Drum Nou, martie 1963 (Anul 20, nr. 5653-5679)

1963-03-01 / nr. 5653

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! mm nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5653 ★ VINERI, 1 MARTIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI în secţia de încheiat ciorapi bumbac a fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu. Clişeul nostru îl arată pe tov. maistru Dumitru Popescu, dînd îndrumări pentru asigurarea bunei calităţi a producţiei. TEHNICĂ NOUĂ - PRODUCTIVITATE ÎNALTA Capacitatea de producţie a maşinilor folosită în întregime în unele perioade ale anului trecut, colectivul fabricii „Elastic“ din Sibiu nu a reuşit să în­deplinească sarcina de creştere a productivităţii muncii. Pentru ca în anul acesta sarcinile de plan să fie realizate la toţi indicii, s-au luat din timp o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru mai buna folosire a capacităţilor de pro­ducţie ale maşinilor şi utilajelor şi a timpului de lucru. Prin asigurarea aprovizionării ritmice şi din timp a locurilor de muncă cu materie primă, materiale şi S.D.V.-uri, maşinile au lucrat tot timpul din plin. Confecţionarea unui dispozitiv pentru îndoirea şi nituirea simultană a bridelor pe foile de arc, mecanizarea operaţiei de ridi­care a grătarelor din băile de revenire, au con­tribuit ca în luna ianuarie toţi indicii de plan să fie îndepliniţi, în fruntea întrecerii pentru buna folosire a maşinilor şi utilajelor, se află comuniştii Binder Iosif, Lomnăşan Gheorghe şi alţii. Roadele măsurilor tehnico-organizatorice Sporirea productivităţii muncii şi îmbunătă­ţirea calităţii produselor, sunt obiective princi­pale ale întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cadrul Uzinelor chimice din Rîşnov. O preocu­pare de seamă acordă muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei introducerii tehnicii noi şi a­­plicării celor 63 de măsuri tehnico-organizatori­­ce prevăzute pentru anul în curs. Pînă acum aproape toate măsurile stabilite s-au aplicat la termen. Prin polimerizarea ace­­tatului de vinil în emulsie şi obţinerea emulsii­lor cu vîscozitate dirijată, s-a îmbunătăţit sim­ţitor calitatea şi a sporit productivitatea muncii. De asemenea prin elaborarea unei noi tehnologii s-a mărit capacitatea de producție a instalației în care se produce alcool polivinilic. Lucrări de calitate şi la timp — producţii mari de porumb Mă număr printre cei care au participat la şedinţa lărgită a sec­ţiei de cereale şi plante tehnice a Consiliului Superior al Agriculturii, consacrată culturii porumbului. Aici am avut prilejul să aflu multe lucruri interesante în legătură cu cultura porumbului. Şi în cadrul G.A-S. Valea Lungă, în anul 1962 au fost obţinute rezul­tate bune la această cultură. Noi am cultivat o suprafaţă totală de 75 hectare cu porumb boabe, din care 30 hectare pentru obţinerea de 5.000 kg. boabe la hectar în cultură ne­irigată. Pentru realizarea şi depăşirea pro­ducţiei planificate, consiliul gospo­dăriei, încă din toamna anului 1961 a luat o serie de măsuri tehnico­­organizatorice. în acest scop s-a făcut arătură adîncă de toamnă la 28—30 cm, cu care ocazie s-au în­corporat şi îngrăşăminte chimice şi naturale. Pe suprafaţa de 23 hectare s-au administrat 690 tone bălegar de grajd, revenind la hectar, în me­die, 30 tone. De asemenea, pe 75 hectare s-au aplicat cîte 300 kg. superfosfat. Suprafaţa arată din toamnă, a rămas în brazdă crudă peste iarnă, în iarna 1961—1962, cantitatea de precipitaţii a fost destul de redusă, ceea ce a contri­buit ca solul să nu acumuleze sufi­cientă umezeală. De aceea, pentru menţinerea apei în sol, în primă­vară, imediat ce terenul a permis, s-au efectuat grăpări perpendicular pe direcţia arăturii în mod repetat, cu grapa cu colţii reglabili, înainte de însămînţare întreaga suprafaţă a fost lucrată