Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)
1962-10-10 / nr. 5532
) 7 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5532 ★ MIERCURI, 10 OCTOMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Zile hotărîtoare pentru belșugul recoltei din anul viitor Peste 300 ha, însămînţate Iniţial, unităţile agricole socialiste ce aparţinde oraşul Braşov, îşi planificaseră să însămînţeze în toamna acestui an cu secară furajeră o suprafaţă de 100 ha. Cunoscînd valoarea nutritivă a acestui preţios furaj în hrana animalelor, colectiviştii au hotărît să însămînţeze o suprafaţă mult mai mare. Pînă acum secara masă verde însămânţată în aceste unităţi, măsoară peste 300 ha. O bună parte din secară a şi răsărit promiţînd o recoltă bogată. De asemenea s-a terminat de mult şi însămînţarea orzului pe cele 550 ha. Răspunsul mecanizatorilor de la SJ.T. Agnita la chemarea S.M.T. din Sighişoara Chemarea la întrecere adresată de muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la S.M.T. Sighişoara către toţi mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră a găsit un larg ecou şi in rindurile noastre, ale colectivului de muncă de la S.M.T. Agnita. Pentru a ne aduce şi noi o contribuţie cit mai mare la buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, răspundem cu bucurie la chemarea mecanizatorilor de la S.M.T. Sighişoara şi ne angajăm să realizăm următoarele: — Să depășim cu 2 la sută planul pe campania de toamnă, ceea ce înseamnă efectuarea în plus peste cele 43.000 na. a.n. cît avem planificat, un volum de 860 ha. a.n. — Să sporim productivitatea muncii cu 2 la sută. — Să reducem prețul de cost pe ha. a.n. cu 3 lei, ceea ce revine 252.000 lei economii. Pentru realizarea acestui obiectiv vom face economii la reparaţii, recondiţionări de piese in valoare totală de 220.000 iei. Tot în acelaşi scop vom economisi carburanţi şi lubrefianţi in valoare de 10.000 lei. De asemenea, grija noastră principală va fi îndreptată înspre efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. In vederea realizării acestor obiective noi am luat o serie de măsuri politice, tehnice și organizatorice, care vor fi aplicate cu cea mai mare stricteţe. In numele mecanizatorilor de la S.M.T. Agnita : POPA IOSIF, director PETRE GABORAŞ, organizator de partid BUCTA EMERIC, preşedintele comitetului sindicatului TRAIAN ARMEANU, secretar al organizaţiei U.T.M. ÎN RAIONUL MEDIAŞ Ritm nesatisfacător la însăminţări Deşi a sosit de mult timpul pentru desfăşurarea din plin a insămînţărilor, totuşi, această lucrare întîrzie să se execute cu toate forţele şi mijloacele în raionul Mediaş. Cele 3.606 hectare însămînţate pînă acum cu orz, secară şi grîu, arată că nu peste tot în raion munca este în aşa fel organizată incit zilnic să se îndeplinească viteza de lucru planificată. In raion sînt gospodării colective ca cele din Cenade, Broşteni, Mănărade şi altele, unde însămînţarea griului nici n-a început sau iu cel mai bun caz, acestea abia au însămînţat cîţiva ani. Fiecare gospodărie agricolă colectivă este încadrată cu un inginer sau tehnician agronom. Ei sînt chemaţi ca, împreună cu consiliile de conducere, să ia măsurile cuvenite pentru grăbirea recoltării culturilor tîrzii, pregătirii solului şi semănat. In raionul Mediaş s-a pregătit pentru însăminţări o suprafaţă mult prea mică în raport cu necesităţile actuale. Iar aceasta tocmai ca urmare a faptului că nu toate unităţile agricole din raion au luat măsuri pentru eliberarea terenului de culturile tîrzii. Pînă la 7 octombrie din sfecla de zahăr s-au recoltat numai 1.278 hectare, iar din cartofi, 1.994 hectare. Gospodăriile colective din Mojna, Richiş şi altele, sprijinite efectiv de mecanizatori, au insăminţat mari suprafeţe cu griu. Din păcate insă, in multe unităţi, deşi terenul este pregătit iar săminţa asigurată