Drum Nou, noiembrie 1962 (Anul 19, nr. 5551-5576)
1962-11-01 / nr. 5551
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL,SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5551 ★ JOI, 1 NOIEMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să ridicăm continuu nivelul muncii cultural-educative în rîndul femeilor Puterea populară a creat femeilor largi posibilităţi de afirmare a ta-lentului şi capacităţii lor organizatorice. In ştiinţă, în artă, în domeniul ocrotirii sănătăţii publice, în învăţămîntul de toate gradele, femeile muncesc cu elan dăruindu-şi din plin talentul şi cunoştinţele lor. In regiunea noastră avem în prezent 1.977 de femei deputate în sfaturile populare, 458 sunt medici, iar peste 4.000 lucrează în învăţămînt. In întreprinderi şi la sate, zeci de mii de femei îşi aduc aportul la creşterea continuă a producţiei industriale şi agricole. Multe dintre ele sunt ingineri şi tehnicieni, maiştri, brigadiere şi şefe de echipă în G.A.C. Pentru îndeplinirea importantelor sarcini puse de Congresul al III-lea al P.M.R. în faţa întregului popor, un rol de seamă îl au şi femeile. Atragerea unui număr cît mai mare de femei în activitatea economică şi social-politică, depinde în mare măsură de nivelul lor de pregătire. în această privinţă, un rol deosebit îl are munca cultural-educativă, în cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Femeilor, se subliniază că „Sub conducerea organizaţiilor de partid, mişcarea de masă a femeilor, sindicatele şi celelalte organizaţii obşteşti, organele de stat şi instituţiile de învăţămînt şi cultură, au datoria să desfăşoare cu forţe unite, o intensă activitate cultural-educativă în vederea lărgirii orizontului cultural al maselor de femei de la oraşe şi sate şi dezvoltării trăsăturilor politico-morale proprii omului nou, constructor activ şi conştient al societăţii socialiste”. Metodele de cuprindere a femeilor în sfera muncii cultural-educative îmbracă forme variate. Astfel în anul acesta au fost organizate pe cuprinsul regiunii noastre 4.173 cercuri de citit la care au participat peste 76.000 de femei. Numărul acestor cercuri va fi mărit cu încă 200. Pentru a asigura un conţinut cît mai bogat al activităţii în cadrul cercurilor de citit, Comitetul regional al femeilor a recomandat comitetelor raionale şi orăşeneşti ale femeilor să atragă în această muncă de mare răspundere cadre cu pregătire corespunzătoare : cadre didactice, inginere, medici, activiste de partid şi de stat, muncitoare fruntaşe etc. Bine a procedat în această privinţă Comitetul orăşenesc al femeilor din Sibiu, care a atras în munca de lector pentru cercurile de citit un mare număr de cadre didactice, lecturile fiind însoţite de diafilme, hărţi, planşe, mulaje. Activitatea cercurilor de citit poate fi şi mai atractivă, dacă este completată cu audiţii radiofonice, cu vizionarea emisiunilor la televizor, cu vizionări de spectacole în comun, cu excursii pentru vizitarea locurilor istorice şi cunoaşterea frumuseţilor patriei. In cadrul manifestărilor specifice pentru femei, care au loc la casele raionale şi orăşeneşti de cultură şi la căminele culturale, este recomandat să se organizeze convorbiri pe teme pedagogice sau de educaţie sanitară, simpozioane şi jurnale vorbite, cicluri de conferinţe. Asemenea manifestări au devenit o tradiţie pentru Comitetul orăşenesc al femeilor din Tg. Secuiesc, Comitetul orăşenesc al femeilor din Braşov şi altele. Zilele acestea a avut loc în oraşul Braşov un simpozion pe tema „Particularităţile vîrstei şcolare mijlocii“, unde la expunerile prezentate de tovarăşii Silvestru Patiţa, lector universitar, Elisabeta Daghie, medic primar pediatru şi Ana Titieni, judecător, au luat parte peste 500 de părinţi. Asemenea manifestări, care contribuie la intensificarea muncii educative în rîndurile mamelor, cu scopul de a creşte simţul lor de răspundere în educarea sănătoasă a copiilor, va trebui să cuprindă masele largi de femei din întreaga regiune. Dezvoltarea conştiinţei socialiste şi formarea unei concepţii materialiste despre lume şi societate, constituie de asemenea o sarcină importantă a muncii cultural-educative. