospodăria colectivă din co­muna Vorumloc, din cele 106 hectare eliberate de trifoi, cartofi şi sfeclă de zahăr, s-au pregătit pentru însămînţa­­rea griului abia 50 hectare. Cauza prin­cipală a acestei situaţii este, desigur, slaba organizare a m­uncii în ceea ce priveşte eliberarea terenului de restul culturilor recoltate. În raionul Mediaş este necesar să se folosească la lucrările de pregătire a solului şi atelajele gospodăriilor co­lective. Dar acest lucru se face în prea mică măsură. De fapt această proble­mă este neglijată şi de consiliul a­­gricol raional. Şi în ce priveşte pregătirea semin­ţelor se constată unele neajunsuri. Din cele 4.532 tone de seminţe necesare s-au condiţionat abia 2 590 de tone, iar din cele 66 de tone seminţe care tre­buiau schimbate în orz s-au schimbat abia 30 de tone. Timpul este prielnic, pămintul se poate lucra bine. Agricultura raionului Mediaş dispune de suficiente tractoare şi maşini agricole. Sunt create astfel toate condiţiile ca pregătirea solului şi semănatul să se termine intr-un timp scurt. Acest lucru depinde numai de buna organizare a muncii, de h­idru­marea permanentă dată de organele şi organizaţiile de partid, precum și de membrii consiliului agricol raional. Deschiderea noului an universitar iinitiiiiiiiiniHiHiittmffwiiiiiiiitiiiiiHiiiiiiiiiiiiHiiinitiiiiinwnHimtiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiHiiiHiiiiiiniHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiii La Snsfifuful politehnic Braşov ieri dimineaţa, in martie amfi­teatru al Institutului politehnic din Braşov s-a desfăşurat festivitatea deschiderii noului an universitar. După ce tov. Pintilie Gătej, secre­tar al organizaţiei de partid din in­stitut, a felicitat pe studenţi şi pro­fesori cu ocazia începerii noului an de muncă, a luat cuvîntul tov. Vic­tor Hofmann, rectorul institutului. Vorbind despre dezvoltarea în­­văţămîntului superior în anii puterii populare, tov. Victor Hofmann a a­­rătat că Institutul politehnic din Braşov, care începe acum al 14-lea an de activitate, beneficiază an de an de condiţii tot mai bune pentru desfăşurarea procesului de învăţă­­mînt. Anul acesta pe lîngă facul­tatea de mecanică au luat fiinţă două secţii noi: mecanica agricolă şi electromecanica. Apoi prof. univ. Traian Popovich a exprimat hotărîrea cadrelor didac­tice de a-şi aduce întreaga lor con­tribuţie la formarea viitorilor ingi­neri capabili să stăpînească şi să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Din partea Ministerului Econo­miei Forestiere tov. Aurel Anca a arătat că în întreprinderile fores­tiere ale patriei, viitorii ingineri au toate condiţiile pentru a-şi afirma talentul şi capacitatea lor de muncă. Au mai luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Băncoiu din partea comi­tetului U.T.M. şi studenţii Tiberiu Niţescu şi Ion Şchiopu. In încheierea adunării festive tov. Aldea Militaru, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., a felicitat din partea comi­tetelor regional şi orăşenesc de par­tid, din partea sfaturilor populare regional şi orăşenesc şi a tuturor oamenilor muncii din regiune, pe studenţii, profesorii şi asistenţii in­stitutului cu prilejul începerii nou­lui an de învăţămînt universitar. Vorbind despre dezvoltarea eco­nomiei în regiunea noastră şi în întreaga ţară, tovarăşul Aldea Mi­litaru a apreciat contribuţia pe care absolvenţii Institutului politehnic o aduc la construcţia tractoarelor şi autocamioanelor romîneşti, la valo­rificarea superioară a lemnului în întreprinderile forestiere ale regiu­nii. Mulţi dintre studenţii care au păşit anul acesta pe porţile institu­tului au fost ei înşişi muncitori în aceste întreprinderi. In continuare vorbitorul a sub­liniat