Drum Nou, decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5577-5603)
1962-12-01 / nr. 5577
1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGMUC^^1^UI ȘI N SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5577 ★ SÎMBÂTÂ, 1 DECEMBRIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Mişcarea de inovaţii a luat un puternic avînt în ţara noastră, cuprinzînd mase tot mai largi de oameni ai muncii. Zilnic sosesc la redacţia ziarului nostru numeroase scrisori în care corespondenţii voluntari şi oamenii muncii scriu cu bucurie despre faptele demne de laudă ale inovatorilor, ale acelora care muncesc cu pasiune creatoare şi îndrăzneală pentru promovarea a tot ce este înaintat în tehnică, în majoritatea întreprinderilor din regiunea noastră, inovatorii, aceşti oameni talentaţi, cu mintea ageră, sprijiniţi de organizaţiile de partid, perfecţionează procesele tehnologice, introducnd metode de lucru. La Uzinele de tractoare mişcarea de inovaţii a devenit o mişcare de masă. Aici conducerea uzinei şi cabinetul tehnic, la îndrumarea comitetului de partid, acordă toată atenţia şi grija rezolvării propunerilor de inovaţii. Ori de cîte ori au nevoie, inovatorii primesc ajutor şi sprijin la cabinetul tehnic pentru definitivarea ideilor şi realizarea prototipurilor. Cîte probleme tehnice esenţiale, cîte îmbunătăţiri ale procesului de producţie, cîte economii importante nu s-au obţinut în uzină în urma muncii entuziaste a celor 2.140 de inovatori ? Numai în acest an s-au propus peste 250 de inovaţii. Eficienţa economică a celor aplicate în producţie se ridică la 4.469.000 lei. Preocupaţi de a spori productivitatea muncii şi de a îmbunătăţi calitatea produselor, inovatorii Ioan Precup şi Dumitru Diaconescu au conceput şi apoi au confecţionat o maşină semiautomată de ajustat coroana mare a tractorului, operaţie care se efectua manual. Interesantă este şi inovaţia muncitorului Ghiţă Marin de la secţia prese, privind utilizarea deşeului de alice de sablaj la sablarea pieselor din tablă, care aduce economii uzinei în valoare de aproape 118.000 lei. Maistrul Friederic Pillmann este unul dintre neobosiţii căutători ai noului de la uzina „Rulmentul“. Prin modificarea matriţelor pentru găurit rulmenţii cu bile, propusă de el, s-au realizat economii de sute de mii de lei. Manifestînd o preocupare permanentă pentru introducerea tehnicii noi, organizaţia de partid de la Atelierele centrale din Mediaş a analizat în cadrul unei şedinţe de birou activitatea serviciului şi cabinetului tehnic, în urma acestei analize s-au luat o serie de măsuri care au dus la îmbunătăţirea muncii cu inovatorii şi sprijinirea lor în perfecţionarea maşinilor şi utilajelor. Bune rezultate s-au obţinut şi la uzinele „Independenţa“ din Sibiu. Inovatorii din secţia mecanică uşoară au făcut 57 de propuneri. La prelucrarea lanţului pentru agricultură se consuma multă manoperă, iar calitatea nu era întotdeauna corespunzătoare. Comunistul Ioan Pop, studiind literatura de specialitate, a propus şi aplicat un dispozitiv de alimentare automată la decuparea şi îndoirea bucşelor pentru lanţul de agricultură, ceea ce a dus la sporirea productivităţii muncii şi realizarea de economii. în activitatea lor de zi cu zi inovatorii obţin rezultate însemnate. Totuşi în unele întreprinderi se mai întîlnesc cazuri de tărăgănare şi atitudine birocratică în studierea şi aplicarea unor propuneri ale inovatorilor, se subapreciază aportul pe care-l pot aduce ei la dezvoltarea tehnicii. Multă vreme s-a frămîntat şi a studiat maistrul Traian Constantin, de la fabrica „Nicovala“ din Sighişoara, elaborarea unei noi tehnologii de turnare a formelor pentru sticlă, necesare Complexului industrial de faianţă şi sticlă, prin