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid la unele cămine culturale din comunele şi satele raionului Sighişoara, se practică metoda de a se organiza seri de conferinţe ştiinţifice la care participă un mare număr de femei. De multă popularitate s-a bucurat o asemenea seară de experienţe ştiinţifice care a avut loc în comuna Apold. Pornindu-se de la producerea scînteii electrice pe cale artificială şi a condensării vaporilor, au fost explicate pe larg cauzele care dau naştere la diferite fenomene în natură ca : fulgerul, ploaia, grindina etc. Trebuie însă arătat că asemenea manifestări au loc în mod sporadic, comitetul regional, ca şi cele raionale şi orăşeneşti ale femeilor preocupîndu-se încă în prea mică măsură de desfăşurarea unei sistematice munci de propagandă ştiinţifico-ateistă în rîndul femeilor, îndeosebi al celor de la sate şi din cartiere, în munca cultural-educativă un loc important îl ocupă lectoratele pentru femei. Pe baza experienţei acumulate în anii precedenţi, Comitetul regional al femeilor, în colaborare cu Comitetul regional de cultură şi artă şi cu secţiile de învăţămînt şi sănătate ale sfatului popular regional au luat măsurile necesare ca în perioada de iarnă să funcţioneze 60 de lectorate, în care să fie cuprinse circa 5.000 de femei. Practica a dovedit eficacitatea pe care o au conferinţele, dar, dacă se poate vorbi despre o participare activă a femeilor la conferinţe, nu acelaşi lucru se poate spune despre tematică. Este necesar ca în viitor, la întocmirea conferinţelor să se acorde atenţie mai mare alcătuirii unor conferinţe privind rolul femeii în familie şi societate, creşterea şi educarea tinerei generaţii, apărarea avutului obştesc şi altele. Cercurile „Sfatul gospodinei“ reprezintă un bun prilej pentru femeile de la oraşe şi sate, spre a-şi însuşi o serie de cunoştinţe privind educaţia sanitară, alimentaţia raţională la copii şi adulţi, pregătirea şi conservarea legumelor pentru iarnă, noţiuni de croitorie şi cusături pe motive naţionale etc. Cele peste 700 de cercuri „Sfatul gospodinei“, cîte au fost organizate, au obţinut rezultate bune. Comitetul regional al femeilor şi-a propus ca aceste cercuri să fie permanentizate şi să fie create altele noi. încheierea colectivizării agriculturii, eveniment care a consfinţit victoria definitivă a socialismului la oraşe şi sate, pune sarcini însemnate în faţa mişcării de femei, privind intensificarea muncii cultural-educative în rîndul colectivistelor, în numeroase G.A.C., ca cele din Cincul, Nocrich şi Chirpăr din raionul Agnita, Proş (Continuare în pag. 3-a) ANGHEL ANA, preşedinta Comitetului regional al femeilor — Braşov. Au livrat în întregime cartofii contractaţi Gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din Codlea a contractat în acest an cu statul 1.400 tone cartofi. Paralel cu desfăşurarea însămînţărilor de toamnă ei au lucrat cu forţe sporite şi la recoltarea şi selectarea cartofilor. Cei mai frumoşi au fost încărcaţi în autocamioanele gospodăriei şi transportaţi la staţia C.F.R. Ca urmare, pînă la 23 octombrie, colectiviştii din Codlea nu numai că au îndeplinit planul de livrare al cartofilor contractaţi dar au livrat în plus un vagon de cartofi. Colectiviştii din Sînpetru au livrat peste sarcinile contractuale 2 vagoane cartofi, adică faţă de 