Drum Nou, noiembrie 1962 (Anul 19, nr. 5551-5576)

1962-11-01 / nr. 5551

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL,SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5551 ★ JOI, 1 NOIEMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să ridicăm continuu nivelul muncii cultural-educative în rîndul femeilor Puterea populară a creat femeilor largi posibilităţi de afirmare a ta-­­­lentului şi capacităţii lor organizato­rice. In ştiinţă, în artă, în domeniul ocrotirii sănătăţii publice, în învăţă­­mîntul de toate gradele, femeile mun­cesc cu elan dăruindu-şi din plin ta­lentul şi cunoştinţele lor. In regiu­nea noastră avem în prezent 1.977 de femei deputate în sfaturile popu­lare, 458 sunt medici, iar peste 4.000 lucrează în învăţămînt. In întreprinderi şi la sate, zeci de mii de femei îşi aduc aportul la creş­terea continuă a producţiei industriale şi agricole. Multe dintre ele sunt ingi­neri şi tehnicieni, maiştri, brigadiere şi şefe de echipă în G.A.C. Pentru îndeplinirea importantelor sarcini puse de Congresul al III-lea al P.M.R. în faţa întregului popor, un rol de seamă îl au şi femeile. A­­tragerea unui număr cît mai mare de femei în activitatea economică şi so­­cial-politică, depinde în mare măsură de nivelul lor de pregătire. în a­­ceastă privinţă, un rol deosebit îl are munca cultural-educativă, în cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Confe­rinţa Naţională a Femeilor, se sub­liniază că „Sub conducerea organi­zaţiilor de partid, mişcarea de masă a femeilor, sindicatele şi celelalte organizaţii obşteşti, organele de stat şi instituţiile de învăţămînt şi cultură, au datoria să desfă­şoare cu forţe unite, o intensă activitate cultural-educativă în ve­derea lărgirii orizontului cultural al maselor de femei de la oraşe şi sate şi dezvoltării trăsăturilor po­litico-morale proprii omului nou, constructor activ şi conştient al so­cietăţii socialiste”. Metodele de cuprindere a femeilor în sfera muncii cultural-educative îm­bracă forme variate. Astfel în anul acesta au fost organizate pe cuprin­sul regiunii noastre 4.173 cercuri de citit la care au participat peste 76.000 de femei. Numărul acestor cercuri va fi mărit cu încă 200. Pentru a asigura un conţinut cît mai bogat al activităţii în cadrul cercurilor de citit, Comitetul regio­nal al femeilor a recomandat comi­tetelor raionale şi orăşeneşti ale fe­meilor să atragă în această muncă de mare răspundere cadre cu pregă­tire corespunzătoare : cadre didactice, inginere, medici, activiste de partid şi de stat, muncitoare fruntaşe etc. Bine a procedat în această privinţă Comitetul orăşenesc al femeilor din Sibiu, care a atras în munca de lec­tor pentru cercurile de citit un mare număr de cadre didactice, lectu­rile fiind însoţite de diafilme, hărţi, planşe, mulaje. Activitatea cercurilor de citit poate fi şi mai atractivă, dacă este com­pletată cu audiţii radiofonice,­­ cu vi­zionarea emisiunilor la televizor, cu vizionări de spectacole în comun, cu excursii pentru vizitarea locurilor is­torice şi cunoaşterea frumuseţilor pa­­triei. In cadrul manifestărilor specifice pentru femei, care au loc la casele raionale şi orăşeneşti de cultură şi la căminele culturale, este recomandat să se organizeze convorbiri pe teme pedagogice sau de educaţie sanitară, simpozioane şi jurnale vorbite,­­ cicluri de conferinţe. Asemenea manifestări au devenit o tradiţie pentru Comi­tetul orăşenesc al femeilor din Tg. Secuiesc, Comitetul orăşenesc al fe­meilor din Braşov şi altele. Zilele acestea a avut loc în oraşul Braşov un simpozion pe tema „Particularită­ţile vîrstei şcolare mijlocii“, unde la expunerile prezentate de tovarăşii Sil­vestru Patiţa, lector universitar, Elisabe­ta Daghie, medic primar pediatru şi Ana Titieni, judecă­tor, au