şi condiţionată, însămînţarea griului intîrzie. Această situaţie este ilustrată de faptul că din suprafaţa pregătită pe raion, nu s-a însămînţat nici jumătate. S.M.T. a pus la dispoziţia gospodăriilor agricole colective un număr de peste 130 de tractoare, dar ce folos dacă acestea nu lucrează la însăminţări cu întreaga lor capacitate. Agronomii de sector şi şefii de brigăzi din S.M.T. au datoria să ia măsuri pentru ca toate tractoarele să lucreze cu întreaga lor capacitate, organizînd munca de aşa natură incit tot mai multe dintre ele să fie folosite la însăminţări. Insăminţările trebuie terminate pînă la data de 20 octombrie şi, ca atare, consiliul agricol raional (preşedinte Mihai Tiller) să ia măsurile organizatorice şi tehnice ce se impun. GH .MITREA Situaţia însămînţărilor de toamnă la data de 9 octombrie 1962 In regiunea noastră sînt create toate condiţiile pentru ca însămînţările să fie complet terminate pînă cel mai tîrziu la 20 octombrie. Pînă acum, în unităţile agricole s-au însămînţat suprafeţe ce echivalează cu aproape 39 la sută din plan. In raionul Tg. Secuiesc şi în comunele ce aparţin de oraşul Braşov, organizîndu-se mai bine munca şi folosindu-se din plin fiecare zi şi oră bună de lucru, precum şi întreaga capacitate a utilajelor, s-au însămînţat cele mai mari suprafeţe. In unele unităţi agricole din raionul Tg. Secuiesc, se dă acum bătălia însămînţării ultimelor suprafeţe. Succese importante s-au obţinut la însămînţări şi în raioanele Făgăraş, Agnita şi Sighişoara. Mai slab se desfăşoară însămînţările în raioanele Mediaş, Sibiu şi Rupea. In raionul Rupea, bunăoară, însămînţările sînt stînjenite şi din cauză că nu toate unităţile şi-au asigurat întreaga cantitate de sămînţă din soiuri corespunzătoare. Pe de altă parte, nu se lucrează cu destulă operativitate la eliberarea terenurilor de culturile tîrzii, ceea ce face ca o parte din parcul de tractoare şi maşini agricole să nu fie folosit la pregătirea terenului şi însăminţări cu întreaga capacitate. De asemenea, în aceste raioane, precum şi în altele, timpul bun de lucru nu este folosit la maximum cazuri concrete în G.A.U. din Mănărade şi Crăciunelul de Jos, raionul Mediaş, ca şi în alte unităţi. Timpul este înaintat. Pentru recuperarea rămînerii în urmă la însăminţări, consiliile agricole raionale, îndrumate şi sprijinite efectiv de comitetele raionale de partid, trebuie să ia asemenea măsuri, incit toate însămînţările să se termine pînă la tul săptămînii viitoare. sfîrşi- Tg. Secuiesc 60,7%’ Agnita 36,4% Braşov 50,5% Rupea 33,2% Sf. Gheorghe 47,8% Sibiu 28,2% Sighişoara 38,8% Mediaş 23,5% Făgăraş 38,7% Total pe regiune : 38,8% 4 CITIŢI IM PAGINA 2-a: CONSTRUCŢII trainice, ieftine şi realizate la timp Veşti COTIDIENE Veşti 80 de apartamente Zilele trecute pe şantierul „Steagul Roşu" 2 b, etapa II-a , constructorii Trustului 5 construcţii au predat beneficiarului blocurile 8, 12, 13 şi 14 având în total 80 de apartamente. Calificativul „foarte bine“ acordat apartamentelor noi de către comisia de recepţie a fost confirmat şi de locatari. Printr-o bună organizare a muncii pe şantier, harnicii constructori au reuşit să reducă durata de execuţie a acestor blocuri sub 4 luni. Noi unităţi comerciale Pentru o aprovizionare tot mai bună a oamenilor muncii cu mărfurile căutate, O.C.L. Mixt Sighişoara se preocupă continuu de lărgirea reţelei comerciale. Astfel, zilele acestea a fost deschis un nou magazin alimentar, înzestrat cu utilaje moderne şi iluminat fluorescent. Aceasta este a cincea unitate de acest gen deschisă în acest an de către O.C.L. Mixt Sighişoara. (H. HÜGEL, coresp.) Secţie de actorie la Mediaş In oraşul Mediaş a luat fiinţă zilele acestea o secţie de actorie care aparţine de Şcoala populară de artă din Sibiu. Cu aceasta, sfera de activitate a şcolii s-a lărgit, cuprinzînd