Drum Nou, martie 1963 (Anul 20, nr. 5653-5679)
1963-03-01 / nr. 5653
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! mm nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5653 ★ VINERI, 1 MARTIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI în secţia de încheiat ciorapi bumbac a fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu. Clişeul nostru îl arată pe tov. maistru Dumitru Popescu, dînd îndrumări pentru asigurarea bunei calităţi a producţiei. TEHNICĂ NOUĂ - PRODUCTIVITATE ÎNALTA Capacitatea de producţie a maşinilor folosită în întregime în unele perioade ale anului trecut, colectivul fabricii „Elastic“ din Sibiu nu a reuşit să îndeplinească sarcina de creştere a productivităţii muncii. Pentru ca în anul acesta sarcinile de plan să fie realizate la toţi indicii, s-au luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie ale maşinilor şi utilajelor şi a timpului de lucru. Prin asigurarea aprovizionării ritmice şi din timp a locurilor de muncă cu materie primă, materiale şi S.D.V.-uri, maşinile au lucrat tot timpul din plin. Confecţionarea unui dispozitiv pentru îndoirea şi nituirea simultană a bridelor pe foile de arc, mecanizarea operaţiei de ridicare a grătarelor din băile de revenire, au contribuit ca în luna ianuarie toţi indicii de plan să fie îndepliniţi, în fruntea întrecerii pentru buna folosire a maşinilor şi utilajelor, se află comuniştii Binder Iosif, Lomnăşan Gheorghe şi alţii. Roadele măsurilor tehnico-organizatorice Sporirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, sunt obiective principale ale întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cadrul Uzinelor chimice din Rîşnov. O preocupare de seamă acordă muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei introducerii tehnicii noi şi aplicării celor 63 de măsuri tehnico-organizatorice prevăzute pentru anul în curs. Pînă acum aproape toate măsurile stabilite s-au aplicat la termen. Prin polimerizarea acetatului de vinil în emulsie şi obţinerea emulsiilor cu vîscozitate dirijată, s-a îmbunătăţit simţitor calitatea şi a sporit productivitatea muncii. De asemenea prin elaborarea unei noi tehnologii s-a mărit capacitatea de producție a instalației în care se produce alcool polivinilic. Lucrări de calitate şi la timp — producţii mari de porumb Mă număr printre cei care au participat la şedinţa lărgită a secţiei de cereale şi plante tehnice a Consiliului Superior al Agriculturii, consacrată culturii porumbului. Aici am avut prilejul să aflu multe lucruri interesante în legătură cu cultura porumbului. Şi în cadrul G.A-S. Valea Lungă, în anul 1962 au fost obţinute rezultate bune la această cultură. Noi am cultivat o suprafaţă totală de 75 hectare cu porumb boabe, din care 30 hectare pentru obţinerea de 5.000 kg. boabe la hectar în cultură neirigată. Pentru realizarea şi depăşirea producţiei planificate, consiliul gospodăriei, încă din toamna anului 1961 a luat o serie de măsuri tehnicoorganizatorice. în acest scop s-a făcut arătură adîncă de toamnă la 28—30 cm, cu care ocazie s-au încorporat şi îngrăşăminte chimice şi naturale. Pe suprafaţa de 23 hectare s-au administrat 690 tone bălegar de grajd, revenind la hectar, în medie, 30 tone. De asemenea, pe 75 hectare s-au aplicat cîte 300 kg. superfosfat. Suprafaţa arată din toamnă, a rămas în brazdă crudă peste iarnă, în iarna 1961—1962, cantitatea de precipitaţii a fost destul de redusă, ceea ce a contribuit ca solul să nu acumuleze suficientă umezeală. De aceea, pentru menţinerea apei în sol, în primăvară, imediat ce terenul a permis, s-au efectuat grăpări perpendicular pe direcţia arăturii în mod repetat, cu grapa cu colţii reglabili, înainte de însămînţare întreaga suprafaţă a fost lucrată cu polidiscul, urmat de grapă pentru distrugerea buruienilor şi pregătirea unui Din experienţa G.A.S. fruntaşe pat germinativ cît mai bun. Lucrarea s-a executat în preziua