350 tone, 370 tone. Merită evidenţiată şi gospodăria colectivă din Ghimbav care a livrat pina în prezent toate cele 88 vagoane de cartofi contractaţi cu statul. Colectiviştii din Ghimbav s-au angajat să mai vîndă statului meu 4 vagoane de cartofi din recolta acestui an. .. Gospodăria colectivă din Zarneşti, deşi este o gospodărie nouă, se situează printre gospodăriile fruntaşe la livrarea cartofilor contractaţi. Din 1600 t0’ie cartofi contractaţi, pînă la 23 octombrie a livrat 1.520 tone, iar gospodăria colectivă din Cristian, a livrat de asemenea întreaga cantitate de 935 tone cartofi contractați. Cu planul anual îndeplinit La 30 octombrie colectivele de muncă din cadrul secţiilor forjă şi carcase de la uzina „Rulmentul” din Braşov au raportat un succes de seamă în activitatea lor : realizarea planului de producţie pe anul 1962. Mai buna folosire a capacităţii de producţie a utilajelor, introducerea unor procedee tehnologice noi, au fost factorii care au contribuit în bună măsură la obţinerea acestei realizări. Cu însemnate depăşiri de plan se mîndresc şi celelalte secţii ale uzinei. Pînă ieri, 31 octombrie, constructorii de rulmenţi din Braşov au montat, peste prevederile planului, 8.500 rulmenţi. Fruntaşi în economisirea materiei prime în întrecerea socialistă pentru produse de cea mai bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus, muncitorii Gheorghe Şulumberheanu, Ernst Dunner şi Kurt Thellmann de la întreprinderea de piele şi încălţăminte din Agnita au reuşit să economisească 256 metri pătraţi de piele bizon, care echivalează cu 976 feţe pentru bocanci. IOAN ANDREI, coresp. E ora la care la Depoul de locomotive din Braşov se schimbă tura. Mecanicul de locomotivă Cenuşă Traian s-a întors de la drum. In locul lui va merge schimbul lui Baranaie Victor. Aceşti doi mecanici fruntaşi, prin buna întreţinere a locomotivei reuşesc să remorcheze trenuri cu tonaje sporite, realizând în același timp și mari economii de combustibil. VESTI IIIIIIIIIIIIÎTIIIIIIIIIII IO avansuri la bani De curînd, membrilor colectivişti din comuna Vulcan-Braşov li s-a împărţit cel de-al 10-lea avans bănesc. Suma totală împărţită se ridică la aproape o jumătate de milion lei. Colectiviştii Alex. Micu, Ervin Zeides, Ioan Vaida, au primit numai ca avans în bani pentru zilele-muncă efectuate, în jurul a 4.000 lei fiecare. Excursie pionierească pe Valea Prahovei Casa pionierilor din Sf. Gheorghe, îndrumată îndeaproape de comitetul raional de partid, caută să dezvolte în rîndul pionierilor dragostea faţă de frumuseţile patriei. Un grup de pionieri, sub conducerea profesorilor, a plecat recent să viziteze frumoasa Vale a Prahovei. Ei s-au oprit la Braşov şi au făcut turul oraşului, vizitînd cele mai noi obiective construite. La Sinaia au vizitat Muzeul Peleş, după care au plecat la Muzeul Doftana. GH. BRĂILEANU, coresp. Spectacol prezentat de elevi Recent, o echipă de teatru a Şcolii medii din oraşul Agnita s-a deplasat la Cincul, cu piesa „Nota zero la purtare”. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes în rîndurile colectiviştilor care au aplaudat îndelung pe tinerii interpreţi. La sfîrşitul spectacolului, directorul căminului cultural a mulţumit celor care au contribuit la realizarea SEARA DE EXPUNERE A MODEI LA RUPEA Pentru a face cunoscut oamenilor muncii din oraşul Rupea noile modele de confecţii pentru sezonul de toamnă şi iarnă, ce se găsesc în magazine, zilele trecute consiliul de conducere al cooperativei din Rupea, a organizat o seară de expunere a modei. Sala casei de cultură a devenit neîncăpătoare pentru numerosul public. Noile modele de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii s-au bucurat de aprecierea celor prezenţi. (T. TIRNĂVOI, coresp.) Caravana