în prezent 625 elevi din rindurile muncitorilor, colectiviștilor etc. Secţie fruntaşă Printre inovatorii care vizitează zilnic cabinetul tehnic al uzinei „Independenţa“ din Sibiu, mulţi sunt din secţia a IlI-a mecanică uşoară. Ei au prezentat în acest an nu mai puţin de 57 de propuneri. Recent, un colectiv din care face parte şi tov. Pop Vasile, a propus un dispozitiv de alimentare automată la decuparea și îndoirea bucșelor la lanțul pentru agricultură. VIZITA $ TOVARĂŞILOR SHWAMNGHIU-DEJ De DJAKARTA 9 (Agerpres), la trimişii speciali , în continuarea vizitei în Indonezia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizitat marţi insula Băii, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măiestria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşirau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prosperitate, în drum oaspeţii s-au oprit pentru puţin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cît vezi cu ochii pînă la ţărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. în timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac şi o dezvoltată industrie textilă meşteşugărească. Dar colonialiştii erau interesaţi să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. în prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprinderile naţionale şi în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, aşa cum sînt, de altfel în întreaga insulă, în interiorul curţilor, în afară de locuinţe, sunt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus şi sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, oraşul de reşedinţă al insulei Băii, renumit centru al turismului internaţional. A fost vizitată o expoziţie locală de artizanat şi pictură. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul şi valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeţii auputut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziţiei meşteşugarii foarte îndemînatici şi dotaţi cu un simţ artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o şcoală nouă construită, oaspeţii romîni şi gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peştele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului şi portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeţilor romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput încît se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumuseţe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului”, vezi, ca şi în alte părţi ale Indoneziei, sate vechi de secole, ţărani trudind pe ogoare cu unelte din moşi-strămoşi, şi alături şcoli noi, luminoase construite în ultimii ani. Aşa înţelegi mai bine dorinţa arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moştenire a colonialismului, pentru ca ţara lor frumoasă şi bogată să păşească mereu înainte, în după-amiaza zilei de marţi, la palatul Tampaksiring, reşedinţa oaspeţilor români şi a preşedintelui Sukarno, pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. C&R£BO$linie profesionale noi — superioară Printre scrisorile ore sosesc zilnic pe adresa Combinatului de faianţă şi sticlă din Sighişoara sínt şi unele care stârnesc bucuria harnicului colectiv de ceramişti şi sticlari. Sínt scrisori de mulţumire în care organizaţii comerciale sau oameni ai muncii, beneficiari direcţi ai combinatului, dau o înaltă apreciere măiestriei artistice cu care sunt lucrate produsele. Calitatea înaltă a serviciilor de masă, a bibelourilor, a vazelor pentru flori şi a celorlalte produse, constituie un motiv de justificată mîndrie pentru cei care le lucrează şi de adîncă satisfacţie pentru cei care le folosesc. Cîteva cifre care oglindesc rezultatele obţinute în acest an în îmbunătăţirea calităţii sînt cît se poate de edificatoare. Faţă de 62 la sută, planificat, au fost realizate 73,2 la sută produse de calitatea