semănatului. înainte de semănat s-au mai administrat 5 tone îngrăşăminte potasice pe o suprafaţă de 45 hectare, revenind peste 100 kg. la hectar. Semănatul s-a efectuat mecanic la distanţa de 80 cm. între rînduri. Soiul de porumb a fost HD. 103. Pentru asigurarea densităţii necesare, s-a dat la hectar o cantitate de 30 kg. sămînţă. Astfel, la răsărire s-a asigurat un număr de 70.000— 75.000 plante la hectar. în scopul asigurării unei răsăriri uniforme, s-a făcut tăvălugitul imediat după însămînţare pentru a pune sămînţa în contact cu pămîntul şi a grăbi încolţirea. Semănatul porumbului s-a făcut de la data de 20 aprilie pînă la 23 aprilie 1962, cînd terenul avea o temperatură de 10—12 grade C care se menţinea de cîteva zile. înainte de răsărire s-a făcut o praşilă oarbă cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă pentru a distruge scoarţa ce s-a format şi a uşura răsărirea plantelor Apoi s-a efectuat o a doua lucrare cu sapa rotativă. După această lucrare s-a efectuat prăşitul mecanic cu tractorulînainte de executarea acestei lucrări s-au administrat şi îngrăşăminte azotoase în cantitate de 100 kg. la hectar, pe suprafaţa de 30 hectare. Cu ocazia executării celei de a II-a praşile s-au mai administrat încă 100 kg. îngrăşăminte azotate la hectar, în mod diferenţiat pe terenurile unde plantele erau mai slab dezvoltate. La efectuarea praşilei a I-a manuale pe rînd s-a făcut un instructaj practic la faţa locului cu toţi muncitorii asupra densităţii ce trebuie asigurată, de 40.000—45.000 plante la hectar, interzicîndu-se utilizarea sapei la răritul culturii. Praşilele au fost executate de către acelaşi tractorist. La 10—12 zile după prima praşilă s-a efectuat praşila a II-a, mecanic şi manual pe rînd, apoi praşila a IlI-a, mecanic Ing. GALOŞ REMUS, director al G.A.S. Valea Lungă, raionul Mediaş (Continuare In pag. 3-a) Violonista sovietică Alina Beilina la Brașov Miercuri, 6 mai- In program lul tie a.c., în sala crări de Vitali i( Teatrului de stat Charlier, Mozart, * va avea Ioc un Ceaikovski, Pro- r recital extraordi- kofiev, Ovcinni- •. nar dat de vio- kov și Sarasate.£ i na, laureată a Beilina se bucură !* celui de-al II- de colaborarea . lea Concurs inter- , \ ,,George Pianistei Taisia, | celui de-, 3 lea Concurs 3 național ,,C 3 Enescu". Merkurova. \ Cabinet stomatologic specializat Recent, la dispensarul regional IT.B.C. Braşov s-a dat în folosinţă uri cabinet stomatologic specializat, care va deservi bolnavii aflaţi în tratament, precum şi pe cei internaţi în sanatorii şi spitale. înfiinţarea cabinetului stomatologic dovedeşte încă odată grija statului nostru democrat-popular faţă de sănătatea oamenilor muncii. (CÎMPEANU SORINA, coresp.). în aceste zile la sate In afara programelor prezentate în faţa cooperatorilor, brigada artistică de agitaţie şi orchestra de mandoline ale cooperativei „Higiena“ din Sibiu au prezentat zilele trecute la căminul cultural din Ocna Sibiului, în faţa a peste 750 spectatori, un program artistic axat pe tema alegerilor. La reuşita programului un aport deosebit l-au adus tovarăşii Giurea Nicolae, Buduşan Mariana, Matei Crista şi alţii. VALERIA ȚIPU, coresp. Consfătuirea liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiHiiiiiiHii din unităţile cu membrii şi candidaţii de partid HiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiimHiiiiiiiiinHimmmiiiiminstttiiiiiHiiiiiniitiiiiiitiiiiiiiii medico-sanitare din oraşul Braşov iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiHiiimiiHuiiiiiimmiiHiiiiiHHiiiiiiiiiiiimiiimitmiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiftiiHiiHiiiiiHiiiiHiiiiiiiiiimiminuüiiiHimiiiii Cuvîntul tovarăşului TEODOR HAŞ, secretar al Comitetului regional Braşov al P. M. R. In primul rînd aş vrea să subliniez faptul că plenara noastră cu toţi comuniştiidin sectorul medicosanitar al oraşului Braşov este binevenită, oportună şi eficientă pentru