Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)

1962-10-10 / nr. 5532

) 7 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5532 ★ MIERCURI, 10 OCTOMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Zile hotărîtoare pentru belșugul recoltei din anul viitor Peste 300 ha, însămînţate Iniţial, unităţile agricole socialiste ce aparţin­­de oraşul Braşov, îşi planificaseră să însămînţeze în toam­na acestui an cu secară furajeră o suprafaţă de 100 ha. Cunoscînd va­loarea nutritivă a acestui preţios fu­raj în hrana animalelor, colectiviştii au hotărît să însămînţeze o supra­faţă mult mai mare. Pînă acum se­cara masă verde însămânţată în aces­te unităţi, măsoară peste 300 ha. O bună parte din secară a şi răsărit promiţînd o recoltă bogată. De ase­menea s-a terminat de mult şi însă­mînţarea orzului pe cele 550 ha. Răspunsul mecanizatorilor de la SJ.T. Agnita la chemarea S.M.T. din Sighişoara Chemarea la întrecere adresată de muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la S.M.T. Sighişoara către toţi mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră a găsit un larg ecou şi in rindurile noastre, ale colectivului de muncă de la S.M.T. Agnita. Pentru a ne aduce şi noi o contribuţie cit mai mare la buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, răspundem cu bucurie la chemarea meca­nizatorilor de la S.M.T. Sighişoara şi ne angajăm să realizăm următoarele: — Să depășim cu 2 la sută planul pe campania de toamnă, ceea ce înseamnă efectuarea în plus peste cele 43.000 n­a. a.n. cît avem planificat, un volum de 860 ha. a.n. — Să sporim productivitatea muncii cu 2 la sută. — Să reducem prețul de cost pe ha. a.n. cu 3 lei, ceea ce revine 252.000 lei economii. Pentru realizarea acestui obiectiv vom face eco­nomii la reparaţii, recondiţionări de piese in valoare totală de 220.000 iei. Tot în acelaşi scop vom economisi carburanţi şi lubrefianţi in valoare de 10.000 lei. De asemenea, grija noastră principală va fi îndreptată înspre efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate. In vederea realizării acestor obiective noi am­ luat o serie de măsuri politice, tehnice și organizatorice, care vor fi aplicate cu cea mai mare stricteţe. In numele mecanizatorilor de la S.M.T. Agnita : POPA IOSIF, director PETRE GABORAŞ, organizator de partid BUCTA EMERIC, preşedintele comitetului sindicatului TRAIAN ARMEANU, secretar al organizaţiei U.T.M. ÎN RAIONUL MEDIAŞ Ritm nesatisfacător la însăminţări Deşi a sosit de mult timpul pentru desfăşurarea din plin a insămînţărilor, totuşi, această lucrare întîrzie să se execute cu toate forţele şi mijloacele în raionul Mediaş. Cele 3.606 hectare însămînţate pînă acum cu orz, secară şi grîu, arată că nu peste tot în raion munca este în aşa fel organizată incit zilnic să se îndeplinească viteza de lucru planificată. In raion sînt gospo­dării colective ca cele din Cenade, Broşteni, Mănărade şi altele, unde în­­sămînţarea griului nici n-a început sau iu cel mai bun caz, acestea abia au însămînţat cîţiva ani. Fiecare gospo­dărie agricolă colectivă este încadrată cu un inginer sau tehnician agronom. Ei sînt chemaţi ca, împreună cu con­siliile de conducere, să ia măsurile cu­venite pentru grăbirea recoltării cultu­rilor tîrzii, pregătirii solului şi semănat. In raionul Mediaş s-a pregătit pentru însăminţări o suprafaţă mult prea mică în raport cu necesităţile actuale. Iar aceasta tocmai ca urmare a faptului că nu toate unităţile agricole din raion au luat măsuri pentru eliberarea tere­nului de culturile tîrzii. Pînă la 7 oc­tombrie din sfecla de zahăr s-au re­coltat numai 1.278 hectare, iar din car­tofi, 1.994 hectare. Gospodăriile colective din Mojna, Richiş şi altele, sprijinite efectiv de mecanizatori, au insăminţat mari su­prafeţe cu griu. Din păcate insă, in multe unităţi, deşi terenul este pregătit iar săminţa asigurată şi condiţionată, însămînţarea griului intîrzie. Această situaţie este ilustrată de faptul că din suprafaţa pregătită pe raion, nu s-a în­sămînţat nici jumătate. S.M.T. a pus