I-a. Rebutul a scăzut cu 2 procente sub cifra admisă. Tot pe această linie se înscrie şi crearea a 17 modele şi a 30 decoruri noi, care au îmbogăţit aspectul produselor acestei fabrici. Care sunt factorii determinanţi ai acestor succese obţinute în ridicarea nivelului calitativ al produselor ? Desigur că nu poate fi ignorat aportul adus prin îmbunătăţirea organizării muncii, introducerea tehnicii noi, aplicarea unor preţioase propuneri de inovaţii şi alte măsuri. Un cuvînt greu are însă de spus în acest sens preocuparea perseverentă pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale ceramiştilor şi sticlarilor de la fiecare loc de muncă. Formele variate prin care a fost dusă la îndeplinire sarcina de ridicare a calificării muncitorilor de la fiecare operaţie în parte, dovedesc grija deosebită care se acordă aici acestei importante sarcini. La Sighişoara întregul combinat învaţă ! Acest lucru se poate afirma cu cea mai adîncă certitudine: în ultimii doi ani, aproape 500 muncitori s-au calificat în meserii ca turnător, preparator pastă, fochist, retuşor, sortator, decorator. în acest an, cursurile de ridicare a calificării vor fi absolvite de încă 362 ceramişti şi sticlari din toate secţiile combinatului. în afara cursurilor de ridicare a calificării, periodic se ţin conferinţe în cadrul cărora cadrele tehnico-inginereşti sunt puse în temă cu toate noutăţile tehnice din domeniul sticlei şi ceramicii fine. Semnificativ în privinţa eficienţei cursurilor de calificare este nivelul la care se predau lecţiile. Dacă cu ani în urmă ele se refereau exclusiv la noţiuni elementare, în prezent lecţiile se referă la probleme de specialitate. Se studiază matematica, chimia şi tehnologia fabricaţiei, în oricare secţie, indiferent de profilul ei, se predau lecţii cu privire la materiile prime ceramice accentuîndu-se asupra proprietăţilor acestora şi a modului de preparare. După ce aceste noţiuni sunt binecunoscute, se trece la lecţii în legătură cu operaţiile specifice fiecărei secţii. Iată doar cîteva din temele predate la cursurile care au avut loc în acest an: „Importanţa respectării diagramei de ardere la cuptoare“; „Coloranţi ceramici şi metalici aplicaţi peste şi sub glazură”; „Pregătirea modelelor pentru turnare”, în afara noţiunilor teoretice predate, la multe faze de operaţii au avut loc demonstraţii practice prin care s-a generalizat experienţa înaintată în producţie. Pe linia ridicării cunoştinţelor profesionale şi-au adus aportul şi schimburile de experienţă organizate. în mai multe rînduri muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Fabrica de faianţă s-au deplasat la „Porţelanul“-Cluj, întreprindere cu profil asemănător. La rîndul lor, cei de la Fabrica de sticlă au fost oaspeţii sticlarilor din C. FOCIUC (Continuare în pag. 3-a) I RAION RĂMAS ÎN URMĂ FAPTE ŞI SEMNIFICAŢII 9 I I •! — Socotesc că hibele se datoresc îndeosebi nemontării aşa cum se cuvine urzelii şi faptului că războaiele de ţesut nu sunt întotdeauna bine reglate. ^ — Asta cam aşa e, dar ce propui ? ^ Preţ de cîteva minute ajutorul de maistru Iosif Fejer, tăcu. Apoi, cu tonul cel mai firesc, răspunse interlocutorului — inginerul sectorului. ^ — Păi eu cunosc bine și oamenii și mașinile de aici, doar am mai lucrat ^ cîndva în atelierul unu. Dați-mă să muncesc acolo. 