care se va îmbunătăţi calitatea şi vor fi realizate însemnate economii de metal. Dar şi mai multă vreme le-a trebuit, celor de la cabinetul tehnic al întreprinderii, ca să se decidă şi să studieze această propunere de inovaţie. în loc să fie sprijinit operativ, inovatorul calcă de luni de zile pragul cabinetului tehnic pentru a se interesa de inovaţia sa. în asemenea situaţii mai sunt şi alţi inovatori din întreprindere. Faptul că în multe întreprinderi au rămas nerezolvate, de la trimestru la trimestru, de la an la an, un număr mare de propuneri de inovaţii făcute de muncitori şi tehnicieni, dovedeşte că la cabinetele tehnice respective se munceşte formal. Inovatorii de la Fabrica de şuruburi şi subansamble din Braşov se străduiesc să îmbunătăţească procesele tehnologice, însă munca lor nu este stimulată. în cele trei trimestre din acest an au rămas neaplicate 37 de inovaţii. Multe dosare zac acoperite de praf la cabinetul tehnic. Cum se împacă conducerea fabricii şi comitetul sindicatului cu această situaţie ? Nepăsarea şi lipsa de interes manifestate faţă de promotorii noului, au făcut ca numărul propunerilor de inovaţii în trimestrul al treilea să scadă la 8, faţă de 37 în trimestrul al doilea. Şi la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov, la fabrica „Victoria“ din Sibiu dosarele de inovaţii stau nerezolvate de luni de zile. Sunt şi cazuri cînd în unele întreprinderi se irosesc forţe şi mijloace materiale cu studierea şi experimentarea unor propuneri de „inovaţii“ care şi-au găsit de mult rezolvarea, în alte unităţi, în această direcţie se cere cu tărie ca inovaţiile importante să fie şi mai mult generalizate. Se constată că fişele schimb de experienţă nu sunt îndeajuns cunoscute şi răspîndite, într-o serie de întreprinderi, multe din ele rămînînd în sertarele cabinetelor tehnice, în dezvoltarea mişcării de inovaţii un rol important are recompensarea materială concretă şi la timp a inovatorilor. Recompensarea inovatorilor trebuie să se facă după merit, din fondurile puse la dispoziţie de stat. Dar să nu fie risipite fondurile plătindu-se premii pentru inovaţii nefondate din punct de vedere tehnic. De asemenea trebuie combătute cu tărie „metodele“ unor „coautori“ care, fără a avea nici un merit, îşi însuşesc banii cuveniţi inovatorilor. Comisiile inginerilor şi tehnicienilor pot da un real ajutor inovatorilor in studierea şi aplicarea tehnologiei moderne. Multe comitete sindicale au indicat comisiilor inginerilor şi tehnicienilor să întreprindă, împreună cu cabinetele tehnice, acţiuni menite să sprijine pe inovatori în munca lor de perfecţionare a maşinilor şi în introducerea noilor procedee de lucru. La uzinele „Steagul Roşu“ comisia inginerilor şi tehnicienilor acordă asistenţă tehnică, sprijină cabinetul şi biblioteca tehnică în desfăşurarea unei intense propagande tehnice. Inovatorii trebuie să găsească pretutindeni un sprijin substanţial din partea organizaţiilor de partid, a comuniştilor din întreprinderi. Ca promotori ai progresului tehnic, comuniştii trebuie să fie cei dintîi care să ajute şi să îndrume inovatorii în căutările lor creatoare, să-i ajute să învingă greutăţile ce se ivesc în drumul lor. Prin grija organizaţiilor de partid, inovatorii trebuie să fie larg popularizaţi, să devină cunoscuţi şi iubiţi de întregul colectiv. Organizaţiile de partid să sprijine mai larg mişcarea de inovaţii în rîndul tineretului. Iniţiativele preţioase ale organizaţiilor U.T.M. care-şi propun să militeze pentru atragerea unui număr cît mai mare de tineri în introducerea tehnicii noi, să fie larg sprijinită. Desfăşurarea unei largi propagande tehnice, organizarea unor acţiuni pentru popularizarea cărţilor tehnice, prezentarea