la dispoziţia gospodă­riilor agricole colective un număr de peste 130 de tractoare, dar ce folos da­că acestea nu lucrează la însăminţări cu întreaga lor capacitate. Agronomii de sector şi şefii de brigăzi din S.M.T. au datoria să ia măsuri pentru ca toate tractoarele să lucreze cu întreaga lor capacitate, organizînd munca de aşa natură incit tot mai multe dintre ele să fie folosite la însăminţări. Insăminţările trebuie terminate pînă la data de 20 octombrie şi, ca atare, consiliul agricol raional (preşedinte Mi­­hai Tiller) să ia măsurile organizato­rice şi tehnice ce se impun. GH­ .MITREA Situaţia însămînţărilor de toamnă la data de 9 octombrie 1962 In regiunea noastră sînt create toate condiţiile pentru ca în­sămînţările să fie complet terminate pînă cel mai tîrziu la 20 octombrie. Pînă acum, în unităţile agricole s-au însămînţat su­prafeţe ce echivalează cu aproape 39 la sută din plan. In raio­nul Tg. Secuiesc şi în comunele ce aparţin de oraşul Braşov, or­­ganizîndu-se mai bine munca şi folosindu-se din plin fiecare zi şi oră bună de lucru, precum şi întreaga capacitate a utilajelor, s-au însămînţat cele mai mari suprafeţe. In unele unităţi agri­cole din raionul Tg. Secuiesc, se dă acum bătălia însămînţării ultimelor suprafeţe. Succese importante s-au obţinut la însă­­mînţări şi în raioanele Făgăraş, Agnita şi Sighişoara. Mai slab se desfăşoară însămînţările în raioanele Mediaş, Sibiu şi Rupea. In raionul Rupea, bunăoară, însămînţările sînt stînjenite şi din cauză că nu toate unităţile şi-au asigurat întreaga cantitate de sămînţă din soiuri corespunzătoare. Pe de altă parte, nu se lu­­crează­ cu destulă operativitate la eliberarea terenurilor de culturile tîrzii, ceea ce face ca o parte din parcul de tractoare şi maşini agricole să nu fie folosit la pregătirea terenului şi însăminţări cu întreaga capacitate. De asemenea, în aceste raioane, precum şi în altele, timpul bun de lucru nu este folosit la maximum­­ cazuri concrete în G.A.U. din Mănărade şi Crăciunelul de Jos, raionul Mediaş, ca şi în alte unităţi. Timpul este înaintat. Pentru recuperarea rămînerii în urmă la însăminţări, consiliile agricole raionale, îndrumate şi spriji­nite efectiv de comitetele raionale de partid, trebuie să ia aseme­nea măsuri, incit toate însămînţările să se termine pînă la tul săptămînii viitoare. sfîrşi- Tg. Secuiesc 60,7%’ Agnita 36,4%­ Braşov 50,5% Rupea 33,2% Sf. Gheorghe 47,8% Sibiu 28,2% Sighişoara 38,8%­ Mediaş 23,5% Făgăraş 38,7% Tot­al pe regiune : 38,8% 4 CITIŢI IM PAGINA 2-a: CONSTRUCŢII trainice, ieftine şi realizate la timp Veşti COTIDIENE Veşti 80 de apartamente Zilele trecute pe şantierul „Stea­gul Roşu" 2 b, etapa II-a , con­structorii Trustului 5 construcţii au predat beneficiarului blocurile 8, 12, 13 şi 14 având în total 80 de apar­tamente. Calificativul „foarte bine“ acordat apartamentelor noi de către comisia de recepţie a fost confirmat şi de locatari. Printr-o bună organizare a mun­cii pe şantier, harnicii constructori au reuşit să reducă durata de exe­cuţie a acestor blocuri sub 4 luni. Noi unităţi comerciale Pentru o aprovizionare tot mai bună a oamenilor muncii cu măr­furile căutate, O.C.L. Mixt Si­ghişoara se preocupă continuu de lărgirea reţelei comerciale. Ast­fel, zilele acestea a fost deschis un nou magazin alimentar, înzes­trat cu utilaje moderne şi iluminat fluorescent. Aceasta este a cincea unitate de acest gen deschisă în acest an de către O.C.L. Mixt Si­ghişoara. (H. HÜGEL, coresp.) Secţie de actorie la Mediaş In oraşul Me­diaş a luat fiinţă zilele acestea o secţie de actorie care aparţine de Şcoala populară de artă din Sibiu. Cu aceasta, sfe­ra de activitate a şcolii s-a lărgit, cuprinzînd în pre­zent 625 elevi din rindurile muncito­rilor, colectiviști­lor etc. Secţie fruntaşă Printre inovatorii care vizitează zilnic cabinetul tehnic al uzinei „Independenţa“ din Sibiu, mulţi sunt din secţia a IlI-a mecanică uşoară. Ei au prezentat în acest an nu mai puţin de 57 de propuneri. Recent, un colectiv din care face parte şi tov. Pop