4 La prima vedere, rugămintea de a lucra într-un Ioc unde planul nu se înde- 4 plinea întotdeauna, ba mai erau și destule necazuri cu privire la calitate, ar surprinde. Cum adică, tu singur să ceri a munci unde-i mai greu, unde-i mai multă ^ bătaie de cap ? ! Dar comunistul Iosif Fejer luase de-acum hotărîrea. Va merge în atelierul nr. 1 1. Și, s-a dus. Răspunderile erau mari. în primul rînd trebuia să dezobişnuiască pe unele ţesătoare de a lucra aşa, ca să fie. Apoi, multe erau de făcut şi-n ceea ce priveşte întreţinerea războaielor de ţesut şi aprovizionarea din vreme cu cele trebuincioase producţiei. De unul singur nu putea rezolva mare lucru. A cerut sprijinul organizaţiei de partid, al colectivului de la care el însuşi mai avea de învăţat. Prins de treburi,, uneori se aprindea prea repede. Orice defecţiune sau neorînduială îl necăjeau. Curînd şi-a dat însă seama că de lucrezi aşa, oamenii se îndepărtează, şi nu văd în tine un sfătuitor. A căutat drumul spre sufletul celor din jur, să se facă înţeles. Fără cuvinte mari, fără sîcîieli, a explicat fiecăruia în parte cum trebuie să îngrijeşti de maşină, cum s-o faci să lucreze mai bine, mai repede. Şi ţesătoarele nu s-au sfiit a-i cere ajutorul. La fel vorbea şi cu cele mai bune şi cu acelea care a mai... şchiopătau. Pentru ultimele însă, avea parcă cuvinte mai multe, uneori a chiar mai apăsate. Dar ele nu s-au supărat. Le vorbea doar Ioska bácsi, meseriaşa de ani şi ani de zile, şi-n plus, un om căruia-i place în primul rînd vrednicia, a i Aşa a judecat şi Elena Arnăutu, şi Vilma Xvnoblok, şi Genoveva Mircea şi ... ^ 4 Ba, Genoveva Mircea îi datorează, mai mult. Ei, Fejer, întregul colectiv i-au 4$ jf redat ceva de mare preţ : încrederea în sine. La un moment dat Mircea era dată (f 4 dintr-un atelier în altul. Se pare că nimeni nu voia să-şi bată capul cu ea. Fetere şi ţesătoarele din atelier, au zis însă altfel: „E tînără, poate lucra şi bine. Trebuie numai să ştii a o face să înţeleagă de ce trebuie să lucreze mai bine“. Azi, Mircea nu se poate încă asemui fruntaşelor recunoscute în întrecerea socialistă, ca Alfatel Carolina, Irma Wagner sau altele, dar se mîndreşte cu faptul că-şi îndeplineşte întotdeauna planul, iar „Urzica“ n-o poate lua în spinii săi pentru calitate îndoielnică. La atelierul nr. 1 din ţesătoria fabricii „Partizanul Roşu“, veşnic preocupatul , ajutor de maistru, a venit cu vreun an în urmă. Şi venirea lui se simte : în schim-ful de care răspunde, planul se îndeplineşte exemplar, adică se depăşeşte cu 1 1—3 la sută. La fel şi calitatea. Punctele rele au ajuns în medie la numai 2,3 la mia de bătăi, faţă de 3 cîte îngăduia planul de calitate. Asta nu înseamnă însă f că nu sînt luni cînd — în medie — la mia de bătăi nu-s decît 1,9 sau 2 puncte rele. De eventuale neîndepliniri de norma nu se mai aude pe aici, dar nuei despre f ţesături de calitate necorespunzătoare. La toate acestea, contribuţia ajutorului de maistru Iosif Fejer este mare, de necontestat. Să recapitulăm deci. Atunci cînd intr-unui din schimburile atelierului trebu- iile nu mergeau tocmai aşa de bine, comunistul Iosif Fejer a cerut să lucreze aici. Alături de ceilalţi membri şi candidaţi de partid din atelier a făcut ca fiecare să chibzuiască mai gospodărește, sa muncească cu răspundere sporită. “ In ceea ce-l privește însă, Ioska bácsi afirmă cu modestie : am îndeplinit „numai“ o simplă îndatorire tovărăşească. • XV. CROVEȚCHI J I * Vizita la Braşov a delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne Ieri la amiază a sosit la Braşov delegaţia Asociaţiei de prietenie sovietoromîne, care la invitaţia Consiliului general A R.L.U.S. face o vizită în ţara noastră participînd la manifestările prilejuite de tradiţionala Lună a prieteniei romîno-sovietice. Din delegaţie fac parte: A. P. Bolkova, membră a Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., membră a Comisiei centrale de revizie a P.C.U.S., secretar al Comitetului orăşenesc de partid din Leningrad, I. D. Andreev, doctor in ştiinţe filozofice, şef de sector la Institutul de filozofie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., membru al conducerii A.P.S.R., A. D. Djagarian, doctor in ştiinţe medicale, şeful catedrei de chirurgie operatorie a Institutului de medicină din Erevan, I. M. Perfilov, directorul Institutului de proiectări