Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)
1962-10-02 / nr. 5525
BC PROTESTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.HR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX, 5585 ★ MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1962 * 4 PAGINI, 20 BANI Producţie sporită, cu aceleaşi capacităţi Cind se mută în casă nouă fiecare om al muncii caută să-şi mobileze cit mai frumos şi cu gust locuinţa. Creşterea permanentă a nivelului de trai al celor ce muncesc şi sporirea producţiei bunurilor de larg consum, dau posibilitatea oamenilor muncii să-şi cumpere garnituri de moblă, aparate de radio şi alte lucruri trebuincioase. Alături de mobila nouă, covoarele ţesute in culori vii şi atrăgătoare îmbracă frumos casa. Ţesătorii trebuie să fie în pas cu constructorii producând tot mai multe covoare şi ţesături pentru noile locuinţe ce se construiesc în patria noastră. Colectivul Uzinelor textile din Cisnădie se străduieşte să satisfacă această cerinţă a cumpărătorilor de a produce covoare pluşate şi de tip „Moldova“ mai multe, de bună calitate şi într-o gamă variată de sortimente. ROADELE MASURILOR TEHNICOORGANIZATORICE Pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, sub îndrumarea comitetului de partid, eforturile întregului colectiv au fost îndreptate spre mai buna valorificare a rezervelor interne ale locurilor de muncă, astfel ca să se poată realiza, cu aceleaşi capacităţi, o producţie sporită şi de mai bună calitate. Un prim pas în această direcţie 11 constituie aplicarea măsurilor tehnicoorganizatorice, care în majoritatea lor au la bază propunerile făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni in consfătuirile de producţie. Ţinînd seama de importanţa acestor măsuri, conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului s-au preocupat îndeaproape de realizarea lor la termen sau chiar mai devreme. Astfel, în acest an s-au aplicat 37 de măsuri tehnico-organizatorice. Din acestea un numiiăr de 27 sînt strîns legate de introducerea tehnicii noi, factor important ineşterea producţiei şi îmbunătăţirea lităţii ţesăturilor. Pentru sporirea aHh/’Fiei ri«ii— ajiepiame in ceea ce priveşte contribuţia la sporirea producţiei de fire, s-a dovedit a fi modernizarea a două sortimente de carde. Prin lucrările efectua*' - “u.b.cu mult viteza de de-M30 U TrWm' product'a crescînd cu 30 la suta. De asemenea și la alte sortimente de carde s-au adaptat anarate pentru înlăturarea impurităților și îmbunătățirea calității. ' r ? MLORIFICIND rezervele interne lrIrAbaUie.arătat însă că c°lectivul inmSsnrMern nir S'a mărH'lnt numai la măsurile cuprinse in plan. Acţiunea de descoperire şi valorificare arezervelor Interne ale producţiei a căpătat un caracter larg şi permanent. La aceasta, o contribuţie de seamă aduc ntrtVeaerded,eSC°perire a rezervelor interne care sunt organizate atît la nivelu secțiilor cit și la nivelul uzicii. Cele 7 colective de descoperire a btm^itireaUntehnoSgfri^’ de'^a^ricatfej După studierea posibilităților existente la fiecare loc de muncă 3 lor si înidnprU părcnle muncitor lor și inginerilor se propun măsti ?"r"e .c.are, sunt analizate si aprobi In testit rrUCere aI A in acest an colectivele de descoierre a rezervelor interne au Tut o rodnică activitate. Pină nu de mult la secţia filatură se întîmpinau unele greutăţi din lipsa unor utilaje. Pe baza propunerilor făcute la sortimentul de carde nr. 18 s-au adus unele modificări constructive, s-a mărit şi lăţimea de debitare, in loc de 60 de cureluşe montîndu-se 88, ceea ce a dus la înlăturarea strangulărilor şi asigurarea unei mai bune ritmicităţi. Aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice cit şi eforturile depuse de întregul colectiv pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne işi arată pe deplin roadele. In opt luni cu aceleaşi utilaje, s-au produs cu peste 27.700 metri pătraţi mai multe ţesături şi covoare din care 8.000 m. p. covor „Moldova“, 1.700 m.p. covor pluşat şi stofe. De sporirea producţiei este strîns legat numele ţesătoarelor Dulgheru Viorica, Gordea Maria, al maistrului Brana Petru, al inovatorului Bretz Mihail, al inginerilor Dănilă Ilie, Ioan Bratu şi al multor altora. CONSUMURILE SPECIFICE SE REDUC Mai buna organizare a întrecerii socialiste de către comitetul sindicatului, la îndrumarea comitetului de partid, a făcut ca în acest an materia primă să fie mai bine folosită. Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste ii constituie realizarea de cit mai multe economii prin reducerea consumurilor specifice şi a deşeurilor, In acest sens un aport preţios îl aduc inovatorii, promotorii tehnicii noi in uzină. La cabinetul tehnic s-au înregistrat 89 de propuneri de inovaţii din care s-au aplicat 35 iar 47 se află în studiu. Pe baza unei propuneri de inovaţii făcute de un colectiv condus de Ernest Binder, s-a mărit capacitatea urzitoarelor de la războaiele dubluplus dîndu-se posibilitatea să se depună pe un sul cu 50 la sută mai multă urzeală. Prin aceasta s-a redus risipa de fire de la capetele de bucăţile. De multe ori la războaiele i se realizau deşeuri şi decovor din cauza ruperii coarmanică a crţiloţui de la tţifirului de bătătură. în urma oi făcute s-a adaptat la un dispozitiv de oprire autorperea coardei. mată măsură care duce la firea cu chibzuinţă a materiei prime esea făcută de ing. Andrei Vurpei, care a studiat şi aplicat o nerhnologie de fabricare a covoar.Prin introducerea noilor metode filare, legare şi ţesut se realizează conomie de 350 kg. fire la 1.000 p. covor faţă de consumul realizat se lucra după vechile metode, odată sporeşte şi productivitatea mirii cu 20—30 la sută. Depăşirea viilor de plan, îmbunătăţirea căiişi reducerea consumurilor specific a dus la realizarea unor însemnate pomii peste plan precum şi la obirea unui beneficiu de 337.000 lei fie plan. Pe lingă sporirea producţiei şi îmbutbţirea calităţii, în atenţia colectivii uzinelor este şi producerea covirelor şi ţesăturilor pe gustul cumpătorilor. Astfel, in acest an s-au cut 77 articole noi în 120 de desei şi culori din care 23 sunt omologat şi introduse în fabricaţie. „ Uzinele textile din Cisnădie fără incitală că există numeroase rezerve pentu -creşterea producţiei, îmbunătăţirea caltăţii şi realizarea de economii. Experiera dobîndită pînă acum este o garanie că sub îndrumarea comitetului de partid, colectivul uzinelor va şti să dscopere şi să valorifice şi mai bine rezervele interne ale producţiei îndepnind astfel sarcinile de plan la toţi lilicii, creînd totodată premizele realizării sarcinilor de plan pe anul viito. TH. MICLEA I Calitatea ţesăturilor depinde in mare măsură de calitatea firelor. Iată de ce comunista Eleonora Ferezan, laborantă la fabrica „6 Martie" din Sighişoara, sectorul bumbac, efectuează cu cea mai mare atenţie analizele, acordînd viză de intrare în, întreprindere numai firelor de calitate corespunzătoare. Călduroasa primire făcută tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Osi ** _____________ r!nnBBaiHB*assnBBBHBBBBBBBBSBB*BHaBBBBBWB*«BBBBBBBBBBBBBB HBBB BBaBBBBBBBBnBBnBaBBaaBnBmHBaBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBNBBBBBHBHHBBBBBBaBBaBiSbEESEbEEEEESbSSEEESESSEEhBMBbBbBBBBBBBBBBNBBBnBBBBBBBBHBSBBBBBBBBBBBBBBBBBBHBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBBffWBBBBBBBBBBBBBB jBBBBBHBBBBBBBBBBBBBBBBBn'nBHBBBBBMBBBBBBHBSBBeBBBBBwSSSlBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBnHBIBBBBMBBBBaHHHBMBBHEIHKBUB și Ion Gheorghe Maurer la Djakarta «HHUUHHg!H!U8ailiia9M<iiiiniaiii>ia|(aiaaaiaaaaaaa"aiaa*a|liaaH!'*Baa!!!**SS!!SS!'"!|"|!’"