munca noastră de viitor. Referatul prezentat aici de către tov. dr. Radu Ozun, şeful comisiei de sănătate de pe lîngă Comitetul regional de partid, cît şi discuţiile purtate, au scos în evidenţă faptul că sub conducerea şi îndrumarea organizaţiei orăşeneşti de partid şi a organizaţiilor de bază, a comuniştilor din Braşov, au fost obţinute succese însemnate în toate domeniile de activitate ale sectorului medico-sanitar. Transformările social-economice ce au avut loc în anii regimului democrat-popular, succesele obţinute de oamenii muncii în construirea bazei economice a socialismului, au dat posibilitate partidului şi statului nostru să creeze un sistem unitar de ocrotire a sănătăţii tuturor oamenilor muncii, o puternică bază materială pentru asistenţa curativă-profilactică şi să asigure cadrele necesare în acest scop. După cum cunoaşteţi, în oraşul Braşov, ca şi în întreaga regiune avem o reţea organizată de unităţi curativo-profilactice şi instituţii specializate, spitale, policlinici, puncte de consultaţii, dispensare, servicii medico-sanitare de întreprindere. Astăzi, în regiune, la fiecare o mie de locuitori revin 9 paturi de spital. Această bază materială constituie unul din elementele principale în ridicarea continuă a calităţii asistenţei medicale în oraşul şi regiunea Braşov. în această direcţie, minunatele noastre cadre din sectorul sanitar, în frunte cu dvs., comuiflîşcov şi-au adus un aport deosebit de pre-ţios. Aici, în consfătuire, au fost scoase în evidenţă o serie de lucruri bune, dar în unităţile noastre sanitare, în atitudinea personalului medico-sanitar faţă de bolnavi, mai sunt unele lipsuri peste care nu ne este permis să trecem şi pe care trebuie să le avem în obiectivul muncii noastre pentru a le lichida. Aş vrea să spun că dacă aceste lipsuri semnalate în referat mai există încă, discuţiile ce au fost purtate aici, au arătat că o parte din ele ne aparţin şi nouă, organelor care v-am controlat şi îndrumat în munca dvs. Iată de ce am considerat că este necesar să ne adunăm, să discutăm cu dvs., comuniştii, şi nu numai cu birourile orgazaţiilor de bază din unităţile sanitare, să analizăm cauzele lipsurilor şi să vedem ce ar trebui să facem pe viitor ca să muncim cît mai bine. Putem spune, tovarăşi, că sectorul sanitar în oraşul Braşov se caracterizează printr-o asistenţă medicală de calitate, un spirit nou de muncă şi o colaborare strînsă între majoritatea unităţilor sanitare, o creştere a responsabilităţii medicilor şi o grijă tot mai mare faţă de bolnavi, pentru a le reface sănătatea. Este absolut normal să fie aşa, pentru că în societatea noastră nouă, socialistă, au fost desfiinţate relaţiile capitaliste, s-au statornicit relaţii noi între oameni, de sprijin şi întrajutorare reciprocă, de respect şi stimă unul faţă de altul, relaţii caracterizate printr-un profund umanism socialist, al cărui principiu suprem îl constituie interesele omului, interesele maselor celor cemuncesc de la Oraşe şi Sate. Desigur, discutîrid despre toate acestea, se vede clar cîtă deosebire este între prezent şi trecut, cînd burghezii transformase toate valorile umane în marfă ce se cumpăra şi se vindea. în legătură cu „ a-' ceasta aduceţi-vă aminte tovarăşi, * de geniala caracterizare făcută de Marx şi Engels în Manifestul Partidului Comunist, în care se spune că burghezia „...nu a lăsat altă legătură între om şi om decît interesul gol, decît neîndurătoarea „plată în bani peşin”. Burghezia a transformat pe medic, jurist, poet, om de ştiinţă, în muncitorii ei salariaţi, exploataţi. Societatea capitalistă este bazată pe principiul : ori jefuieşti pe altul, ori altul te jefuieşte pe tine ; ori munceşti tu pentru altul, ori altul pentru tine ; ori eşti stăpîn de robi, ori eşti rob. V. I. Lenin, referindu-se la principiile societăţii burgheze, spunea : „Şi e lesne de înţeles că oamenii educaţi într-o astfel de societate primesc, s-ar