Vasile, a propus un dispozitiv de alimentare auto­mată la decuparea și îndoirea buc­șelor la lanțul pentru agricultură. VIZITA $­ TOVARĂŞILOR SHWA­MNGHIU-DEJ­­ De DJAKARTA 9 (Agerpres), la trimişii speciali , în continuarea vizitei în Indone­zia, tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizitat marţi insula Băii, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, ve­getaţia luxuriantă şi măiestria ar­tistică a meşteşugarilor, cîntăreţi­­lor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşirau prin locurile vizitate împletituri artisti­ce, cele mai multe de forma soa­relui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prosperi­tate, în drum oaspeţii s-au oprit pen­tru puţin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri alti­tudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cît vezi cu ochii pînă la ţărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar domi­nante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind mile­narele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezu­lui. în timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a ex­plicat că în Indonezia există con­diţii foarte favorabile pentru culti­varea bumbacului şi de aceea, una din insulele arhipelagului va fi a­­fectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari tere­nuri cultivate cu bumbac şi o dez­voltată industrie textilă meşteşu­gărească. Dar colonialiştii erau in­teresaţi să vîndă propriile lor pro­duse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. în prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprinderile naţionale şi în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, aşa cum sînt, de altfel în întreaga insulă, în interiorul curţilor, în afară de locuinţe, sunt construite mici temple, în marea lor majori­tate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus şi sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O or­chestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, oraşul de reşedinţă al insulei Băii, renumit centru al turismului internaţional. A fost vizitată o expoziţie locală de artizanat şi pictură. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul şi valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeţii au­­putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziţiei meşte­şugarii foarte îndemînatici şi dotaţi cu un simţ artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o şcoală nouă construită, oaspeţii romîni şi gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavi­lion situat chiar pe plaja Ocea­nului Indian, asistînd cum prind pescarii peştele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un ade­vărat centru al cîntecului, dansu­lui şi portului balinez, a fost pre­zentat în cinstea oaspeţilor ro­mîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput încît se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumuseţe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului”, vezi, ca şi în alte părţi ale Indoneziei, sate vechi de secole, ţărani trudind pe ogoare cu unelte din moşi-strămoşi, şi alături şcoli noi, luminoase con­struite în ultimii ani. Aşa înţelegi mai bine dorinţa arzătoare a aces­tor oameni harnici de a lichida greaua moştenire a colonialismului, pentru ca ţara lor frumoasă şi bogată să păşească mereu înainte, în după-amiaza zilei de marţi, la palatul Tampaksiring, reşedinţa oaspeţilor români şi a preşedinte­lui Sukarno, pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale în­cepute la Djakarta. C&R£BO$linie profesionale noi — superioară Printre scrisorile ore sosesc zilnic pe adresa Combinatului de faianţă şi sticlă din Sighişoara sínt şi unele care stârnesc bucuria harnicului co­lectiv de ceramişti şi sticlari. Sínt scrisori de mulţumire în care orga­nizaţii comerciale sau oameni ai muncii, beneficiari direcţi ai combi­natului, dau o înaltă apreciere mă­iestriei artistice cu care sunt lucrate produsele. Calitatea înaltă a servi­ciilor de masă, a bibelourilor, a va­zelor pentru flori şi a celorlalte