sarcinile care stau în faţa organizaţiei de partid, organizaţiei U.T.M. şi asociaţiilor studenţeşti, în formarea cadrelor de ingineri cu o bună pregătire ştiinţifică şi cu un profil moral, demn de sarcinile mă­reţe ale construirii socialismului şi comunismului, a urat studenţilor şi cadrelor didactice din Institutul poli­tehnic, succes deplin în noul ■an uni­versitar. La institutul pedagogic de 3 ani eveniment şi ne exprimăm deplina Deschidere a anului universitar 1962-1963 în cadrul Institutului pe­dagogic de­­ ani din Braşov s-a desfăşurat intr-un cadru sărbătoresc în amfiteatrul institutului. La adunarea festivă a participat tov. Teodor Haş, secretar al Comi­tetului regional de partid. Despre importanţa Institutului pedagogic de­­ ani din Braşov, în pregătirea viitoarelor cadre didacti­ce, necesare generalizării învăţămîn­­tului de 8 ani, a conferenţiat tov. Eugen Chiş, directorul Institutului pedagogic de 8 ani. Studentul din anul III, Virgil Lăsleanu, a oferit studenţilor din anul I tradiţionalul buchet de flori, simbol al dragostei faţă de tinerii care păşesc pentru prima oară pra­gul institutului. Din cuvintele sincere, emoţionan­te ale studentei Ana Chera din anul I, s-a desprins hotărîrea cu care pornesc la studiu studenţii anului I, încă din primele zile ale anului şco­lar. în cadrul adunării a mai luat cu­vîntul şi lectorul Erwin Toth, pre­şedintele asociaţiei studenţilor din institut, în încheierea adunării festive a luat cuvîntul tov. Teodor Haş, se­cretar al Comitetului regional Bra­şov al P.M.R. în numele Biroului comitetului regional de partid, vor­bitorul a felicitat, cu prilejul deschi­derii noului an universitar, pe stu­denţii institutului, pe studenţii anu­lui I, cadrele didactice din institut, urîndu-le succese deosebite în mun­ca de pregătire a viitoarelor cadre didactice. IN CLIŞEU: aspect ‘de la deschiderea po,, U. E. Ieri după-amiază a avut loc des­chiderea cursurilor Universităţii se­rale de marxist­-leninism din Bra­şov. Despre importanţa studierii în­văţăturii marxist-leniniste a vorbit tov. Ioan Bordaş, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetu­lui regional de partid. Prima lecţie intitulată „Victoria definitivă a so­cialismului în R. P. Romînă“ a fost expusă de tov. Vaier Baba, de adjunct al cabinetului­­de part­­ionar. Anul acesta, cursurile ceror secţii ale universităţii — ecou­ istorie şi filozofie — vor fi fre­cate de peste 300 de studenţi, din aparatul de partid, de stat conomic, cadre didactice din in­mîntul mediu și universitar, me­ diitu­tlu­iu­l Deschiderea cursurilor Universiăfii serale de marxism-leninism Numeroşi oameni ai muncii din regiunea noa­stră şi-au petrecut du­minica în cadrul ex­cursiilor organizate de O.N.T. „Carpaţi". Astfel, 124 de salariaţi ai uzine­lor „Steagul Roşu“ din Bra­­şov au pornit cu trei auto­care spre Bucureşti unde au Preţuire muncii In urma rezultatelor obţinute în producţie în trimestrul III acest an, numeroşi muncitori de la G.A.S. Criţ au fost stimulat premii a căror valoare totală s-a ridicat la suma de peste 21.400 Pentru depăşirea sarcinii de plan cu 80 kg­ miere, apicul Gheorghe Gross a primit un premiu de 4.055 lei. De asemenea, pe depăşirea producţiei de lapte pe cap de oaie, îngrijitorul Traian Bl a primit un premiu de 900 lei. ANDREI FULÖP. co: La sfîrşit de săptămîni a făcut turul oraşului, iar pe urmă au participat la meciul de fotbal dintre echipele Viitorul şi Stea­gul Roşu. Un grup de 74 de elevi de la Şcoala medie nr. 4 au făcut o excursie plă­cută la Peştera Dîmbo­­vicioara şi vîrful Mateiaş, în timp ce un­ul de 21 de salariaţi fabrica „Partizanul din Braşov au urc masivul Ciucaş. Cu un tren specii oameni ai muncii , găraş au fost în ei la Braşov.

Next