*S!!!!!!S WBB*ÍaM»HSÍSS»*Í;««ÍB«*BB«BnB*BBBB«BBBBBBBBg*BBMBBBBBBBBBBB»BBBBBBBBBBBBaBB»BBBBBBBBBBBniIBBBBBBBBBBHB DJAKARTA 1 Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, şi Republicii Populare Romíne, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lîngă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romíne şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana : „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române". în întîmpinarea înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romine în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti romîni. Avionul „IL-18* a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd Forţelor Armate indoneziene şi după citeva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu. înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat, de asemenea, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíno a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia. în timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus : Suntem foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urmă bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. în lupta noastră pentru eliberarea Iranului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român, îmi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia Şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, în numele poporului romín vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest. înfpărtăşim din toată inimaalături de dv. bucuria pentru acest mare satisfacţie pentru realizarea ---juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între popoare, penru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între ţările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indoneziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. îngăduiţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi Indonezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inața pentru căldura şi sentimentele e terne cu care ne întîmpinaţi. în încheiere, tovarăşul G Gheorghiu-Dej a spus în lntdoneziană : Salam hangat radejat Indonesia ! (Salut a poporului indonezian) şi a urări pentru prietenia romîneziană, pentru pace în întreag Tovarăşul Gheorghe GTh Dej şi preşedintele Sukarno strîns mîinile cu căldură. Pele Sukarno a prezentat tov Gheorghiu-Dej un mare nuu personalităţi care au venit iuinarea înalţilor oaspeţi rom Copiii personalului ambasa Române din Djakarta au ofet răşilor Gheorghe Gheorghiu Ion Gheorghe Maurer buc flori. . A urmat un moment impresalit poporului român, însot președintele Sukarno, au trei (Continuare în pag. 4-a acestei SIM LA TIMPUL OPTIM ASIGURĂ RECOLTE MATE A In condiţii agrotehnice superioare Posibilităţi insuficient folosite Sl CblC, ai* executarea lucrărilor la un îna nivel agrotehnic. Sub îndrumarea directă a umerilor agronomi, mecanizatorii o la G.A.S. Hălchiu au terminat semnalul orzului de toamnă pe cele 15 0 ha., executînd numai lucrări de lună Gospodăria colectivă din Sínpár a avut planificat sa însămânţeze 8 ha. cu orz. Organizîndu-şi bine murca, folosind din plin mijloacele nrcanice ale brigăzii de tractoare S.M.T. Hărman care deserveşte gspodăria, precum şi atelajele gollăriei, colectiviştii din Sinpetru să depăşească planul, insăltînd Mp ha. cu oviz. Şi cohaiviştii din Cristian aur minat semăn^ul orzului de tot pe cele 52 ha. planificate. + *4-0 f-0-uyyir\ - y\ lo + 1 VTl'tinat orz de toamnă de 60 ha. Cu acest p. care au efectuat lucnduii să-şi organizeze munca. Colectiviştii din Ghim din plin atît tractoarele S.M.T. cit şi atelajele protpodăriei, au reuşit ca pinictembrie să însămînţeze h grîu, din 280 ha. planifica Gospodăriile colective * teure oraşului Braşov au frumîntat pînă în prezent şi cu secară pentru masă verde , ffiţate cu 01 noiembrie, s ş t asemenea, t ptembrie în asămînţat 459lasă verde. Fruntaşi la zeănatul oră încă. ha. 29 In această toamnă gospodăriile colective din raionul Mediaş trebuie să încaie păioase o supractare, în vederea exelui in condiţii bune, executat alături de întreaga suprafaţă plata vreme s-au făcut şi cu discuri, pregătimănat suprafeţe insem Ca urmare, în gospodăriile colective din comunele Aţei, Richiş, Şaroş s-a şi trecut la semănat, în prezent aceste unităţi apropiindu-se de sfirşit cu semănatul orzului şi secarei. In gospodăria colectivă din comuna Mojna s-a şi terminat semănatul orzoaicei şi secarei şi s-a trecut la semănatul griului. Pînă la data de 30 septembrie G.A.C. din raion au insămînţat peste 830 ha. cu orz, secară şi grîu. Suprafeţele pe care s-au efectuat pînă a data de mai sus lucrări