pro­duse, constituie un motiv de justifi­cată mîndrie pentru cei care le lu­crează şi de adîncă satisfacţie pentru cei care le folosesc. Cîteva cifre care oglindesc rezul­tatele obţinute în acest an în îm­bunătăţirea calităţii sînt cît se poate de edificatoare. Faţă de 62 la sută, planificat, au fost realizate 73,2 la sută produse de calitatea I-a. Rebu­tul a scăzut cu 2 procente sub cifra admisă. Tot pe această linie se în­scrie şi crearea a 17 modele şi a 30 decoruri noi, care au îmbogăţit as­pectul produselor acestei fabrici. Care sunt factorii determinanţi ai acestor succese obţinute în ridicarea nivelului calitativ al produselor ? De­sigur că nu poate fi ignorat aportul adus prin îmbunătăţirea organizării muncii, introducerea tehnicii noi, a­­plicarea unor preţioase propuneri de inovaţii şi alte măsuri. Un cuvînt greu are însă de spus în acest sens preocuparea perseverentă pentru îm­bogăţirea cunoştinţelor profesionale ale ceramiştilor şi sticlarilor de la fiecare loc de muncă. Formele varia­te prin care a fost dusă la îndepli­nire sarcina de ridicare a calificării muncitorilor de la fiecare operaţie în parte, dovedesc grija deosebită care se acordă aici acestei importante sar­cini. La Sighişoara întregul combinat învaţă ! Acest lucru se poate afirma cu cea mai adîncă certitudine: în ultimii doi ani, aproape 500 mun­citori s-au calificat în meserii ca turnător, preparator pastă, fochist, retuşor, sortator, decorator. în acest an, cursurile de ridicare a calificării vor fi absolvite de încă 362 cera­­m­işti şi sticlari din toate secţiile com­binatului. în afara cursurilor de ri­dicare a calificării, periodic se ţin conferinţe în cadrul cărora cadrele tehnico-inginereşti sunt puse în temă cu toate noutăţile tehnice din dome­niul sticlei şi ceramicii fine. Semnificativ în privinţa eficienţei cursurilor de calificare este nivelul la care se predau lecţiile. Dacă cu ani în urmă ele se refereau exclusiv la noţiuni elementare, în prezent lec­ţiile se referă la probleme de spe­cialitate. Se studiază matematica, chimia şi tehnologia fabricaţiei, în oricare secţie, indiferent de pro­filul ei, se predau lecţii cu privire la materiile prime ceramice accen­­tuîndu-se asupra proprietăţilor aces­tora şi a modului de preparare. Du­pă ce aceste noţiuni sunt binecunos­cute, se trece la lecţii în legătură cu operaţiile specifice fiecărei secţii. Iată doar cîteva din temele predate la cursurile care au avut loc în acest an: „Importanţa respectării diagra­mei de ardere la cuptoare“; „Colo­ranţi ceramici şi metalici aplicaţi peste şi sub glazură”; „Pregătirea modelelor pentru turnare”, în afara noţiunilor teoretice predate, la multe faze de operaţii au avut loc demon­straţii practice prin care s-a gene­ralizat experienţa înaintată în pro­ducţie. Pe linia ridicării cunoştinţelor pro­fesionale şi-au adus aportul şi schim­burile de experienţă organizate. în mai multe rînduri muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Fabrica de faianţă s-au deplasat la „Porţelanul“-Cluj, întreprindere cu profil asemănător. La rîndul lor, cei de la Fabrica de sticlă au fost oaspeţii sticlarilor din C. FOCIUC (Continuare în pag. 3-a) I RAION RĂMAS ÎN URMĂ FAPTE ŞI SEMNIFICAŢII 9 I I •! — Socotesc că hibele se datoresc îndeosebi nemontării aşa cum se cuvine urzelii şi faptului că războaiele de ţesut nu sunt întotdeauna bine reglate. ^ — Asta cam aşa e, dar ce propui ? ^ Preţ de cîteva minute ajutorul de maistru Iosif Fejer, tăcu. Apoi, cu tonul­­ cel mai firesc, răspunse interlocutorului — inginerul sectorului. ^ — Păi eu cunosc bine și oamenii și mașinile de aici, doar am mai lucrat ^ cîndva în atelierul unu. Dați-mă să muncesc acolo. 