putea zice, o dată cu faptele mamei, şi mentalitatea, obiceiurile, noţiunea fie de stăpîni de robi, fie de robi, fie de mic proprietar, de mic slujbaş, de mic funcţionar, de intelectual, într-un cuvînt — de om care se îngrijeşte numai de el, ca să aibă pentru el, fără să-i pese de altul... Dacă am postul meu de medic, inginer, profesor, funcţionar, nu-mi pasă de altul. Poate că linguşind. (Continuara în pag. 2-a) Alegerile de deputaţi în sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor Agendă electorală • Din cele 2.007 cabine cate sunt necesare pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţiuni a votării, au fost amenajate pînă în prezent 1957. Această acţiune a fost terminată complet în raioanele Agnita, Sf. Gheorghe, Sighişoara, Mediaş şi Tg. Secuiesc, iar în raioanele Făgăraş şi Sibiu se lucrează intens pentru amenajarea ultimelor 50 de cabine de vot, pot să prindă viaţă. In ultimele zile alegătorii din Sohodol-Braşov au transportat prin muncă patriotică 30 de stîlpi din stejar care vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de electrificare. Alegătorii din cartierul „înfrăţirea“, din oraşul Codlea, au transportat 10 metri cubi de piatră necesară pentru întreţinerea străzilor. • Listele de alegători afişate la sediile sfaturilor populare au fost verificate până acum de aproape 500.000 de alegători. Aceasta înseamnă că aproape toţi alegătorii din regiunea noastră au verificat înscrierea lor în listele electorale. Expuneri la punctele de agitaţie • Pe cuprinsul regiunii noastre, în toate circumscripţiile electorale comunale şi ale oraşelor de subordonare raională, candidaţii F.D.P. s-au întîlnit cu alegătorii■ Cu prilejul acestor întîlniri, au fost făcute peste 6430 de propuneri privind buna gospodărire şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor. Unele din aceste propuneri au înceta cele două puncte de agitaţie din comuna Mindra, raionul Făgăraş, este o animaţie continuă. Cetăţenii care trec zilnic pe aici verifică listele de alegători, se opresc in faţa fotomontajelor care oglindesc aspecte din viaţa nouă a oraşelor şi satelor patriei noastre, răsfoiesc colecţiile de ziare, revistele şi broşurile, în cadrul activităţilor desfăşurate la punctele de agitaţiei de multă Sala cinematografului uzinei „Electroprecizie“ din Săcele, a găzduit în ziua de 27 februarie o entuziastă adunare electorală la care au luat parte peste 370 de alegători, deputaţi regionali, deputaţi în Sfatul popular al oraşului Braşov şi candidaţi de deputaţi pentru Sfatul popular al oraşului Săceie. Despre măreţele transformări care au loc de la un popularitate se bucură expunerile făcute pe diferite teme. Cu mult interes a fost ascultată expunerea făcută zilele acestea de dr. Corneliu Dobrotă, pe tema „Realizările regimului democrat-popular în domeniul ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii din ţara noastră“. FLORENA NOSESCU, corespanda altul în oraşele şi satele patriei noastre, a vorbit cu acest prilej tovarăşul Ioan Ilie, deputat în Marea Adunare Naţională. Luînd cuvîntul, tov. Ştefan Pelian, directorul şcolii medii din oraş, a subliniat grija cu care partidul şi guvernul ţării noastre se preocupă de crearea unor condiţii tot mai bune pentru dez-ÎN CLIŞEU: Iosif Badi, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 37, din oraşul Sf. Gheorghe, discutînd unele probleme gospodăreşti cu un grup de alegători, voltarea învăţămîntului de toate gradele. Inginerul Alexandru Zaharescu a arătat realizările cu care muncitorii de la uzina „Electroprecizie“ întîmpină alegerile, iar colectivistul Andrei F. Kepe, s-a referit la pregătirile care au loc în gospodăria colectivă privind campania agricolă de primăvară. Au mai luat cuvîntul alegătorii Stelian Comşa, Iuliu Török, Gheorghe Rugină şi alţii care au arătat că la 3 martie vor acorda cu toată încrederea votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. In