luat parte peste 500 de părinţi. Asemenea mani­festări, care contribuie la intensifi­carea muncii educative în rîndurile mamelor, cu scopul de a creşte sim­ţul lor de răspundere în educarea sănătoasă a copiilor, va trebui să cu­prindă masele largi de femei din în­treaga regiune. Dezvoltarea conştiinţei socialiste şi formarea unei concepţii materialiste despre lume şi societate, constituie de asemenea o sarcină importantă a muncii cultural-educative. Sub îndru­marea organizaţiilor de partid la u­­nele cămine culturale din comunele şi satele raionului Sighişoara, se prac­tică metoda de a se organiza seri de conferinţe ştiinţifice la care participă un mare număr de femei. De multă popularitate s-a bucurat o asemenea seară de experienţe ştiinţifice care a avut loc în comuna Apold. Pornin­­du-se de la producerea scînteii elec­trice pe cale artificială şi a conden­sării vaporilor, au fost explicate pe larg cauzele care dau naştere la di­ferite fenomene în natură ca : fulge­rul, ploaia, grindina etc. Trebuie însă arătat că asemenea manifestări au loc în mod sporadic, comitetul regional, ca şi cele raionale şi oră­şeneşti ale femeilor preocupîndu-se încă în prea mică măsură de desfă­şurarea unei sistematice munci de propagandă ştiinţifico-ateistă în rîn­dul femeilor, îndeosebi al celor de la sate şi din cartiere, în munca cultural-educativă un loc important îl ocupă lectoratele pentru femei. Pe baza experienţei acumu­late în anii precedenţi, Comitetul re­gional al femeilor, în colaborare cu Comitetul regional de cultură şi artă şi cu secţiile de învăţămînt şi sănă­tate ale sfatului popular regional au luat măsurile necesare ca în perioada de iarnă să funcţioneze 60 de lecto­rate, în care să fie cuprinse circa 5.000 de femei. Practica a dovedit eficacitatea pe care o au conferinţele, dar, dacă se poate vorbi despre o participare ac­tivă a femeilor la conferinţe, nu a­­celaşi lucru se poate spune despre tematică. Este necesar ca în viitor, la întocmirea conferinţelor să se a­­corde atenţie mai mare alcătuirii u­­nor conferinţe privind rolul femeii în familie şi societate, creşterea şi educarea tinerei generaţii, apărarea avutului obştesc şi altele. Cercurile „Sfatul gospodinei“ re­prezintă un bun prilej pentru femeile de la oraşe şi sate, spre a-şi însuşi o serie de cunoştinţe privind educa­ţia sanitară, alimentaţia raţională la copii şi adulţi, pregătirea şi conserva­rea legumelor pentru iarnă, noţiuni de croitorie şi cusături pe motive naţionale etc. Cele peste 700 de cercuri „Sfatul gospodinei“, cîte au fost organizate, au obţinut rezul­tate bune. Comitetul regional al fe­meilor şi-a propus ca aceste cercuri să fie permanentizate şi să fie create altele noi. încheierea colectivizării agriculturii, eveniment care a consfinţit victoria definitivă a socialismului la oraşe şi sate, pune sarcini însemnate în faţa mişcării de femei, privind intensifi­carea muncii cultural-educative în rîndul colectivistelor, în numeroase G.A.C., ca cele din Cincul, Nocrich şi Chirpăr din raionul Agnita, Proş­ (Continuare în pag. 3-a) ANGHEL ANA, preşedinta Comitetului regio­nal al femeilor — Braşov. Au livrat în întregime cartofii contractaţi Gospodăria colectivă „7 Noiem­brie“ din Codlea a contractat în acest an cu statul 1.400 tone car­tofi. Paralel cu desfăşurarea în­­sămînţărilor de toamnă ei au lu­crat cu forţe sporite şi la recol­tarea şi selectarea cartofilor. Cei mai frumoşi au fost încărcaţi în autocamioanele gospodăriei şi transportaţi la staţia C.F.R. Ca urmare, pînă la 23 octombrie, co­lectiviştii din Codlea nu numai că au îndeplinit planul de livrare al cartofilor contractaţi dar au livrat în plus un vagon de car­tofi. Colectiviştii din Sînpetru au livrat peste sarcinile contractuale 2 vagoane cartofi, adică