Drum Nou, decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5577-5603)

1962-12-01 / nr. 5577

1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGMUC^^1^UI ȘI N SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5577 ★ SÎMBÂTÂ, 1 DECEMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Mişcarea de inovaţii a luat un pu­ternic avînt în ţara noastră, cuprin­­zînd mase tot mai largi de oameni ai muncii. Zilnic sosesc la redacţia zia­rului nostru numeroase scrisori în care corespondenţii voluntari şi oamenii muncii scriu cu bucurie despre faptele demne de laudă ale inovatorilor, ale acelora care muncesc cu pasiune crea­toare şi îndrăzneală pentru promova­rea a tot ce este înaintat în tehnică, în majoritatea întreprinderilor din regiunea noastră, inovatorii, aceşti oa­meni talentaţi, cu mintea ageră, spri­jiniţi de organizaţiile de partid, per­fecţionează procesele tehnologice, intro­duc­nd­ metode de lucru. La Uzinele de tractoare mişcarea de inovaţii a de­venit o mişcare de masă. Aici condu­cerea uzinei şi cabinetul tehnic, la în­drumarea comitetului de partid, acordă toată atenţia şi grija rezolvării propu­nerilor de inovaţii. Ori de cîte ori au nevoie, inovatorii primesc ajutor şi sprijin la cabinetul tehnic pentru de­finitivarea ideilor şi realizarea prototi­purilor. Cîte probleme tehnice esen­ţiale, cîte îmbunătăţiri ale procesului de producţie, cîte economii importan­te nu s-au obţinut în uzină în urma muncii entuziaste a celor 2.140 de ino­vatori ? Numai în acest an s-au pro­pus peste 250 de inovaţii. Eficienţa e­­conomică a celor aplicate în producţie se ridică la 4.469.000 lei. Preocupaţi de a spori productivitatea muncii şi de a îmbunătăţi calitatea produselor, inova­torii Ioan Precup şi Dumitru Diaco­­nescu au conceput şi apoi au confec­ţionat o maşină semiautomată de ajus­tat coroana mare a tractorului, opera­ţie care se efectua manual. Interesantă este şi inovaţia muncitorului Ghiţă Marin de la secţia prese, privind utili­zarea deşeului de alice de sablaj la sa­­blarea pieselor din tablă, care aduce economii uzinei în valoare de aproa­pe 118.000 lei. Maistrul Friederic Pillmann este unul dintre neobosiţii căutători ai noului de la uzina „Rulmentul“. Prin modi­ficarea matriţelor pentru găurit rul­menţii cu bile, propusă de el, s-au rea­lizat economii de sute de mii de lei. Manifestînd o preocupare permanen­tă pentru introducerea tehnicii noi, or­ganizaţia de partid de la Atelierele cen­trale din Mediaş a analizat în cadrul unei şedinţe de birou activitatea servi­ciului şi cabinetului tehnic, în urma acestei analize s-au luat o serie de mă­suri care au dus la îmbunătăţirea mun­cii cu inovatorii şi sprijinirea lor în perfecţionarea maşinilor şi utilajelor. Bune rezultate s-au obţinut şi la uzi­nele „Independenţa“ din Sibiu. Inova­torii din secţia mecanică uşoară au făcut 57 de propuneri. La prelucrarea lanţului pentru agricultură se consuma multă manoperă, iar calitatea nu era întotdeauna corespunzătoare. Comu­nistul Ioan Pop, studiind literatura de specialitate, a propus şi aplicat un dispozitiv de alimentare automată la decuparea şi îndoirea bucşelor pentru lanţul de agricultură, ceea ce a dus la sporirea productivităţii muncii şi rea­lizarea de economii. în activitatea lor de zi cu zi ino­vatorii obţin rezultate însemnate. To­tuşi în unele întreprinderi se mai în­­tîlnesc cazuri de tărăgănare şi atitudi­ne birocratică în studierea şi aplicarea unor propuneri ale inovatorilor, se sub­­apreciază aportul pe care-l pot aduce ei la dezvoltarea tehnicii. Multă vre­me s-a frămîntat şi a studiat maistr­ul Traian Constantin, de la fabrica „Ni­covala“ din Sighişoara, elaborarea unei noi tehnologii de turnare a formelor pentru sticlă, necesare Complexului in­dustrial de faianţă şi