al regiunii Moscova, membru al conducerii A.P.S.R., deputat al Sovietului de deputaţi al regiunii Moscova, R. S.Kmtova, activistă A.P.S.R., A. G. ALmudze, laminator la Combinatul siderurgic din oraşul Rustavi. Delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii: Ştefan Gali şi Ana Anghei, membri supleanţi în Biroul Comitetului regional de partid, Ion Brătuc, secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al P.M.R., conf. univ. Marin Untaru, decanul Facultăţii de mecanică a Institutului politehnic Braşov, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Braşov, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii. Tovarăşul Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Braşov, a urat oaspeţilor bun sosit în oraşul şi regiunea Braşov. Mulţumind pentru cordiala primire făcută solilor poporului sovietic, tovarăşa A. P. Bolkova, conducătoarea delegaţiei, a exprimat un salut călduros din partea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne oamenilor muncii din oraşul Braşov, felicitîndu-i cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. In după-amiaza zilei de ieri, delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne a vizitat gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu“ din Harman, unde a participat la o caldă manifestare a prieteniei din partea colectiviştilor. In seara zilei de 9 octombrie, membrii delegaţiei s-au întîlnit la Casa prieteniei romîno-sovietice din Braşov cu oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului. La această întilnire au participat tovarăşii: Teodor Haş, secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., Ştefan Gali, şi Ana Anglei, membri supleanţi ai Biroului Comitetului regional de partid, conf. univ. Marin Untam, decanul Facultăţii de mecanică a Institutului politehnic din Braşov, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Tov. Marin Untaru, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., a înfăţişat oaspeţilor cîteva dintre cele mai importante realizări ale oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Braşov. A luat apoi cuvîntul tovarăşul A. D. Djagarian, doctor în ştiinţe medicale, şeful catedrei de chirurgie operatorie a Institutului de medicină din Erevan. „Permiteţi-mi, a spus tov. A. D. Djagarian, ca în numele delegaţiei noastre, a conducerii Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, a întregului popor sovietic de 220 de milioane de prieteni adevăraţi ai Romîniei, să vă transmitem un călduros salut. Oamenii sovietici sînt bucuroşi de succesele pe care dumneavoastră le obţineţi în opera de desăvârşire a construcţiei socialiste. Oamenii muncii din ţara noastră, manifestă un mare interes în cunoaşterea vieţii talentatului popor român, a culturii, a artei şi a istoriei sale. Popoarele ţărilor noastre frăţeşti, împreună cu celelalte popoare din lagărul socialist, merg cu încredere înainte spre culmile comunismului, pe drumul indicat de Lenin. Marele lagăr al socialismului este astăzi mai puternic ca oricînd. Popoarele ţărilor noastre, popoarele tuturor ţărilor lagărului socialist, vor face ca şi pe mai departe prietenia noastră să se dezvolte şi să se întărească“. Tovarăşul A. G. Abtslidze, laminator în Combinatul siderurgic din oraşul Rustavi, a transmis muncitorilor romîni un salut frăţesc din partea muncitorilor Combinatului siderurgic in care lucrează, şi ie-a urat noi succese în muncă. „Noi vom duce în Ţara Sovietică — a spus tov. A. G. Abutidze — cele mai calde şi plăcute amintiri despre oamenii muncii din oraşul Braşov, despre prietenii noştri“. A urmat apoi un frumos program artistic susţinut de soliştii şi orchestra de folclor „Mioriţa“, îN CLIŞEU, membrii delegaţiei Asociaţiei deprietenie sovieto-romîne la sosirea în Braşov după primirea călduroasă făcută la Casa prieteniei romîno-sovietice. f