faţă de 350 tone, 370 tone. Merită evi­denţiată şi gospodăria colectivă din Ghimbav care a livrat pina în prezent toate cele 88 vagoane de cartofi contractaţi cu statul. Colectiviştii din Ghimbav­­ s-au angajat să mai vîndă statului meu 4 vagoane de cartofi din recolta acestui an. .. Gospodăria colectivă din Zar­­neşti, deşi este o gospodărie nouă, se situează printre gospodăriile fruntaşe la livrarea cartofilor contractaţi. Din 1600 t0’ie cartofi contractaţi, pînă la 23 octombrie a livrat 1.520 tone, iar gospodăria colectivă din Cristian, a livrat de asemenea întreaga cantitate de 935 tone cartofi con­tractați. Cu pla­nul anual îndeplinit La 30 octombrie colectivele de muncă din cadrul secţiilor forjă şi carcase de la uzina „Rulmentul” din Braşov au raportat un suc­ces de seamă în activitatea lor : realizarea planului de producţie pe anul 1962. Mai buna folosire a capacităţii de producţie a utilaje­lor, introducerea unor procedee tehnologice noi, au fost factorii care au contribuit în bună măsură la obţinerea acestei realizări. Cu însemnate depăşiri de plan se mîndresc şi celelalte secţii ale uzinei. Pînă ieri, 31 octombrie, constructorii de rulmenţi din Bra­şov au montat, peste prevederile planului, 8.500 rulmenţi. Fruntaşi în economisirea materiei prime în întrecerea socialistă pentru pro­duse de cea mai bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus, mun­citorii Gheorghe Şulumberheanu, Ernst Dunner şi Kurt Thellmann de la întreprinderea de piele şi în­călţăminte din Agnita au reuşit să economisească 256 metri pătraţi de piele bizon, care echivalează cu 976 feţe pentru bocanci. IOAN ANDREI, coresp. E ora la care la Depoul de locomotive din Braşov se schimbă tura. Mecanicul de locomotivă Cenuşă Traian s-a întors de la drum. In locul lui va merge schimbul lui Baranaie Victor. Aceşti doi mecanici fruntaşi, prin buna întreţine­re a locomotivei reuşesc să remorcheze trenuri cu tonaje sporite, realizând în același timp și mari economii de com­bustibil. VESTI IIIIIIIIIIIIÎTIIIIIIIIIII IO avansuri la bani De curînd, membrilor colectivişti din comuna Vulcan-Braşov li s-a îm­părţit cel de-al 10-lea avans bănesc. Suma totală împărţită se ridică la a­­proape o jumătate de milion lei. Colectiviştii Alex. Micu, Ervin Ze­ides, Ioan Vaida, au primit numai ca avans în bani pentru zilele-muncă efect­uate, în jurul a 4.000 lei fiecare. Excursie pionierească pe Valea Prahovei Casa pionierilor din Sf. Gheorghe, îndru­mată îndeaproape de comitetul raional de partid, caută să dez­volte în rîndul pionie­rilor dragostea faţă de frumuseţile patriei. Un grup de pionieri, sub conducerea pro­fesorilor, a plecat re­cent să viziteze fru­moasa Vale a Praho­vei. Ei s-au oprit la Braşov şi au făcut tu­rul oraşului, vizitînd cele mai noi obiective construite. La Sinaia au vizitat Muzeul Pe­­leş, după care au ple­cat la Muzeul Doftana. GH. BRĂILEANU, coresp. Spectacol prezentat de elevi Recent, o echipă de teatru a Şcolii medii din oraşul Agnita s-a deplasat la Cincul, cu piesa „Nota zero la purtare”. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes în rîndurile colecti­viştilor care au aplaudat îndelung pe tinerii interpreţi. La sfîrşitul spectacolului, directo­rul căminului cultural a mulţumit ce­lor care au contribuit la realizarea SEARA DE EXPUNERE A MOD­EI LA RUPEA Pentru a face cunoscut oamenilor muncii din oraşul Rupea noile mo­dele de confecţii pentru sezonul de toamnă şi iarnă, ce se găsesc în magazine, zilele trecute consiliul de conducere al cooperativei din Rupea, a organizat o seară de ex­punere a modei. Sala casei de cultură a devenit neîncăpătoare pentru numerosul pu­blic. Noile modele de confecţii pen­tru bărbaţi, femei şi copii s-au bucu­rat de aprecierea celor prezenţi. (T. TIRNĂVOI, coresp.) Caravana