sticlă, prin care se va îmbunătăţi calitatea şi vor fi rea­lizate însemnate economii de metal. Dar şi mai multă vreme le-a trebuit, celor de la cabinetul tehnic al întreprinderii, ca să se decidă şi să studieze această propunere de inovaţie. în loc să fie sprijinit operativ, inovatorul calcă de luni de zile pragul cabinetului tehnic pentru a se interesa de inovaţia sa. în asemenea situaţii mai sunt şi alţi inovatori din întreprindere. Faptul că în multe întreprinderi au rămas nerezolvate, de la trimestru la trimestru, de la an la an, un număr mare de propuneri de inovaţii făcute de muncitori şi tehnicieni, dovedeşte că la cabinetele tehnice respective se munceşte formal. Inovatorii de la Fabrica de şuruburi şi subansamble din Braşov se strădu­iesc să îmbunătăţească procesele tehno­logice, însă munca lor nu este stimu­lată. în cele trei trimestre din acest an au rămas neaplicate 37 de inovaţii. Multe dosare zac acoperite de praf la cabinetul tehnic. Cum se împacă con­ducerea fabricii şi comitetul sindicatu­lui cu această situaţie ? Nepăsarea şi lipsa de interes manifestate faţă de pro­motorii noului, au făcut­­ ca numărul propunerilor de inovaţii în trimestrul al treilea să scadă la 8, faţă de 37 în trimestrul al doilea. Şi la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov, la fa­brica „Victoria“ din Sibiu dosarele de inovaţii stau nerezolvate de luni de zile. Sunt şi cazuri cînd în unele întreprin­deri se irosesc forţe şi mijloace mate­riale cu studierea şi experimentarea unor propuneri de „inovaţii“ care şi-au găsit de mult rezolvarea, în alte unităţi, în această direcţie se cere cu tărie ca inovaţiile importante să fie şi mai mult generalizate. Se constată că fişele schimb de experienţă nu sunt îndeajuns cunos­cute şi răspîndite, într-o serie de în­treprinderi, multe din ele rămînînd în sertarele cabinetelor tehnice, în dezvoltarea mişcării de inovaţii un rol important are recompensarea materială concretă şi la timp a inova­torilor. Recompensarea inovatorilor trebuie să se facă după merit, din fon­durile puse la dispoziţie de stat. Dar să nu fie risipite fondurile plătindu-se premii pentru inovaţii nefondate din punct de vedere tehnic. De asemenea trebuie combătute cu tărie „metodele“ unor „coautori“ care, fără a avea nici un merit, îşi însuşesc banii cuveniţi inovatorilor. Comisiile inginerilor şi tehnicienilor pot da un real ajutor inovatorilor in studierea şi aplicarea tehnologiei mo­derne. Multe comitete sindicale au in­dicat comisiilor inginerilor şi tehnicie­nilor să întreprindă, împreună cu ca­binetele tehnice, acţiuni menite să spri­jine pe inovatori în munca lor de per­fecţionare a maşinilor şi în introducerea noilor procedee de lucru. La uzinele „Steagul Roşu“ comisia inginerilor şi tehnicienilor acordă asistenţă tehnică, sprijină cabinetul şi biblioteca tehnică în desfăşurarea unei intense propagan­de tehnice. Inovatorii trebuie să găsească pretu­tindeni un sprijin substanţial din partea organizaţiilor de partid, a comuniştilor din întreprinderi. Ca promotori ai pro­gresului tehnic, comuniştii trebuie să fie cei dintîi care să ajute şi să în­drume inovatorii în căutările lor crea­toare, să-i ajute să învingă greutăţile ce se ivesc în drumul lor. Prin grija organizaţiilor de partid, inovatorii tre­buie să fie larg popularizaţi, să devină cunoscuţi şi iubiţi de întregul colectiv. Organizaţiile de partid să sprijine mai larg mişcarea de inovaţii în rîndul ti­neretului. Iniţiativele preţioase ale or­ganizaţiilor U.T.M. care-şi propun să militeze pentru atragerea unui număr cît mai mare de tineri în introducerea tehnicii noi, să fie larg sprijinită. Des­făşurarea unei largi propagande tehnice, organizarea unor acţiuni pentru popu­larizarea cărţilor tehnice, prezentarea