4 La prima vedere, rugămintea de a lucra într-un Ioc unde planul nu se înde- 4 plinea întotdeauna, ba mai erau și destule necazuri cu privire la calitate, ar­­ surprinde. Cum adică, tu singur să ceri a munci unde-i mai greu, unde-i mai multă ^ bătaie de cap ? ! Dar comunistul Iosif Fejer luase de-acum hotărîrea. Va merge în atelierul nr. 1 1. Și, s-a dus. Răspunderile erau mari. în primul rînd trebuia să dezobişnuiască­­ pe unele ţesătoare de a lucra aşa, ca să fie. Apoi, multe erau de făcut şi-n ceea­­ ce priveşte întreţinerea războaielor de ţesut şi aprovizionarea din vreme cu cele­­ trebuincioase producţiei. De unul singur nu putea rezolva mare lucru. A cerut sprijinul organizaţiei de partid, al colectivului de la care el însuşi mai avea de învăţat. Prins de treburi,, uneori se aprindea prea repede. Orice defecţiune sau neorîn­­duială îl necăjeau. Curînd şi-a dat însă seama că de lucrezi aşa, oamenii se înde­părtează, şi nu văd în tine un sfătuitor. A căutat drumul spre sufletul celor din jur, să se facă înţeles. Fără cuvinte mari, fără sîcîieli, a explicat fiecăruia în parte cum trebuie să îngrijeşti de maşină, cum s-o faci să lucreze mai bine, mai repede. Şi ţesătoarele­­ nu s-au sfiit a-i cere ajutorul. La fel vorbea şi cu cele mai bune şi cu acelea care a mai... şchiopătau. Pentru ultimele însă, avea parcă cuvinte mai multe, uneori a chiar mai apăsate. Dar ele nu s-au supărat. Le vorbea doar Ioska bácsi, meseriaş­­­a de ani şi ani de zile, şi-n plus, un om căruia-i place în primul rînd vrednicia, a i Aşa a judecat şi Elena Arnăutu, şi Vilma Xvnoblok, şi Genoveva Mircea şi ... ^ 4 Ba, Genoveva Mircea îi­ datorează, mai mult. Ei, Fejer, întregul colectiv i-au 4$ jf redat ceva de mare preţ : încrederea în sine. La un moment dat Mircea era dată (f 4 dintr-un atelier în altul. Se pare că nimeni nu voia să-şi bată capul cu ea. Feter­e şi ţesătoarele din atelier, au zis însă altfel: „E tînără, poate lucra şi bine. Tre­­­­buie numai să ştii a o face să înţeleagă de ce trebuie să lucreze mai bine“. Azi, Mircea nu se poate încă asemui fruntaşelor recunoscute în întrecerea socia­listă, ca Alfatel Carolina, Irma Wagner sau altele, dar se mîndreşte cu faptul că-şi îndeplineşte întotdeauna planul, iar „Urzica“ n-o poate lua în spinii săi­­ pentru calitate îndoielnică.­­ La atelierul nr. 1 din ţesătoria fabricii „Partizanul Roşu“, veşnic preocupatul , ajutor de maistru, a venit cu vreun an în urmă. Şi venirea lui se simte : în schim-­f­­ul de care răspunde, planul se îndeplineşte exemplar, adică se depăşeşte cu 1 1—3 la sută. La fel şi calitatea. Punctele rele au ajuns în medie la numai 2,3 la­­ mia de bătăi, faţă de 3 cîte îngăduia planul de calitate. Asta nu înseamnă însă f că nu sînt luni cînd — în medie — la mia de bătăi nu-s decît 1,9 sau 2 puncte­­ rele. De eventuale neîndepliniri de norma nu se mai aude pe aici, dar nuei despre f ţesături de calitate necorespunzătoare. La toate acestea, contribuţia ajutorului de­­ maistru Iosif Fejer este mare, de necontestat.­­ Să recapitulăm deci. Atunci cînd intr-unui din schimburile atelierului­­ trebu-­­ iile nu mergeau tocmai aşa de bine, comunistul Iosif Fejer a cerut să lucreze aici.­­ Alături de ceilalţi membri şi candidaţi de partid din atelier a făcut ca fiecare­­ să chibzuiască mai gospodărește, sa muncească cu răspundere sporită. “ In ceea ce-l privește însă, Ioska bácsi afirmă cu modestie : am îndeplinit „numai“ o simplă îndatorire tovărăşească. • X­V. CROVEȚCHI J I * Vizita la Braşov a delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne Ieri la amiază a sosit la Braşov de­legaţia Asociaţiei de prietenie sovieto­­romîne, care la invitaţia Consiliului ge­neral A R.L.U.S. face o vizită în ţara noastră participînd la manifestările pri­lejuite de tradiţionala Lună a prieteniei rom­îno-sovietice. Din delegaţie fac parte: A. P. Bolkova, membră a Prezidiului So­vietului Suprem al R.S.F.S.R., membră a Comisiei centrale de revizie a P.C.U.S., secretar al Comitetului oră­şenesc de partid din Leningrad, I. D. Andreev, doctor in ştiinţe filozofice, şef de sector la Institutul de filozofie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., membru al conducerii A.P.S.R., A. D. Djagarian, doctor in ştiinţe medicale, şeful catedrei de chirurgie operatorie a Institutului de medicină din Erevan, I. M. Perfilov, directorul Institutului de