încheierea adunării, brigada artistică de agitaţie de la uzinele „Metrom“ — Braşov a prezentat un program închinat alegerilor. La adunarea electorală din Săcele IMAGINI DIN RIŞNOVUL DE AZI Rişnovul - in trecut o comună - a devenit in anii puterii populate un oraş in plină dezvoltare. Aici s-au ridicat fabrici moderne, iar vrednicia colectiviştilor face ca gospodăria agricolă colectivă să devină tot mai puternică, mai bogată. In ultimii ani, în oraşul de la poalele vechii cetăţi a Rîşnovului s-a clădit un întreg cartier, care cuprinde peste 200 de case noi (clişeul nr. 1). S-a introdus iluminatul fluorescent, (clişeul nr. 1). Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii de aici, s-a amenajat o modernă policlinică (clişeul nr. 3). Iată şi magazinul cu autoservire - unul dintre cele mai moderne din oraş (clişeul nr. 4). In clişeul nr. 5 obiectivul fotografic a surprins momentul în care se lucrează la extinderea reţelei de radioficare. Mărturie a avuţiei obşteşti a colectiviştilor din Rîşnov sunt şi cele 5 grajduri a cîte 115 capete de taurine fiecare. (Clişeul nr. 6). Foto ILLÉS ION Activistă culturală de frunte în evidenţa bibliotecii comunale din Hărman, raionul Sf. Gheorghe, sînt înscrişi cîteva sute de cititori, cărora le stau la îndemînă peste 5.000 volume de diferite cărţi în limbile romînă şi germană. Din iniţiativa bibliotecarei Matilda Paul, au fost organizate mai multe recenzii de cărţi, contribuind la stimularea gustului pentru citit în rîndurile colectiviştilor din comună. Cînd la căminul cultural au loc repetiţii cu echipele de teatru şi brigada artistică de agitaţie, ajutorul şi sfaturile date de bibliotecara Matilda Paula sînt întotdeauna binevenite. Acordîndu-i încrederea, alegătorii din circumscripția electorală nr. 11 au desemnat-o drept candidat de deputat pentru apropiatele alegeri. Bilanţ bogat în realizări Alegătorii din comuna Aţei, raionul Mediaş, se prezintă în faţa urnelor cu un bilanţ bogat în realizări. Numai de la ultimele alegeri şi pînă în prezent, cu participarea largă a cetăţenilor din comună, s-a împietruit drumul ce duce spre gară pe o distanţă de 4 km, s-au construit 5 poduri, iar pe marginea drumurilor au fost plantaţi 350 arbori ornamentali. în ultimii ani colectiviştii şi-au construit peste 60 de case. Pe acoperişul a 285 de case pot fi văzute antene de radio. în comună există în prezent 29 maşini de spălat rufe, 25 motociclete şi motorete şi peste 350 de biciclete, în ultimii doi ani numărul volumelor de la biblioteca comunală a crescut cu aproape 4.000. Votînd candidaţii F.D.P., alegătorii din Aţei îşi exprimă hotărîrea de a-i sprijini în toate acţiunile ce vor fi întreprinse pentru mai buna gospodărire și înfrumusețarea comunei lor. ION CONSTANTIN, coresp. Din activitatea cooperativelor săteşti • Cooperativa de consum Codlea, în anul 1962 a obţinut rezultate bune în activitatea sa. Fondurile proprii au crescut cu 703.000 lei faţă de 1961. Numărul cooperatorilor a crescut cu aproape 500, iar fondul social cu circa 50 000 lei. NIŢU MARIN, coresp. • Cooperativa de consum din Bran a realizat în anul 1962 un beneficiu de 398.307 lei, iar economiile realizate s-au ridicat la suma de 27.000 lei SIMON PETRIC, coresp. • în anul trecut cooperativa din Racoş, raionul Rupea, a achiziţionat aproape 51.000 ouă faţă de 43.000 cît a avut planificat. A fost realizat planulde achiziţii şi la alte produse agricole. S-a îndeplinit şi planul de desfacere. Beneficiile realizate de cooperativă se ridică la 178.580 lei. PITICĂ ION, coresp. ’• Şi cooperatoriidin comuna Tălmaciu, raionul Sibiu, au obţinut rezultate bune în muncă, în anul trecut ei au adus o contribuţie de seamă la construirea noului magazin universal din satul Vestem. S-au efectuat 4.452 ore muncă patriotică cu braţele iar un număr însemnat de atelaje au transportat materiale de construcţii. BARBULESCU VIRGIL, coresp.