de pregăre a soiului reprezintă insă numai 23 sută din iintreaga suprafață ce trece semănată. Cea mai mare parte din 1 va fi semănată după culturi care ecoltează in această perioadă (carsteclă de zahăr, porumb pentru i etc.) De aceea semănatul grîutimpul optim este condiţionat de tul culturilor tîrzii. E drept că neie zile a fost grăbit recoltatul culturi, dar, cu toate că au fost peste 3.400 de hectare, alături executat decit pe o suprafaţă ită. Decalajul intre recoltarea solului se datoreşte fa deliberarea terenului nu se î. cu recoltatul, iar mecanica Ail T Diserno Mitranii folosesc din plin tractoarele şi maşinile. în unele locuri nu s-au făcut lucrările de pregătire a solului nici pe suprafeţele de pe care s-a strîns recolta. La gospodăria colectivă din comuna Vorumloc, din cele 106 hectare eliberate de trifoi, cartofi şi sfeclă de zahăr, s-au pregătit pentru însămînţarea griului abia 50 hectare. Cauza principală a acestei situaţii este, desigur, slaba organizare a muncii în ceea ce priveşte eliberarea terenului de restul culturilor recoltate. În raionul Mediaş este necesar să se folosească la lucrările de pregătire a solului şi atelajele gospodăriilor colective. Dar acest lucru se face în prea mică măsură. De fapt această problemă este neglijată şi de consiliul agricol raional. Şi în ce priveşte pregătirea seminţelor se constată unele neajunsuri. Din cele 4.532 tone de seminţe necesare s-au condiţionat abia 2 590 de tone, iar din cele 66 de tone seminţe care trebuiau schimbate în orz s-au schimbat abia 30 de tone. Timpul este prielnic, pămintul se poate lucra bine. Agricultura raionului Mediaş dispune de suficiente tractoare şi maşini agricole. Sunt create astfel toate condiţiile ca pregătirea solului şi semănatul să se termine intr-un timp scurt. Acest lucru depinde numai de buna organizare a muncii, de hidrumarea permanentă dată de organele şi organizaţiile de partid, precum și de membrii consiliului agricol raional. Deschiderea noului an universitar iinitiiiiiiiiniHiHiittmffwiiiiiiiitiiiiiHiiiiiiiiiiiiHiiinitiiiiinwnHimtiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiHiiiHiiiiiiniHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiii La Snsfifuful politehnic Braşov ieri dimineaţa, in martie amfiteatru al Institutului politehnic din Braşov s-a desfăşurat festivitatea deschiderii noului an universitar. După ce tov. Pintilie Gătej, secretar al organizaţiei de partid din institut, a felicitat pe studenţi şi profesori cu ocazia începerii noului an de muncă, a luat cuvîntul tov. Victor Hofmann, rectorul institutului. Vorbind despre dezvoltarea învăţămîntului superior în anii puterii populare, tov. Victor Hofmann a arătat că Institutul politehnic din Braşov, care începe acum al 14-lea an de activitate, beneficiază an de an de condiţii tot mai bune pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. Anul acesta pe lîngă facultatea de mecanică au luat fiinţă două secţii noi: mecanica agricolă şi electromecanica. Apoi prof. univ. Traian Popovich a exprimat hotărîrea cadrelor didactice de a-şi aduce întreaga lor contribuţie la formarea viitorilor ingineri capabili să stăpînească şi să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Din partea Ministerului Economiei Forestiere tov. Aurel Anca a arătat că în întreprinderile forestiere ale patriei, viitorii ingineri au toate condiţiile pentru a-şi afirma talentul şi capacitatea lor de muncă. Au mai luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Băncoiu din partea comitetului U.T.M. şi studenţii Tiberiu Niţescu şi Ion Şchiopu. In încheierea adunării festive tov. Aldea Militaru, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., a felicitat din partea comitetelor regional şi orăşenesc de partid, din partea sfaturilor populare regional şi orăşenesc şi a tuturor oamenilor muncii din regiune, pe studenţii, profesorii şi asistenţii institutului cu prilejul începerii noului an de învăţămînt universitar. Vorbind despre dezvoltarea economiei în regiunea noastră şi în întreaga ţară, tovarăşul Aldea Militaru a