micro-radiografică la sate spectacolului şi i-a invitat să mai vină şi cu alte spectacole la Cincul, unde colectiviştii îi aşteaptă. OPREAN IOAN, coresp. Timp de 10 zile la Alfimor, raionul Sibiu, a poposit o caravană sanitară. In acest răstimp, iniereaga populaţie a comunei a fost supusă unui exa- men micro-radio- grafic. (I. ARCAŞ, I coresp.) In secţia montaj a fabricii„Nicovala“ din Sighişoara, lucrează şi brigada condusă de tov. Romulus Munteanu, care-şi depăşeşte planul lună de lună, dînd lucru de cea mai bună calitate. IN CLIŞEU: Şeful de brigadă Romulus Munteanu împreună cu lăcătuşul Birt Andrei şi Pîntea Ironim, studiind un plan pentru un nou produs, care va fi executat în această întreprindere. Pe bună dreptate călătorul sau întreprinderea care transportă mărfuri pe calea ferată, consideră regularitatea circulaţiei trenurilor, cartea de vizită a ceferiştilor. Călătorul — pentru că de obicei, de ora sosirii lui în localitatea de destinaţie sunt legate treburile sale, iar întreprinderea — fiindcă primirea la timp a mărfurilor condiţionează îndeplinirea ritmică a planului. Regularitatea circulaţiei înseamnă calitatea transportului feroviar. Avînd drept obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a calităţii lucrului, marea majoritate a colectivelor de ceferişti din cuprinsul Direcţiei regionale C.F.R. Braşov, şi-au propus printre principalele obiective ale întrecerii socialiste îmbunătăţirea regularităţii circulaţiei trenurilor. Munca pentru îndeplinirea acestui angajament, împletită cu unele măsuri tehnico-organizatorice eficiente, a condus în cele mai multe perioade la o circulaţie a trenurilor potrivit graficului, sau foarte apropiată de grafic. Cu toate acestea, regularitatea circulaţiei pe Direcţia regională C.F.R. Braşov nu este încă satisfăcătoare. După zile de-a rîndul cînd se realizează o regularitate bună, urmează alte zile în şir cînd acest indicator este slab realizat. Este adevărat că, în momentul de faţă, pe multe porţiuni de linie se desfăşoară importante lucrări de reparaţii, fără întreruperea circulaţiei trenurilor, ceea ce implică restricţii de viteză. Conducerea direcţiei regionale, serviciul de mişcare, analizînd această situaţie — creată din necesitatea de a mări capacitatea de transport, prin introducerea în cale a şinelor de tip greu, care să permită tonaje şi viteze sporite — a luat in ultimul timp unele măsuri eficace, menite să reducă volumul de întîrzieri în circulaţie provocate de lucrările amintite. în acest sens, trebuie subliniată iniţiativa de a reduce numărul de trenuri, prin sporirea tonajului. Aplicînd această metodă, numai prin creşterea la 140 a numărului de osii la trenurile de marfă pe secţia Braşov—Predeal, se economisesc zilnic 2—4 trenuri. De asemenea, în urma experimentării pe secţia Sf. Gheorghe—Breţcu (pe distanţa de circulaţie Covasna—Tg. Secuiesc) a — ------------------------------------------------------------ sporirii sarcinii pe osie pe lingă reducerea numărului de trenuri, se va ajunge şi la o economie de 250—280 vagoane pe lună. Asemenea măsuri luate la timp, conduc la preîntîmpinarea întîrzierilor. Totuşi în această direcţie mai există încă rezerve interne, care pot fi puse în valoare. De exemplu, poate fi întărită mai mult colaborarea cu direcţiile regionale vecine, în scopul creşterii tonajului şi numărului de osii pe tren, în colaborare cu Direcţia regională C.F.R. Cluj, bunăoară, trenurile cu vagoane goale de la Braşov-Triaj la Deda, pot circula cu 20—40 osii în plus, fapt care, pe lîngă reducerea numărului de trase, ar economisi în mod corespunzător şi cursele izolate ale locomotivelor care se întorc de la Deda. în trimestrul III al anului acesta, pe întreaga Direcţie