conferinţelor tehnice legate de specifi­cul locurilor de muncă, folosirea cu perseverenţă a tuturor mijloacelor şi a formelor de îmbogăţire a cunoştinţe­lor profesionale, cum sunt : cursurile de specializare, concursurile de inova­ţii, trebuie să stea în atenţia condu­cerii întreprinderilor şi a organelor sin­dicale. Prin munca lor entuziastă ino­vatorii îşi aduc din plin contribuţia la introducerea tehnicii noi, sporirea pro­ductivităţii muncii şi realizarea de e­­conomii. Pentru aceasta trebuie să li se acorde tot sprijinul. şi Sprijin concret şi operativ activităţii inovatorilor ■BfemeaeBBi-assapan Mecanizări în exploatările forestiere în sectoarele de exploatare a lem­nului aparţinînd I. F. Homorod au fost executate în acest an cîteva lu­crări importante, menite să contri­buie la mecanizarea procesului de producţie. în valea Zălanului s-a dat în funcţiune un funicular, în par­chetele de exploatare Sármány şi Hi­­degaru au intrat în producţie alte două funiculare semipermanente. La funic­ularul din parchetul Cormos s-a construit o staţie de unghi, prin care s-a eliminat d descărcarea şi reîncăr­­carea buştenilor. în cadrul întreprin­derii a mai fost dată în funcţiune o linie de manipulare. Eficienţa eco­nomică a acestor lucrări de mecani­zare se ridică anual la peste 295.000 lei. C. VALERIU, coresp. i Cotidiene Veşti Noi articole emailate în vitrinele magazinelor apar zilnic noi articole emailate, purtînd marca uzinei „Emailul Roşu“ din Mediaş. Printre acestea se află modele noi de vase cu accesorii de materiale plastice, vase pentru fiert lapte, vase cu fierbere indirectă şi altele, în acest an colec­tivul uzinei medieşene a realizat 20 de noi articole emailate. (I. CONSTANTIN, coresp.). Premiera la Sf. Gheorghe Ieri a avut loc la Teatrul de stat din Sf. Gheorghe premiera comediei „Nuntă la castel“ de Sütő András. Spectacolul s-a bucurat de aprecierea publicului. In următoarele zile noua producţie a teatrului, care are ca tematică întărirea economico-organizatorică a gos­podăriilor colective, va­ fi prezentată la un şir de că­mine culturale săteşti. Munca culturală în discuţia sesiunii sfatului popular Sala Casei orăşeneşti de cultură din Braşov a găzduit ieri cea de-a X-a sesiune ordinară a Sfatului popular al oraşului regional Braşov. Sesiunea a dezbătut activita­tea desfăşurată de Comitetul executiv al Sfatului popu­lar orăşenesc pe linia culturalizării maselor şi educării socialiste a oamenilor muncii, în cadrul sesiunii s-au stabilit măsuri eficiente pen­tru continua îm­bunătăţire a muncii cultural­­educative la sate. Nouă sală de cinematograf în Zărneşti Zilele trecute, în cadru festiv, la căminul cul­tural al oraşului Zărneşti a fost dată în folosinţă o nouă sală de cinematograf. Sa­­ la, realizată prin contribuţia bă­nească şi cu spri­jinul efectiv al oamenilor muncii, are 450 de locuri. (M. STANILÄ, coresp.). Aspect de la consfătuirea pomicolă care a avut loc zilele acestea la Sibiu. | IN CLIŞEU : Vedere din secţia coloranţi a fabricii „Colorom“ din Codlea. O contribuţie de seamă la creşterea producţiei o aduce şi lăcătuşul Bizlii Artur de la fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu. Iată-l în cli­şeu discutînd cu muncitorul Armen Gerhard, despre bunul mers al ma­şinilor. V* L KSSKKSOSSSfi Pr­o proced­ee­le fanoroc­fice avansate — la creşterea randamentelor Fabrica „Colorom” din Codlea se numără printre unităţile importante ale industriei chimice din ţara noas­tră. Aici se produce o largă gamă de coloranţi pentru industria textilă, a cauciucului, precum şi unele pro­duse farmaceutice. De la începutul acestui an producţia fabricii s-a îm­bogăţit cu încă 16 sortimente de co­loranţi organici din grupe de calitate îmbunătăţită şi cu rezistenţe superi­oare. Avînd în vedere