micro-radiografică la sate spectacolului şi i-a invitat să mai vină şi cu alte spectacole la Cincul, unde colectiviştii îi aşteaptă. OPREAN IOAN, coresp. Timp de 10 zile la Alfimor, raionul Sibiu, a poposit o cara­vană sanitară. In acest răstimp, in­ie­­reaga populaţie a comunei a fost­­ supusă unui exa-­­ men micro-radio-­­ grafic. (I. ARCAŞ, I coresp.) In secţia montaj a fabricii­­„Nicovala“ din Sighişoara, lucrează şi brigada condusă de tov. Romulus Munteanu, care-şi depăşeşte planul lună de lună, dînd lucru de cea mai bună calitate. IN CLIŞEU: Şeful de brigadă Romulu­s Munteanu împreună cu lăcătuşul Birt Andrei şi Pîntea Ironim, studiind un plan pentru un nou produs, care va fi executat în această întreprindere. Pe bună dreptate călă­torul sau întreprinderea care transportă mărfuri pe calea ferată, consideră regularitatea circulaţiei trenurilor, cartea de vi­zită a ceferiştilor. Călătorul — pentru că de obi­cei, de ora sosirii lui în localitatea de destinaţie sunt legate treburile sale, iar întreprinderea — fiindcă primirea la timp a mărfurilor condiţio­nează îndeplinirea ritmică a planului. Regulari­tatea circulaţiei înseamnă calitatea transportului feroviar. Avînd drept obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a calităţii lucrului, marea majoritate a colectivelor de ceferişti din cuprinsul Direcţiei regionale C.F.R. Braşov, şi-au propus printre principalele obiective ale întrecerii socialiste îm­bunătăţirea regularităţii circulaţiei trenurilor. Munca pentru îndeplinirea acestui angajament, împletită cu unele măsuri tehnico-organizatorice eficiente, a condus în cele mai multe perioade la o circulaţie a trenurilor potrivit graficului, sau foarte apropiată de grafic. Cu toate acestea, regularitatea circulaţiei pe Direcţia regională C.F.R. Braşov nu este încă satisfăcătoare. După zile de-a rîndul cînd se rea­lizează o regularitate bună, urmează alte zile în şir cînd acest indicator este slab realizat. Este adevărat că, în momentul de faţă, pe multe porţiuni de linie se desfăşoară importante lucrări de reparaţii, fără întreruperea circulaţiei trenurilor, ceea ce implică restricţii de viteză. Conducerea direcţiei regionale, serviciul de miş­care, analizînd această situaţie — creată din ne­cesitatea de a mări capacitatea de transport, prin introducerea în cale a şinelor de tip greu, care să permită tonaje şi viteze sporite — a luat in ultimul timp unele măsuri eficace, menite să reducă volumul de întîrzieri în circulaţie provo­cate de lucrările amintite. în acest sens, trebuie subliniată iniţiativa de a reduce numărul de trenuri, prin sporirea tona­jului. Aplicînd această metodă, numai prin creş­terea la 140 a numărului de osii la trenurile de marfă pe secţia Braşov—Predeal, se economisesc zilnic 2—4 trenuri. De asemenea, în urma ex­perimentării pe secţia Sf. Gheorghe—Breţcu (pe distanţa de circulaţie Covasna—Tg. Secuiesc) a — ------------------------------------------------------------­ sporirii sarcinii pe osie pe lingă reducerea nu­mărului de trenuri, se va ajunge şi la o economie de 250—280 vagoane pe lună. Asemenea măsuri luate la timp, conduc la pre­­întîmpinarea întîrzierilor. Totuşi în această di­recţie mai există încă rezerve interne, care pot fi puse în valoare. De exemplu, poate fi întă­rită mai mult colaborarea cu direcţiile regionale vecine, în scopul creşterii tonajului şi numărului de osii pe tren, în colaborare cu Direcţia regio­nală C.F.R. Cluj, bunăoară, trenurile cu vagoa­ne goale de la Braşov-Triaj la Deda, pot circula cu 20—40 osii în plus, fapt care, pe lîngă redu­cerea numărului de trase, ar economisi în mod corespunzător şi cursele izolate ale locomotivelor care se întorc de la Deda. în trimestrul III al anului acesta, pe întreaga Direcţie