regională C.F.R. Braşov s-au înregistrat întîrzieri de 80.262 minute la trenurile de călători şi 405.028 minute la trenurile de marfă. Peste 50.000 minute, respectiv, peste 200.000 minute au fost recîştigate datorită iniţiativei ceferiştilor, operativităţii, atenţiei cu care s-au stabilit încrucişările şi trecerile înainte ale trenurilor de către personalul de mişcare, priceperii mecanicilor de locomotivă şi hărniciei lăcătuşilor de revizie. Mulţi mecanici de locomotivă din depourile Braşov, Sibiu, Sighişoara, cu locomotivele lor ţinute într-o perfectă stare termotehnică, sînt cunoscuţi pentru felul cum reuşesc să aducă în trasă trenurile care, fie că sosesc cu întîrziere de pe alte direcţii regionale, fie că întîrzie în raza direcţiei noastre regionale. Dar în marea majoritate a cazurilor, ei nu fac altceva decît să repare greşelile altora. Nu o dată numele unor mecanici, cum ar fi Nicolae Oancea din depoul Sibiu sau Virgil Pora din depoul Braşov, apar în legătură cu întîrzieri de trenuri; în ziua de 24 octombrie, de pildă, primul a întîrziat cu 39 minute trenul de marfă 2587 din cauză că în staţia Cristianul Sibiului, locomotiva i-a rămas fără presiunea necesară, iar cel de-al doilea, a prelungit cu 6 minute timpul de mers al trenului accelerat 402 între Cîmpul Libertăţii şi Sighişoara, fiindcă n-a fost atent la ceas şi la livretul de mers, în ziua de 16 octombrie magazinerul Simion Petre din staţia Sf. Gheorghe a făcut trenul 4576 să întîrzie 22 de minute pentru că n-a pregătit la timp scriptele. A doua zi, fiindcă n-a verificat tonajul trenului, impiegatul de mişcare Petre Unchiaşu, din Deda, a provocat trenului 4580 pe distanţa Deda—Lăzărea, 24 minute întîrziere. Tocmai astfel de „mici“ neglijenţe generează de obicei întîrzierile. O revizie tehnică superficială a vagonului, o încrucişare neraţională, pot da multe minute de întîrziere, fiindcă, în graficul de circulaţie, trasa unui tren se îmbină cu a altor trenuri. Zilele trecute,, din cauza unui defect tehnic, trenul de marfă 3546 a întîrziat 20 minute între Rupea şi Mateiaş. Din această cauză trenul accelerat 301, cu care trebuia să se încrucişeze la Mateiaş, a aşteptat la rîndul său în această staţie 16 minute în plus. „Lanţul” s-a prelungit apoi la trenul 3548, care a zăbovit în plus 66 minute în staţia Rupea, aşteptînd încrucişarea cu 301, precum şi distanţa reglementară cu trenul din faţa sa. Aşadar, dintr-o dată 102 minute, întîrziere, fără a mai socoti şi altele, care, poate, s-au produs mai departe. Este bună măsura de a se analiza cu salariaţii din staţiile de categoria I-a şi a II-a şi cu cei din staţiile intermediare mai importante, cauzele întîrzierilor. Totuşi, Direcţia regională C.F.R. Braşov, prin organele sale de îndrumare şi control, organizaţiile sindicale, au datoria să desfăşoare o şi mai intensă muncă de educare a spiritului de răspundere al ceferiştilor, faţă de calitatea lucrului. Prin natura muncii, în transporturile pe calea ferată, o mică neglijenţă, a unui singur om, poate da naştere la o întîrziere serioasă în circulaţia multor trenuri. Or, cartea de vizită a ceferiştilor trebuie să exprime în întregime străduinţa comună de a efectua un transport rapid, ieftin, strict după ceasornicul căii ferate. V. RADULESCU Cartea de vizită a ceferiştilor VESTI Instructaj cu cadrele didactice In prezenţa cadrelor didactice din oraşul şi raionul Sighişoara, secţia de învăţămînt a sfatului popular al raionului, a organizat recent un instructaj pedagogic. Cu acest prilej a fost expus referatul despre „Importanţa cercurilor pedagogice". Dezbaterile pe marginea referatului au adus o contribuţie substanţială la ridicarea calităţii muncii de instruire şi educare comunistă a elevilor. Instructajul a fost foarte util, ajutînd cadrele didactice la îndeplinirea cu succes a sarcinilor instructiv-educative. A. DUMITRU, coresp. LUNA PRIETENIEI DOMÂNO-SOVIETICE Manifestări culturale la Mediaş In ultimele zile în oraşul şi raionul Mediaş s-au organizat multiple manifestări consacrate măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice. Astfel, la întreprinderea „Vitrometan“, în cadrul ciclului de conferinţe „Construirea comunismului în U.R.S.S.