larga utilizare a coloranţilor şi a celorlalţi produşi intermediari, colectivul fabricii, mo­bilizat de organizaţia de partid, şi-a pus în centrul preocupării mărirea randamentelor de fabricaţie la prin­cipalele produse. Aceasta înseamnă valorificarea superioară a materiilor prime de bază, în scopul obţinerii u­nor produse finite de înaltă calitate, la un preţ de cost cît mai redus. Pentru realizarea acestui obiectiv, sub îndrumarea organizaţiei de par­tid şi a conducerii întreprinderii, a fost întocmit un studiu cuprinzînd posibilităţile de creştere a randamen­telor de fabricaţie. Concomitent a fost întocmit şi un plan special de măsuri tehnico-organizatorice care are ca obiectiv de bază introducerea în producţie a unor procedee tehno­logice avansate, asigurarea funcţio­nării instalaţiilor în limitele parame­trilor optimi şi aprovizionarea secţii­lor cu materii prime de concentraţii superioare. O mare parte din măsu­rile preconizate şi-au găsit deja apli­carea în producţie. Rezultatul : sar­cinile de plan au fost realizate şi depăşite lună de lună, îndeplinin­­du-se integral şi planul de sortimen­te. Cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte creşterea randamentelor de fabricaţie s-au obţinut la anilină, betanaftol, benzidină, acetanilidă, an­­tioxidantul pentru cauciuc şi la alte produse. Ca un succes deosebit, pu­tem arăta faptul că, în general, pre­vederile noastre în privinţa creşterii randamentelor de fabricaţie au fost respectate. La unele produse ca be­­tanaftolul, la care randamentul de 70,5, ce trebuia atins abia la sfîrşi­­tul anului, a fost realizat şi depăşit deja după nouă luni. Realizările dobîndite de colectivul fabricii noastre în ceea ce priveşte sporirea producţiei şi productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor se datoresc şi aplicării altor măsuri importante cuprinse în planul tehnic şi în cel de îmbunătăţire a ca­lităţii. Astfel, s-au corelat capacită­ţile pe fazele de fabricaţie a acidu­lui H prin eliminarea punctelor stran­gulate, obţinîndu-se sporirea volu­mului producţiei şi reducerea consu­mului specific. S-a îmbunătăţit pro­cesul tehnologic la faza de aminare a acidului gama prin unele modifi­cări constructive aduse aparaturii, în vederea măririi randamentului de fabricaţie la benzidină a fost perfec­ţionat procesul tehnologic la faza de transpunere a acestui produs, prin stabilirea volumelor optime la aceas­tă operaţie. Preocuparea colectivului nostru de muncă pentru reducerea consumuri­lor specifice se împleteşte strîns cu lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, în această di­recţie s-a realizat perfecţionarea me­todei de măcinat prin montarea unor mori speciale care­ asigură produse­lor o granulaţie mult mai fină. S-a introdus şi uscarea fenilbetanaftila­­minei în vid, procedeu care a dus la reducerea umidităţii acestui produs de la 1,5 la sută la 0,1—0,2 la sută, procent de umiditate solicitat de be­neficiarii noştri. Tot pe această linie se înscrie şi îmbunătăţirea sistemului de distilare a metaaminofenolului şi modificarea sistemului de precipitare şi filtrare a acidului H, î măsuri care au îmbunătăţit caracteristicile acestor produse. Succesele obţinute de colectivul fabricii noastre se datoresc şi faptu­lui că am primit din partea combi­natelor chimice, furnizorii noştri de materii prime de bază, produse de o mai bună calitate. Dorim ca şi de acum înainte aceştia să ne livreze­ nu­mai produse cu concentraţii superi­oare, pentru ca astfel, la rîndul nos­tru, să putem îmbunătăţi calitatea coloranţilor. MIRON VULCU, director IOAN MIHAILA, secretarul organizaţiei de partid de la fabrica „Colorom” din Codlea (Continuare in pag. 2­ a) Cu peste 10.000 mai mulţi Avantajele oferite , asigurările A.D.A.S. fac ca tot mai