conferinţelor tehnice legate de specificul locurilor de muncă, folosirea cu perseverenţă a tuturor mijloacelor şi a formelor de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale, cum sunt : cursurile de specializare, concursurile de inovaţii, trebuie să stea în atenţia conducerii întreprinderilor şi a organelor sindicale. Prin munca lor entuziastă inovatorii îşi aduc din plin contribuţia la introducerea tehnicii noi, sporirea productivităţii muncii şi realizarea de economii. Pentru aceasta trebuie să li se acorde tot sprijinul. şi Sprijin concret şi operativ activităţii inovatorilor ■BfemeaeBBi-assapan Mecanizări în exploatările forestiere în sectoarele de exploatare a lemnului aparţinînd I. F. Homorod au fost executate în acest an cîteva lucrări importante, menite să contribuie la mecanizarea procesului de producţie. în valea Zălanului s-a dat în funcţiune un funicular, în parchetele de exploatare Sármány şi Hidegaru au intrat în producţie alte două funiculare semipermanente. La funicularul din parchetul Cormos s-a construit o staţie de unghi, prin care s-a eliminat d descărcarea şi reîncărcarea buştenilor. în cadrul întreprinderii a mai fost dată în funcţiune o linie de manipulare. Eficienţa economică a acestor lucrări de mecanizare se ridică anual la peste 295.000 lei. C. VALERIU, coresp. i Cotidiene Veşti Noi articole emailate în vitrinele magazinelor apar zilnic noi articole emailate, purtînd marca uzinei „Emailul Roşu“ din Mediaş. Printre acestea se află modele noi de vase cu accesorii de materiale plastice, vase pentru fiert lapte, vase cu fierbere indirectă şi altele, în acest an colectivul uzinei medieşene a realizat 20 de noi articole emailate. (I. CONSTANTIN, coresp.). Premiera la Sf. Gheorghe Ieri a avut loc la Teatrul de stat din Sf. Gheorghe premiera comediei „Nuntă la castel“ de Sütő András. Spectacolul s-a bucurat de aprecierea publicului. In următoarele zile noua producţie a teatrului, care are ca tematică întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, va fi prezentată la un şir de cămine culturale săteşti. Munca culturală în discuţia sesiunii sfatului popular Sala Casei orăşeneşti de cultură din Braşov a găzduit ieri cea de-a X-a sesiune ordinară a Sfatului popular al oraşului regional Braşov. Sesiunea a dezbătut activitatea desfăşurată de Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc pe linia culturalizării maselor şi educării socialiste a oamenilor muncii, în cadrul sesiunii s-au stabilit măsuri eficiente pentru continua îmbunătăţire a muncii culturaleducative la sate. Nouă sală de cinematograf în Zărneşti Zilele trecute, în cadru festiv, la căminul cultural al oraşului Zărneşti a fost dată în folosinţă o nouă sală de cinematograf. Sa la, realizată prin contribuţia bănească şi cu sprijinul efectiv al oamenilor muncii, are 450 de locuri. (M. STANILÄ, coresp.). Aspect de la consfătuirea pomicolă care a avut loc zilele acestea la Sibiu. | IN CLIŞEU : Vedere din secţia coloranţi a fabricii „Colorom“ din Codlea. O contribuţie de seamă la creşterea producţiei o aduce şi lăcătuşul Bizlii Artur de la fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu. Iată-l în clişeu discutînd cu muncitorul Armen Gerhard, despre bunul mers al maşinilor. V* L KSSKKSOSSSfi Pro procedeele fanorocfice avansate — la creşterea randamentelor Fabrica „Colorom” din Codlea se numără printre unităţile importante ale industriei chimice din ţara noastră. Aici se produce o largă gamă de coloranţi pentru industria textilă, a cauciucului, precum şi unele produse farmaceutice. De la începutul acestui an producţia fabricii s-a îmbogăţit cu încă 16 sortimente de coloranţi organici din grupe de calitate îmbunătăţită şi cu rezistenţe superioare. Avînd