apreciat contribuţia pe care absolvenţii Institutului politehnic o aduc la construcţia tractoarelor şi autocamioanelor romîneşti, la valorificarea superioară a lemnului în întreprinderile forestiere ale regiunii. Mulţi dintre studenţii care au păşit anul acesta pe porţile institutului au fost ei înşişi muncitori în aceste întreprinderi. In continuare vorbitorul a subliniat sarcinile care stau în faţa organizaţiei de partid, organizaţiei U.T.M. şi asociaţiilor studenţeşti, în formarea cadrelor de ingineri cu o bună pregătire ştiinţifică şi cu un profil moral, demn de sarcinile măreţe ale construirii socialismului şi comunismului, a urat studenţilor şi cadrelor didactice din Institutul politehnic, succes deplin în noul ■an universitar. La institutul pedagogic de 3 ani eveniment şi ne exprimăm deplina Deschidere a anului universitar 1962-1963 în cadrul Institutului pedagogic de ani din Braşov s-a desfăşurat intr-un cadru sărbătoresc în amfiteatrul institutului. La adunarea festivă a participat tov. Teodor Haş, secretar al Comitetului regional de partid. Despre importanţa Institutului pedagogic de ani din Braşov, în pregătirea viitoarelor cadre didactice, necesare generalizării învăţămîntului de 8 ani, a conferenţiat tov. Eugen Chiş, directorul Institutului pedagogic de 8 ani. Studentul din anul III, Virgil Lăsleanu, a oferit studenţilor din anul I tradiţionalul buchet de flori, simbol al dragostei faţă de tinerii care păşesc pentru prima oară pragul institutului. Din cuvintele sincere, emoţionante ale studentei Ana Chera din anul I, s-a desprins hotărîrea cu care pornesc la studiu studenţii anului I, încă din primele zile ale anului şcolar. în cadrul adunării a mai luat cuvîntul şi lectorul Erwin Toth, preşedintele asociaţiei studenţilor din institut, în încheierea adunării festive a luat cuvîntul tov. Teodor Haş, secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R. în numele Biroului comitetului regional de partid, vorbitorul a felicitat, cu prilejul deschiderii noului an universitar, pe studenţii institutului, pe studenţii anului I, cadrele didactice din institut, urîndu-le succese deosebite în munca de pregătire a viitoarelor cadre didactice. IN CLIŞEU: aspect ‘de la deschiderea po,, U. E. Ieri după-amiază a avut loc deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxist-leninism din Braşov. Despre importanţa studierii învăţăturii marxist-leniniste a vorbit tov. Ioan Bordaş, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid. Prima lecţie intitulată „Victoria definitivă a socialismului în R. P. Romînă“ a fost expusă de tov. Vaier Baba, de adjunct al cabinetuluide partionar. Anul acesta, cursurile ceror secţii ale universităţii — ecou istorie şi filozofie — vor fi frecate de peste 300 de studenţi, din aparatul de partid, de stat conomic, cadre didactice din inmîntul mediu și universitar, me diitutluiul Deschiderea cursurilor Universiăfii serale de marxism-leninism Numeroşi oameni ai muncii din regiunea noastră şi-au petrecut duminica în cadrul excursiilor organizate de O.N.T. „Carpaţi". Astfel, 124 de salariaţi ai uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov au pornit cu trei autocare spre Bucureşti unde au Preţuire muncii In urma rezultatelor obţinute în producţie în trimestrul III acest an, numeroşi muncitori de la G.A.S. Criţ au fost stimulat premii a căror valoare totală s-a ridicat la suma de peste 21.400 Pentru depăşirea sarcinii de plan cu 80 kg miere, apicul Gheorghe Gross a primit un premiu de 4.055 lei. De asemenea, pe depăşirea producţiei de lapte pe cap de oaie, îngrijitorul Traian Bl a primit un premiu de 900 lei. ANDREI FULÖP. co: La sfîrşit de săptămîni a făcut turul oraşului, iar pe urmă au participat la meciul de fotbal dintre echipele Viitorul şi Steagul Roşu. Un grup de 74 de elevi de la Şcoala medie nr. 4 au făcut o excursie plăcută la Peştera Dîmbovicioara şi vîrful Mateiaş, în timp ce unul de 21 de salariaţi fabrica „Partizanul din Braşov au urc masivul Ciucaş. Cu un tren specii oameni ai muncii , găraş au fost în ei la Braşov.