mulţi oa­meni ai muncii să încheie asigurări mixte de persoane. De la începutul acestui an, nu­mărul cetăţenilor din regiunea noas­tră care au încheiat asigurări mixte de persoane la A.D.A.S., a crescut cu peste 10.000 față de aceeaşi pe­rioadă a anului 1961. Au suplimentat contractările cu statul în acest an colectiviştii din comuna Prejmer, raionul Sf. Gheorghe, au con­tractat cu statul o cantitate de 105 vagoane cartofi, pe care i-au predat la baza de recepţie imediat ce au fost recoltaţi. Constatînd că producţia rea­lizată la hectar a depăşit cu mult pre­vederile planului de producţie şi ştiind că prin contractarea produselor agri­cole cu statul se obţin venituri mari şi sigure, ei au hotărît să mai livreze sta­tului încă 10 vagoane de cartofi. De asemenea, colectiviştii de aici au vîn­­dut în plus, peste prevederile con­tractuale, încă 3 vagoane de porumb. IOAN MAICAN, coresp. Din experienţa gospodăriilor colective fruntaşe Cum am obţinut 23.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar în acest an gospodăria colectivă din Peldioara a cultivat 207 hectare cu sfeclă de zahăr. Am obţinut o producţie bună — în medie cîte 23.000 kg. la hectar — depăşind cu mult cifra pla­nificată. Acest rezultat nu este întîmplător. El se datoreşte fap­tului că pămîntul a fost bine lucrat, că metodele agrotehnice au fost aplicate la timp. Iată cum am lucrat noi terenul cul­tivat cu sfeclă de zahăr. Experienţa anilor din urmă ne-a arătat cît se poate de limpede ma­rea importanţă pe care o au arătu­rile adînci de toamnă pentru cultura sfeclei de zahăr. Nenumărate exem­ple ne-au dovedit că acolo unde au fost făcute din timp arături adînci de toamnă, producţia de sfeclă a fost mare, iar pe terenurile arate în pri­măvară producţia obţinută a fost cu mult mai scăzută. De aceea, în toam­na anului trecut noi am dat o mare atenţie acestei lucrări: întreaga su­prafaţă ce urma a fi însămînţată cu sfeclă de zahăr a fost arată la adîn­­cimea de peste 30 cm. Odată cu a­­ceastă lucrare am încorporat în sol cîte 30 tone gunoi de grajd, la fie­care hectar. Primăvara, îndată ce terenul s-a zvîntat şi s-a putut ieşi în cîmp, am grăpat întreaga suprafaţă pentru a împiedica evaporarea apei din pă­­mînt. Cu cîteva zile înainte de se­mănat, s-a lucrat întreaga suprafa­ţă cu polidiscul, în scopul creării unui bun pat germinativ. Odată cu această lucrare s-au mai încorporat în sol cîte 200 kg. superfosfat la hectar, iar cu două zile înainte de semănat am dat cîte 100 kg. azotat de amoniu la hectar. în a doua ju­mătate a lunii aprilie, cînd solul a început să se încălzească, am început semănatul. Cînd plantele au avut 3—4 frun­ze adevărate s-a făcut prima pra­­şilă mecanică, iar apoi din 20 în 20 de zile s-a repetat prăşitul pe întreaga suprafaţă. în total am pră­şit sfecla de 5 ori, din care 2 pra­­şile au fost manuale şi 3 mecanice, în afară de lucrarea de rărit. Tre­buie să arăt că lucrările de întreţi­nere au avut o mare importanţă pen­tru sporirea producţiei la hectar. Va­ra aceasta a fost secetoasă. Mai bine de două luni nu a plouat de loc şi asta tocmai în perioada cînd sfecla a început să-şi formeze pivotul. Or, prin aceste praşile repetate, făcute la timp, noi am reuşit să păstrăm ■ o bună parte din apă în pămînt, să asigurăm astfel plantelor condiţii bune de creştere şi dezvoltare. Pe scurt, aşa am obţinut cele 23.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Aceasta este producţia medie. Pe unele parcele recolta a fost şi mai bună. Lucrînd mai bine pămîntul, stimulaţi fiind de sistemul retribuţiei muncii după producţia obţinută pe care îl aplicăm de mai mulţi ani, colectiviştii din brigada condusă de comunistul Ioan Bodeanu au obţinut o producţie medie de 33.000 kg. la hectar de pe 12 ha. Această supra­faţă a fost îngrăşată tot cu 30 tone gunoi de grajd la hectar. Diferenţa este că pe această suprafaţă îngrăşa­­rea s-a făcut odată cu executarea a­­răturii de vară, iar arătura adîncă de toamnă s-a executat la începutul lunii septembrie, la adîncimea de peste 30 cm. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi de către celelalte bri­găzi de cîmp. Ce rezultă din toate acestea ? Că recolte bogate de sfeclă de zahăr se pot obţine nu numai în condiţiile unui an bun, cu destule ploi. Prac­tica ne-a dovedit că astăzi, cu mij­loacele pe care le avem, putem lupta cu succes împotriva secetei, a lipsei de ploaie, putem obţine producţii bune şi în aceste condiţii. Pentru a­­ceasta însă, aşa cum se arată în Ra­portul prezentat de tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie anul tre­cut, trebuie să se aplice întregul complex de măsuri agrotehnice, di­ferenţiat după condiţiile specifice ale fiecărei zone, în primul rînd trebuie să dăm a­­tenţia cuvenită executării arăturilor adînci de toamnă, să aplicăm îngră­şăminte naturale şi chimice pe supra­feţe cît mai mari de teren. Noi ne vom strădui ca şi pe viitor să res­pectăm aceste reguli, convinşi fiind că de­­acestea depinde sporirea mai departe a producţiei la hectar. Ca urmare, din cele 977 hectare ce vor fi însămînţate în primăvara anului viitor cu sfeclă, cartofi şi alte cul­turi, au fost arate peste 750 hectare şi s-au îngrăşat peste 80 hectare, cu cîte 30 tone gunoi de grajd la hectar. GHEORGHE COTINGHTU, preşedinte al G.A.C. „23 August“ Feldioara ! A‘ Patru propuneri !S­ecţia, a treia la număr, se apropia de sfîrşit. In seara aceea, toţi peste 60 de cursanţi, membri ai gospodăriei colective din Per­­i­şani, învăţaseră ceva nou. Timp de două ceasuri, lectorul cer­ii cului, agronomul Iosif Mure­şan, le vorbise cu lux de amănunte despre­­ dezvoltarea gospodăriei în funcţie de condiţiile pedo-climatice exis­­tt tente. Condiţii pedo-climatice. Două cuvinte cu care cursanţii abia­­ atunci făceau cunoştinţă. In seara aceea, în mintea multora a încolţit şi o idee. N-au păstrat-o numai pentru ei nici Ion Grama, nici Ion Stă- I neasa şi nici Victor Nicălău. Propunerile le-au făcut acolo, pe loc, la cercul de învăţămînt agrotehnic. Primul s-a înscris la cuvînt Stăneasa. A vorbit rar şi apăsat ca să-l înţeleagă toţi. — La noi, la Perşani, oamenii nu prea s-au îndeletnicit cu­ grădi­năritul. Aveau nevoie de zarzavaturi, le aduceau tocmai de la Făgăraş. Oare noi nu putem să înjghebăm o grădină de legume ! — Pu­tem, cum să nu — s-au auzit mai multe voci dintr-o dată. Agronomul era și el de aceeași părere. Hotărîrea s-a luat chiar acolo, pe loc , să se rezerve în „Prund“ 5 hectare pentru grădină. — Dar pentru pomi n-avem condiţii pedo-climatice ?— a între­bat Grama. I Răspunsul, fireşte, a fost acelaşi : I. — Avem.­­ Şi au chibzuit cu toţii să sădească „Lingă băi” o livadă de 5 hec­­­­tare. Deocamdată atît, iar mai tîrziu, pînă în ’67, să ajungă la cel­ei puţin 100 hectare.­­ Propunerile izvorăsc mereu. 11 — In „Luncă” să se desţelenească 30 hectare şi să se redea agri­­­culturii... ■J — Să se defrişeze sălciile din „Prund” ... “­ A doua zi, în şedinţă de consiliu, şi apoi în adunarea generală a colectiviştilor, patru propuneri se pun pe rînd la vot. Colectiviştii, toţi ca unul, ridică mîinile în semn de aprobare. A trecut cîteva zile de atunci. La Perşani, la colectivă, se fac lucrări de pichetat şi de plantare a pomilor; în „Prund”, la grădina de legume se transportă îngrăşăminte şi se defrişează şi sălciile ; în „Luncă”, brazde negre se întind cît poţi cuprinde cu ochii.­­­ In primăvară aici se vor semăna plante furajere. S-au născut patru propuneri. Iar odată cu ele încă două ramuri de producţie : pomicultura şi legumicultura. GH. MIT­REA A

Next