în vedere larga utilizare a coloranţilor şi a celorlalţi produşi intermediari, colectivul fabricii, mobilizat de organizaţia de partid, şi-a pus în centrul preocupării mărirea randamentelor de fabricaţie la principalele produse. Aceasta înseamnă valorificarea superioară a materiilor prime de bază, în scopul obţinerii unor produse finite de înaltă calitate, la un preţ de cost cît mai redus. Pentru realizarea acestui obiectiv, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi a conducerii întreprinderii, a fost întocmit un studiu cuprinzînd posibilităţile de creştere a randamentelor de fabricaţie. Concomitent a fost întocmit şi un plan special de măsuri tehnico-organizatorice care are ca obiectiv de bază introducerea în producţie a unor procedee tehnologice avansate, asigurarea funcţionării instalaţiilor în limitele parametrilor optimi şi aprovizionarea secţiilor cu materii prime de concentraţii superioare. O mare parte din măsurile preconizate şi-au găsit deja aplicarea în producţie. Rezultatul : sarcinile de plan au fost realizate şi depăşite lună de lună, îndeplinindu-se integral şi planul de sortimente. Cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte creşterea randamentelor de fabricaţie s-au obţinut la anilină, betanaftol, benzidină, acetanilidă, antioxidantul pentru cauciuc şi la alte produse. Ca un succes deosebit, putem arăta faptul că, în general, prevederile noastre în privinţa creşterii randamentelor de fabricaţie au fost respectate. La unele produse ca betanaftolul, la care randamentul de 70,5, ce trebuia atins abia la sfîrşitul anului, a fost realizat şi depăşit deja după nouă luni. Realizările dobîndite de colectivul fabricii noastre în ceea ce priveşte sporirea producţiei şi productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor se datoresc şi aplicării altor măsuri importante cuprinse în planul tehnic şi în cel de îmbunătăţire a calităţii. Astfel, s-au corelat capacităţile pe fazele de fabricaţie a acidului H prin eliminarea punctelor strangulate, obţinîndu-se sporirea volumului producţiei şi reducerea consumului specific. S-a îmbunătăţit procesul tehnologic la faza de aminare a acidului gama prin unele modificări constructive aduse aparaturii, în vederea măririi randamentului de fabricaţie la benzidină a fost perfecţionat procesul tehnologic la faza de transpunere a acestui produs, prin stabilirea volumelor optime la această operaţie. Preocuparea colectivului nostru de muncă pentru reducerea consumurilor specifice se împleteşte strîns cu lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, în această direcţie s-a realizat perfecţionarea metodei de măcinat prin montarea unor mori speciale care asigură produselor o granulaţie mult mai fină. S-a introdus şi uscarea fenilbetanaftilaminei în vid, procedeu care a dus la reducerea umidităţii acestui produs de la 1,5 la sută la 0,1—0,2 la sută, procent de umiditate solicitat de beneficiarii noştri. Tot pe această linie se înscrie şi îmbunătăţirea sistemului de distilare a metaaminofenolului şi modificarea sistemului de precipitare şi filtrare a acidului H, î măsuri care au îmbunătăţit caracteristicile acestor produse. Succesele obţinute de colectivul fabricii noastre se datoresc şi faptului că am primit din partea combinatelor chimice, furnizorii noştri de materii prime de bază, produse de o mai bună calitate. Dorim ca şi de acum înainte aceştia să ne livreze numai produse cu concentraţii superioare, pentru ca astfel, la rîndul nostru, să putem îmbunătăţi calitatea coloranţilor. MIRON VULCU, director IOAN MIHAILA, secretarul organizaţiei de partid de la fabrica „Colorom” din Codlea (Continuare in pag. 2 a) Cu peste 10.000 mai mulţi Avantajele oferite , asigurările