regională C.F.R. Braşov s-au înregistrat întîrzieri de 80.262 minute la trenurile de călă­tori şi 405.028 minute la trenurile de marfă. Pes­te 50.000 minute, respectiv, peste 200.000 minute au fost recîştigate datorită iniţiativei ceferiştilor, operativităţii, atenţiei cu care s-au stabilit în­crucişările şi trecerile înainte ale trenurilor de către personalul de mişcare, priceperii mecani­cilor de locomotivă şi hărniciei lăcătuşilor de revizie. Mulţi mecanici de locomotivă din depou­rile Braşov, Sibiu, Sighişoara, cu locomotivele lor ţinute într-o perfectă stare termo­tehnică, sînt cunoscuţi pentru felul cum reuşesc să aducă în trasă trenurile care, fie că sosesc cu întîrziere de pe alte direcţii regionale, fie că întîrzie în raza direcţiei noastre regionale. Dar în marea majoritate a cazurilor, ei nu fac altceva decît să repare greşelile altora. Nu o dată numele unor mecanici, cum ar fi Nicolae Oancea din depoul Sibiu sau Virgil Pora din de­poul Braşov, apar în legătură cu întîrzieri de trenuri; în ziua de 24 octombrie, de pildă, pri­mul a întîrziat cu 39 minute trenul de marfă 2587 din cauză că în staţia Cristianul Sibiului, locomotiva i-a rămas fără presiunea necesară, iar cel de-al doilea, a prelungit cu 6 minute timpul de mers al tre­nului accelerat 402 între Cîmpul Libertăţii şi Si­ghişoara, fiindcă n-a fost atent la ceas şi la livretul de mers, în ziua de 16 octombrie magazinerul Simion Petre din staţia Sf. Gheorghe a făcut trenul 4576 să întîrzie 22 de minute pentru că n-a pre­gătit la timp scriptele. A doua zi, fiindcă n-a verificat tonajul trenului, impiegatul de mişcare Petre Unchiaşu, din Deda, a provocat trenului 4580 pe distanţa Deda—Lăzărea, 24 minute întîrziere. Tocmai astfel de „mici“ neglijenţe generează de obicei întîrzierile. O revizie tehnică super­ficială a vagonului, o încrucişare neraţională, pot da multe minute de întîrziere, fiindcă, în grafi­cul de circulaţie, trasa unui tren se îmbină cu a altor trenuri. Zilele trecute,, din cauza unui de­fect tehnic, trenul de marfă 3546 a întîrziat 20 minute între Rupea şi Mateiaş. Din această cauză trenul accelerat 301, cu care trebuia să se încru­cişeze la Mateiaş, a aşteptat la rîndul său în a­­ceastă staţie 16 minute în plus. „Lanţul” s-a pre­lungit apoi la trenul 3548, care a zăbovit în plus 66 minute în staţia Rupea, aşteptînd încru­cişarea cu 301, precum şi distanţa reglementară cu trenul din faţa sa. Aşadar, dintr-o dată 102 minute, întîrziere, fără a mai socoti şi altele, care, poate, s-au produs mai departe. Este bună măsura de a se analiza cu salariaţii din staţiile de categoria I-a şi a II-a şi cu cei din staţiile intermediare mai importante, cauzele întîrzierilor. Totuşi, Direcţia regională C.F.R. Braşov, prin organele sale de îndrumare şi con­trol, organizaţiile sindicale, au datoria să desfă­şoare o şi mai intensă muncă de educare a spiri­tului de răspundere al ceferiştilor, faţă de cali­tatea lucrului. Prin natura muncii, în transpor­turile pe calea ferată, o mică neglijenţă, a unui singur om, poate da naştere la o întîrziere se­rioasă în circulaţia multor trenuri. Or, cartea de vizită a ceferiştilor trebuie să exprime în în­tregime străduinţa comună de a efectua un trans­port rapid, ieftin, strict după ceasornicul căii ferate. V. RADULESCU Cartea de vizită a ceferiştilor VESTI Instructaj cu cadrele didactice In prezenţa cadrelor didactice din oraşul şi raionul Sighişoara, secţia de învăţămînt a sfatului popular al ra­ionului, a organizat recent un ins­tructaj pedagogic. Cu acest prilej a fost expus referatul despre „Impor­tanţa cercurilor pedagogice". Dezba­terile pe marginea referatului au adus o contribuţie substanţială la ridica­rea calităţii muncii de instruire şi e­­ducare comunistă a elevilor. Instructajul a fost foarte util, aju­­tînd cadrele didactice la îndeplinirea cu succes a sarcinilor instructiv-edu­­cative. A. DUMITRU, coresp. LUNA PRIETENIEI DOMÂNO-SOVIETICE Manifestări culturale la Mediaş In ultimele zile în oraşul şi raionul Mediaş s-au organizat multiple ma­nifestări consacrate măreţelor reali­zări ale Uniunii Sovietice. Astfel, la întreprinderea „Vitrometan“, în ca­drul ciclului de conferinţe „Cons­truirea comunismului în U.R.S.S.