proiectări al regiunii Moscova, mem­bru al conducerii A.P.S.R., deputat al Sovietului de deputaţi al regiunii Mos­cova, R. S.Kmtova, activistă A.P.S.R., A. G. ALmu­dze, laminator la Combi­natul siderurgic din oraşul Rustavi. Delegaţia a fost întîmpinată de to­varăşii: Ştefan Gali şi Ana Angh­ei, membri supleanţi în Biroul Comitetului regional de partid, Ion Brătuc, secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al P.M.R., conf. univ. Marin Untaru, de­canul Facultăţii de mecanică a Institu­tului politehnic Braşov, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S., Vichen­te Caraba, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Sfatului popular regio­nal Braşov, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii. Tovarăşul Vichente Caraba, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional Braşov, a urat oaspeţilor bun sosit în oraşul şi regiu­nea Braşov. Mulţumind pentru cordiala primire făcută solilor poporului sovietic, tova­răşa A. P. Bolkova, conducătoarea de­legaţiei, a exprimat un salut călduros din partea delegaţiei Asociaţiei de prie­tenie sovieto-romîne oamenilor muncii din oraşul Braşov, felicitîndu-i cu pri­lejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. In după-amiaza zilei de ieri, delega­ţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romî­ne a vizitat gospodăria agricolă colec­tivă „Tudor Vladimirescu“ din Har­man, unde a participat la o caldă ma­nifestare a prieteniei din partea colec­tiviştilor. In seara zilei de 9 octombrie, mem­brii delegaţiei s-au întîlnit la Casa prieteniei romîno-sovietice din Braşov cu oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului. La această întilnire au participat to­varăşii: Teodor Haş, secretar al Co­mitetului regional Braşov al P.M.R., Ştefan Gali, şi Ana Angl­ei, membri supleanţi ai Biroului Comitetului regional de partid, conf. univ. Marin Untam, decanul Facultăţii de mecanică a Insti­­tutului politehnic din Braşov, preşe­dintele Consiliului regional A.R.L.U.S., Vichente Caraba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Tov. Marin Untaru, preşedintele Con­siliului regional A.R.L.U.S., a înfăţişat oaspeţilor cîteva dintre cele mai im­portante realizări ale oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Braşov. A luat apoi cuvîntul tovarăşul A. D. Djagarian, doctor în ştiinţe medicale, şeful catedrei de chirurgie operatorie a Institutului de medicină din Erevan. „Permiteţi-mi, a spus tov. A. D. Dja­garian, ca în numele delegaţiei noastre, a conducerii Asociaţiei de prietenie so­vieto-romîne, a întregului popor sovie­tic de 220 de milioane de prieteni ade­văraţi ai Romîniei, să vă transmitem un călduros salut. Oamenii sovietici sînt bucuroşi de succesele pe care dumneavoastră le ob­ţineţi în opera de desăvârşire a con­strucţiei socialiste. Oamenii muncii din ţara noastră, manifestă un mare interes în cunoaşterea vieţii talentatului popor român, a culturii, a artei şi a istoriei sale. Popoarele ţărilor noastre frăţeşti, îm­preună cu celelalte popoare din lagărul socialist, merg cu încredere înainte spre culmile comunismului, pe drumul indi­cat de Lenin. Marele lagăr al socialis­mului este astăzi mai puternic ca ori­­cînd. Popoarele ţărilor noastre, po­poarele tuturor ţărilor lagărului socia­list, vor face ca şi pe mai departe prietenia noastră să se dezvolte şi să se întărească“. Tovarăşul A. G. Abtslidze, lamina­tor în Combinatul siderurgic din oraşul Rustavi, a transmis muncitorilor romîni un salut frăţesc din partea muncitorilor Combinatului siderurgic in care lucrea­ză, şi ie-a urat noi succese în muncă. „Noi vom duce în Ţara Sovietică — a spus tov. A. G. Abutidze — cele mai calde şi plăcute amintiri despre oamenii muncii din oraşul Braşov, despre prie­tenii noştri“. A urmat apoi un frumos program artistic susţinut de soliştii şi orchestra de folclor „Mioriţa“, îN CLIŞEU, membrii delegaţiei Aso­ciaţiei de­­prietenie sovieto-romîne la sosirea în Braşov după primirea călduroasă făcută la Casa prieteniei romîno-sovietice. f

Next