A.D.A.S. fac ca tot mai mulţi oameni ai muncii să încheie asigurări mixte de persoane. De la începutul acestui an, numărul cetăţenilor din regiunea noastră care au încheiat asigurări mixte de persoane la A.D.A.S., a crescut cu peste 10.000 față de aceeaşi perioadă a anului 1961. Au suplimentat contractările cu statul în acest an colectiviştii din comuna Prejmer, raionul Sf. Gheorghe, au contractat cu statul o cantitate de 105 vagoane cartofi, pe care i-au predat la baza de recepţie imediat ce au fost recoltaţi. Constatînd că producţia realizată la hectar a depăşit cu mult prevederile planului de producţie şi ştiind că prin contractarea produselor agricole cu statul se obţin venituri mari şi sigure, ei au hotărît să mai livreze statului încă 10 vagoane de cartofi. De asemenea, colectiviştii de aici au vîndut în plus, peste prevederile contractuale, încă 3 vagoane de porumb. IOAN MAICAN, coresp. Din experienţa gospodăriilor colective fruntaşe Cum am obţinut 23.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar în acest an gospodăria colectivă din Peldioara a cultivat 207 hectare cu sfeclă de zahăr. Am obţinut o producţie bună — în medie cîte 23.000 kg. la hectar — depăşind cu mult cifra planificată. Acest rezultat nu este întîmplător. El se datoreşte faptului că pămîntul a fost bine lucrat, că metodele agrotehnice au fost aplicate la timp. Iată cum am lucrat noi terenul cultivat cu sfeclă de zahăr. Experienţa anilor din urmă ne-a arătat cît se poate de limpede marea importanţă pe care o au arăturile adînci de toamnă pentru cultura sfeclei de zahăr. Nenumărate exemple ne-au dovedit că acolo unde au fost făcute din timp arături adînci de toamnă, producţia de sfeclă a fost mare, iar pe terenurile arate în primăvară producţia obţinută a fost cu mult mai scăzută. De aceea, în toamna anului trecut noi am dat o mare atenţie acestei lucrări: întreaga suprafaţă ce urma a fi însămînţată cu sfeclă de zahăr a fost arată la adîncimea de peste 30 cm. Odată cu această lucrare am încorporat în sol cîte 30 tone gunoi de grajd, la fiecare hectar. Primăvara, îndată ce terenul s-a zvîntat şi s-a putut ieşi în cîmp, am grăpat întreaga suprafaţă pentru a împiedica evaporarea apei din pămînt. Cu cîteva zile înainte de semănat, s-a lucrat întreaga suprafaţă cu polidiscul, în scopul creării unui bun pat germinativ. Odată cu această lucrare s-au mai încorporat în sol cîte 200 kg. superfosfat la hectar, iar cu două zile înainte de semănat am dat cîte 100 kg. azotat de amoniu la hectar. în a doua jumătate a lunii aprilie, cînd solul a început să se încălzească, am început semănatul. Cînd plantele au avut 3—4 frunze adevărate s-a făcut prima praşilă mecanică, iar apoi din 20 în 20 de zile s-a repetat prăşitul pe întreaga suprafaţă. în total am prăşit sfecla de 5 ori, din care 2 praşile au fost manuale şi 3 mecanice, în afară de lucrarea de rărit. Trebuie să arăt că lucrările de întreţinere au avut o mare importanţă pentru sporirea producţiei la hectar. Vara aceasta a fost secetoasă. Mai bine de două luni nu a plouat de loc şi asta tocmai în perioada cînd sfecla a început să-şi formeze pivotul. Or, prin aceste praşile repetate, făcute la timp, noi am reuşit să păstrăm ■ o bună parte din apă în pămînt, să asigurăm astfel plantelor condiţii bune de creştere şi dezvoltare. Pe scurt, aşa am obţinut cele 23.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Aceasta este producţia medie. Pe unele parcele recolta a fost şi mai bună. Lucrînd mai bine pămîntul, stimulaţi fiind de sistemul retribuţiei muncii după producţia obţinută pe care îl aplicăm de mai mulţi ani, colectiviştii din brigada condusă de comunistul Ioan Bodeanu au obţinut o producţie medie de 33.000 kg. la hectar de pe 12 ha. Această suprafaţă a fost îngrăşată tot cu 30 tone gunoi de grajd la hectar. Diferenţa este că pe această suprafaţă îngrăşarea s-a făcut odată cu executarea arăturii de vară, iar arătura adîncă de toamnă s-a executat la începutul lunii septembrie, la adîncimea de peste 30 cm. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi de către celelalte brigăzi de cîmp. Ce rezultă din toate acestea ? Că recolte bogate de sfeclă de zahăr se pot obţine nu numai în condiţiile unui an bun, cu destule ploi. Practica ne-a dovedit că astăzi, cu mijloacele pe care le avem, putem lupta cu succes împotriva secetei, a lipsei de ploaie, putem obţine producţii bune şi în aceste condiţii. Pentru aceasta însă, aşa cum se arată în Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie anul trecut, trebuie să se aplice întregul complex de măsuri agrotehnice, diferenţiat după condiţiile specifice ale fiecărei zone, în primul rînd trebuie să dăm atenţia cuvenită executării arăturilor adînci de toamnă, să aplicăm îngrăşăminte naturale şi chimice pe suprafeţe cît mai mari de teren. Noi ne vom strădui ca şi pe viitor să respectăm aceste reguli, convinşi fiind că deacestea depinde sporirea mai departe a producţiei la hectar. Ca urmare, din cele 977 hectare ce vor fi însămînţate în primăvara anului viitor cu sfeclă, cartofi şi alte culturi, au fost arate peste 750 hectare şi s-au îngrăşat peste 80 hectare, cu cîte 30 tone gunoi de grajd la hectar. GHEORGHE COTINGHTU, preşedinte al G.A.C. „23 August“ Feldioara ! A‘ Patru propuneri !Secţia, a treia la număr, se apropia de sfîrşit. In seara aceea, toţi peste 60 de cursanţi, membri ai gospodăriei colective din Perişani, învăţaseră ceva nou. Timp de două ceasuri, lectorul cerii cului, agronomul Iosif Mureşan, le vorbise cu lux de amănunte despre dezvoltarea gospodăriei în funcţie de condiţiile pedo-climatice existt tente. Condiţii pedo-climatice. Două cuvinte cu care cursanţii abia atunci făceau cunoştinţă. In seara aceea, în mintea multora a încolţit şi o idee. N-au păstrat-o numai pentru ei nici Ion Grama, nici Ion Stă- I neasa şi nici Victor Nicălău. Propunerile le-au făcut acolo, pe loc, la cercul de învăţămînt agrotehnic. Primul s-a înscris la cuvînt Stăneasa. A vorbit rar şi apăsat ca să-l înţeleagă toţi. — La noi, la Perşani, oamenii nu prea s-au îndeletnicit cu grădinăritul. Aveau nevoie de zarzavaturi, le aduceau tocmai de la Făgăraş. Oare noi nu putem să înjghebăm o grădină de legume ! — Putem, cum să nu — s-au auzit mai multe voci dintr-o dată. Agronomul era și el de aceeași părere. Hotărîrea s-a luat chiar acolo, pe loc , să se rezerve în „Prund“ 5 hectare pentru grădină. — Dar pentru pomi n-avem condiţii pedo-climatice ?— a întrebat Grama. I Răspunsul, fireşte, a fost acelaşi : I. — Avem. Şi au chibzuit cu toţii să sădească „Lingă băi” o livadă de 5 hectare. Deocamdată atît, iar mai tîrziu, pînă în ’67, să ajungă la celei puţin 100 hectare. Propunerile izvorăsc mereu. 11 — In „Luncă” să se desţelenească 30 hectare şi să se redea agriculturii... ■J — Să se defrişeze sălciile din „Prund” ... “ A doua zi, în şedinţă de consiliu, şi apoi în adunarea generală a colectiviştilor, patru propuneri se pun pe rînd la vot. Colectiviştii, toţi ca unul, ridică mîinile în semn de aprobare. A trecut cîteva zile de atunci. La Perşani, la colectivă, se fac lucrări de pichetat şi de plantare a pomilor; în „Prund”, la grădina de legume se transportă îngrăşăminte şi se defrişează şi sălciile ; în „Luncă”, brazde negre se întind cît poţi cuprinde cu ochii. In primăvară aici se vor semăna plante furajere. S-au născut patru propuneri. Iar odată cu ele încă două ramuri de producţie : pomicultura şi legumicultura. GH. MITREA A