“, tov. Dumitru Tolciu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.M.R., a prezentat în faţa a circa 500 muncitori, ingineri şi tehnicieni, conferinţa „Comunismul, viitorul lu­minos al întregii omeniri“, scoţînd în evidenţă măreţele obiective ale Pro­gramului P.C.U.S. de construire a co­munismului în U.R.S.S., adoptat de către cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Pentru popularizarea realizărilor ştiinţei şi tehnicii sovietice, s-a orga­nizat la clubul Uzinelor chimice din Copşa Mică, un jurnal de actualităţi, cu tema „In lumea ştiinţei şi tehni­cii sovietice", prezentat de tov. Con­stantin Vlaicu, în faţa a aproape 400 de auditori. „Lupta oamenilor sovietici pentru o înaltă calitate a producţiei“ a fost tema expunerii tov. Gagyi Ladislau, secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.M.R., făcută la între­prinderea „8 Mai“ din oraş, con­sacrată popularizării muncii pline de avînt, precum şi a preţioaselor iniţiative ale oamenilor sovietici pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor planului septenal. De ademenea la Atelierele cen­trale din oraşul Mediaş ing. Tato­­mir Constantin a expus în faţa a 400 persoane conferinţa „Economia sovietică în cifre şi fapte“. La 10 cămine culturale din raion, conferenţiari din oraşul Mediaş au făcut expuneri pe tema: „Coexis­tenţa paşnică, cea mai importantă problemă a contemporaneităţii“. La căminul cultural din comuna Şeica Mică a conferenţiat recent tov. Boţeanu Traian, preşedintele Consiliului raional A.R.L.U.S. Me­diaş. Astfel de manifestări au mai avut loc şi în comunele Blăjel, Bazna, Axente Sever şi altele. Pentru popularizarea literaturii sovietice contemporane la căminul cultural din Cergăul Mare, prof. Popa Maria, a vorbit ţăranilor co­lectivişti despre „Viaţa şi op­era ma­relui scriitor sovietic Mihail Şolo­­hov“. Manifestări asemănătoare se vor organiza şi în zilele următoare. A. BOERIU, coresp. Terminarea lucrărilor agricole de toamnă — sarcină urgentă.­ In două schimburi în noaptea liniștită, duduitul în­fundat și sacadat al tractoarelor se aude pînă dincolo de hotarele comunei Sînpetru. Două tractoare de la S.M.T. Hărman ară pînă se ivesc zorile. Apoi, după ce li se fac îngrijirile zilnice, pe ele se urcă alţi tractorişti. Celor două tractoa­re li se alătură altele. în curînd, cînd recoltatul sfeclei de zahăr se va termina, numărul tractoarelor folosite exclusiv la arături va creşte la 10. Şi atunci zilnic se vor ara cel puţin 30—40 hectare. La gospodăria colectivă „8 Mai” din comuna Sînpetru, arăturile pentru însămînţările de primăvară au început din plin. Colectiviştii, avînd sprijinul şi îndrumarea permanentă a tov. M. Bănulescu, agronomul gospodăriei, execută acum ultimele lucrări din campania de toamnă. Ei curăţă sfe­cla de frunze şi colete, iar 32 ate­laje şi 4 autocamioane o transportă la Fabrica de zahăr Bod. Peste 200 ha, arături adînci Membrii gospodăriei colective din Ojdula, raionul Tg. Secuiesc, au termi­nat însămînţările de toamnă încă de la data de 18 octombrie. Ei au semănat în total, cu grîu şi secară, o suprafaţă de 400 ha. teren. Pentru ca în anul viitor să obţină o recoltă bogata şi de la culturile ce se vor însămînţa în primăvară, ei au în­ceput să execute cu toate forţele ară­turi adînci de toamnă. Pînă în prezent la această gospodărie