“, tov. Dumitru Tolciu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.M.R., a prezentat în faţa a circa 500 muncitori, ingineri şi tehnicieni, conferinţa „Comunismul, viitorul luminos al întregii omeniri“, scoţînd în evidenţă măreţele obiective ale Programului P.C.U.S. de construire a comunismului în U.R.S.S., adoptat de către cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Pentru popularizarea realizărilor ştiinţei şi tehnicii sovietice, s-a organizat la clubul Uzinelor chimice din Copşa Mică, un jurnal de actualităţi, cu tema „In lumea ştiinţei şi tehnicii sovietice", prezentat de tov. Constantin Vlaicu, în faţa a aproape 400 de auditori. „Lupta oamenilor sovietici pentru o înaltă calitate a producţiei“ a fost tema expunerii tov. Gagyi Ladislau, secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.M.R., făcută la întreprinderea „8 Mai“ din oraş, consacrată popularizării muncii pline de avînt, precum şi a preţioaselor iniţiative ale oamenilor sovietici pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor planului septenal. De ademenea la Atelierele centrale din oraşul Mediaş ing. Tatomir Constantin a expus în faţa a 400 persoane conferinţa „Economia sovietică în cifre şi fapte“. La 10 cămine culturale din raion, conferenţiari din oraşul Mediaş au făcut expuneri pe tema: „Coexistenţa paşnică, cea mai importantă problemă a contemporaneităţii“. La căminul cultural din comuna Şeica Mică a conferenţiat recent tov. Boţeanu Traian, preşedintele Consiliului raional A.R.L.U.S. Mediaş. Astfel de manifestări au mai avut loc şi în comunele Blăjel, Bazna, Axente Sever şi altele. Pentru popularizarea literaturii sovietice contemporane la căminul cultural din Cergăul Mare, prof. Popa Maria, a vorbit ţăranilor colectivişti despre „Viaţa şi opera marelui scriitor sovietic Mihail Şolohov“. Manifestări asemănătoare se vor organiza şi în zilele următoare. A. BOERIU, coresp. Terminarea lucrărilor agricole de toamnă — sarcină urgentă. In două schimburi în noaptea liniștită, duduitul înfundat și sacadat al tractoarelor se aude pînă dincolo de hotarele comunei Sînpetru. Două tractoare de la S.M.T. Hărman ară pînă se ivesc zorile. Apoi, după ce li se fac îngrijirile zilnice, pe ele se urcă alţi tractorişti. Celor două tractoare li se alătură altele. în curînd, cînd recoltatul sfeclei de zahăr se va termina, numărul tractoarelor folosite exclusiv la arături va creşte la 10. Şi atunci zilnic se vor ara cel puţin 30—40 hectare. La gospodăria colectivă „8 Mai” din comuna Sînpetru, arăturile pentru însămînţările de primăvară au început din plin. Colectiviştii, avînd sprijinul şi îndrumarea permanentă a tov. M. Bănulescu, agronomul gospodăriei, execută acum ultimele lucrări din campania de toamnă. Ei curăţă sfecla de frunze şi colete, iar 32 atelaje şi 4 autocamioane o transportă la Fabrica de zahăr Bod. Peste 200 ha, arături adînci Membrii gospodăriei colective din Ojdula, raionul Tg. Secuiesc, au terminat însămînţările de toamnă încă de la data de 18 octombrie. Ei au semănat în total, cu grîu şi secară, o suprafaţă de 400 ha. teren. Pentru ca în anul viitor să obţină o recoltă bogata şi de la culturile ce se vor însămînţa în primăvară, ei au început să execute cu toate forţele arături adînci de toamnă. Pînă în prezent