au fost arate pes­te 200 ha. Ing. A. BABEŞ, coresp. Pentru o recoltă bogată Concomitent cu executarea recol­tării culturilor tîrzii şi pregătirea solului, membrii gospodăriei colecti­ve din Alămor, raionul Sibiu, folo­sind zilnic cîte 100—140 de atelaje, precum şi tractoarele S.M.T. Turni­­şor, au reuşit ca pînă în prezent să termine aproape în întregime însă­­mînţatul. S-au evidenţiat brigăzile conduse de Ion Florea, Arcaş Ion şi Zaharia Vasiu, care au terminat primele în­sămînţările. Acum, colectiviştii din Alămor lucrează de zor la efectua­rea arăturilor adînci de toamnă, din care au și executat peste 200 hec­tare. Consfătuire cu lectorii învăţămîntului agrozootehnic BRAŞOV In vederea deschiderii şi bunei desfă­şurări a învăţămîntului agrozootehnic de masă, Consiliul agricol al oraşului Braşov în colaborare cu Comitetul oră­şenesc pentru cultură şi artă, au or­ganizat ieri, sub îndrumarea Comite­tului orăşenesc de partid, o consfătuire cu lectorii''ce vor preda la învăţămîn­­tul agrozootehnic din unităţile agricole din localităţile de pe raza oraşului. La consfătuire au participat şi direc­tori de G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de G.A.C., directori de cămine culturale, profesori de ştiinţe naturale. Referatele intitulate „Necesitatea or­ganizării învăţămîntului agrozootehnic" şi „Principalele norme tehnice ce tre­buie aplicate pentru sporirea produc­ţiei vegetale şi animale“ prezentate de tov. Vicenţiu Apolzan, secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid, şi Car­­doş Tom­a, preşedintele consiliului agri­col orăşenesc, au oferit o serioasă bază de discuţii participanţilor, care au pro­pus unele măsuri pentru buna desfă­şurare a acestei importante acţiuni me­nite să ducă la ridicarea nivelului pro­fesional al colectiviştilor. In cadrul consfătuirii tov. Ioan Bră­­tuc, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, a vorbit despre metodica predării şi conducerii seminariilor la învăţămîntul agrozootehnic. A fost de asemenea prelucrat planul învăţă­mîntului agrozootehnic de 3 ani, iar în încheierea consfătuirii tov. Simion Cos­­tea, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, a arătat importanţa pe care organizaţiile de partid, sfaturile popu­lare, căminele culturale şi lectorii, tre­buie să o acorde învăţămîntului agro­zootehnic pentru a se obţine an de an rezultate cît mai bune. TG. SECUIESC Dorinţa de a-şi însuşi cît mai multe cunoştinţe se manifestă cu o tot mai multă tărie în rîndul colectiviştilor, muncitorilor din G.A.S. şi mecaniza­torilor din raionul Tg. Secuiesc. Ca urmare în cele 53 de cercuri pentru cultura plantelor de cîmp ce vor func­ţiona începînd din anul acesta, s-au înscris peste 2.700 de cursanţi. De asemenea la cele 22 de cercuri zooteh­nice s-au înscris peste 1.000 de cursanţi. Numărul total al cursanţi­lor din raion care, începînd din anul acesta, vor urma cursurile învăţămîn­tului agrozootehnic, depăşeşte 4.000. Ca lectori au fost recrutaţi cele mai bune cadre de specialişti din raion. Cu aceştia, în ziua de 31 octombrie a avut loc o şedinţă de instruire. Cu această ocazie a luat cuvîntul tov. Mihai Oborni, prim-secretar al Comi­tetului raional de partid, care a vor­bit despre importanţa mare pe care are învăţămîntul agrozootehnic, ară­­tînd totodată şi grija deosebită pe care o poartă partidul pentru această formă de ridicare a cunoştinţelor agro­zootehnice. In continuare a luat cuvîntul ingi­nerul agronom Jakab Ernest, preşedin­tele consiliului agricol raional. S-a prezentat­ apoi programul de deschi­dere a învăţămîntului agrozootehnic de masă. Instruirea lectorilor a continuat cu predarea a două lecţii model prezen­tate de prof. Gavrilă Lapikas şi Fran­­cisc Bakk de la Centrul şcolar agricol din Tg. Secuiesc.

Next