la această gospodărie au fost arate peste 200 ha. Ing. A. BABEŞ, coresp. Pentru o recoltă bogată Concomitent cu executarea recoltării culturilor tîrzii şi pregătirea solului, membrii gospodăriei colective din Alămor, raionul Sibiu, folosind zilnic cîte 100—140 de atelaje, precum şi tractoarele S.M.T. Turnişor, au reuşit ca pînă în prezent să termine aproape în întregime însămînţatul. S-au evidenţiat brigăzile conduse de Ion Florea, Arcaş Ion şi Zaharia Vasiu, care au terminat primele însămînţările. Acum, colectiviştii din Alămor lucrează de zor la efectuarea arăturilor adînci de toamnă, din care au și executat peste 200 hectare. Consfătuire cu lectorii învăţămîntului agrozootehnic BRAŞOV In vederea deschiderii şi bunei desfăşurări a învăţămîntului agrozootehnic de masă, Consiliul agricol al oraşului Braşov în colaborare cu Comitetul orăşenesc pentru cultură şi artă, au organizat ieri, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, o consfătuire cu lectorii''ce vor preda la învăţămîntul agrozootehnic din unităţile agricole din localităţile de pe raza oraşului. La consfătuire au participat şi directori de G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de G.A.C., directori de cămine culturale, profesori de ştiinţe naturale. Referatele intitulate „Necesitatea organizării învăţămîntului agrozootehnic" şi „Principalele norme tehnice ce trebuie aplicate pentru sporirea producţiei vegetale şi animale“ prezentate de tov. Vicenţiu Apolzan, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, şi Cardoş Toma, preşedintele consiliului agricol orăşenesc, au oferit o serioasă bază de discuţii participanţilor, care au propus unele măsuri pentru buna desfăşurare a acestei importante acţiuni menite să ducă la ridicarea nivelului profesional al colectiviştilor. In cadrul consfătuirii tov. Ioan Brătuc, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, a vorbit despre metodica predării şi conducerii seminariilor la învăţămîntul agrozootehnic. A fost de asemenea prelucrat planul învăţămîntului agrozootehnic de 3 ani, iar în încheierea consfătuirii tov. Simion Costea, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, a arătat importanţa pe care organizaţiile de partid, sfaturile populare, căminele culturale şi lectorii, trebuie să o acorde învăţămîntului agrozootehnic pentru a se obţine an de an rezultate cît mai bune. TG. SECUIESC Dorinţa de a-şi însuşi cît mai multe cunoştinţe se manifestă cu o tot mai multă tărie în rîndul colectiviştilor, muncitorilor din G.A.S. şi mecanizatorilor din raionul Tg. Secuiesc. Ca urmare în cele 53 de cercuri pentru cultura plantelor de cîmp ce vor funcţiona începînd din anul acesta, s-au înscris peste 2.700 de cursanţi. De asemenea la cele 22 de cercuri zootehnice s-au înscris peste 1.000 de cursanţi. Numărul total al cursanţilor din raion care, începînd din anul acesta, vor urma cursurile învăţămîntului agrozootehnic, depăşeşte 4.000. Ca lectori au fost recrutaţi cele mai bune cadre de specialişti din raion. Cu aceştia, în ziua de 31 octombrie a avut loc o şedinţă de instruire. Cu această ocazie a luat cuvîntul tov. Mihai Oborni, prim-secretar al Comitetului raional de partid, care a vorbit despre importanţa mare pe care are învăţămîntul agrozootehnic, arătînd totodată şi grija deosebită pe care o poartă partidul pentru această formă de ridicare a cunoştinţelor agrozootehnice. In continuare a luat cuvîntul inginerul agronom Jakab Ernest, preşedintele consiliului agricol raional. S-a prezentat apoi programul de deschidere a învăţămîntului agrozootehnic de masă. Instruirea lectorilor a continuat cu predarea a două lecţii model prezentate de prof. Gavrilă Lapikas şi Francisc Bakk de la Centrul şcolar agricol din Tg. Secuiesc.