cu polidis­­cul, urmat de grapă pentru distru­gerea buruienilor şi pregătirea unui Din experienţa G.A.S. fruntaşe pat germinativ cît mai bun. Lucra­rea s-a executat în preziua semăna­tului. înainte de semănat s-au mai administrat 5 tone îngrăşăminte pota­­sice pe o suprafaţă de 45 hectare, revenind peste 100 kg. la hectar. Semănatul s-a efectuat mecanic la distanţa de 80 cm. între rînduri. Soiul de porumb a fost HD. 103. Pentru asigurarea densităţii nece­sare, s-a dat la hectar o cantitate de 30 kg. sămînţă. Astfel, la răsărire s-a asigurat un număr de 70.000— 75.000 plante la hectar. în scopul asigurării unei răsăriri uniforme, s-a făcut tăvălugitul ime­diat după însămînţare pentru a pune sămînţa în contact cu pămîntul şi a grăbi încolţirea. Semănatul porum­bului s-a făcut de la data de 20 aprilie pînă la 23 aprilie 1962, cînd terenul avea o temperatură de 10—12 grade C care se menţinea de cîteva zile. înainte de răsărire s-a făcut o praşilă oarbă cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă pentru a distruge scoarţa ce s-a format şi a uşura răsărirea plantelor­ Apoi s-a efectuat o a doua lucrare cu sapa rotativă. După această lucrare s-a efectuat prăşitul­­ mecanic cu tractorul­­înainte de executarea acestei lucrări s-au administrat şi îngrăşăminte azo­­toase în cantitate de 100 kg. la hectar, pe suprafaţa de 30 hectare. Cu ocazia executării celei de a II-a praşile s-au mai administrat încă 100 kg. îngrăşăminte azotate la hectar, în mod diferenţiat pe tere­nurile unde plantele erau mai slab dezvoltate. La efectuarea praşilei a I-a manuale pe rînd s-a făcut un instructaj practic la faţa locului cu toţi muncitorii asupra densităţii ce trebuie asigurată, de 40.000—45.000 plante la hectar, interzicîndu-se uti­lizarea sapei la răritul culturii. Praşilele au fost executate de către acelaşi tractorist. La 10—12 zile după prima praşilă s-a efectuat pra­­şila a II-a, mecanic şi manual pe rînd, apoi praşila a IlI-a, mecanic Ing. GALOŞ REMUS, director al G.A.S. Valea Lungă, raionul Mediaş (Continuare In pag. 3-a) Violonista sovietică Alina Beilina la Brașov Miercuri, 6 mai- In program lu­­l tie a.c., în sala crări de Vitali i( Teatrului de stat Charlier, Mozart, * va avea Ioc un Ceaikovski, Pro- r recital extraordi- kofiev, Ovcinni- •. nar dat de vio- kov și Sarasate.£ i na, laureată a Beilina se bucură !* celui de-al II- de colaborarea . lea Concurs inter- , \ ,,George Pianistei Taisia­­, | celui de-, 3 lea Concurs 3 național ,,C 3 Enescu". Merkurova. \ Cabinet stomatologic specializat Recent, la dispensarul regional IT.B.C. Braşov s-a dat în folosinţă uri cabinet stomatologic specializat, care va deservi bolnavii aflaţi în tratament, precum şi pe cei inter­naţi în sanatorii şi spitale. înfiinţa­rea cabinetului stomatologic dove­deşte încă odată grija statului nos­tru democrat-popular faţă de să­nătatea oamenilor muncii. (CÎM­­PEANU SORINA, coresp.). în aceste zile la sate In afara programelor prezen­tate în faţa cooperatorilor, bri­gada artistică de agitaţie şi or­chestra de mandoline ale coopera­tivei „Higiena“ din Sibiu au pre­zentat zilele trecute la căminul cultural din Ocna Sibiului, în faţa a peste 750 spectatori, un program artistic axat pe tema alegerilor. La reuşita programului un aport deosebit l-au adus tovară­şii Giurea Nicolae, Buduşan Ma­riana, Matei Crista şi alţii. VALERIA ȚIPU, coresp. Consfătuirea liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiHiiiiiiHii din unităţile cu membrii şi candidaţii de partid HiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiimHiiiiiiiiinHimmmiiiiminstttiiiiiHiiiiiniitiiiiiitiiiiiiiii medico-sanitare din oraşul Braşov iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiHiiimiiHuiiiiiimmiiHiiiiiHHiiiiiiiiiiiimiiimitmiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiftiiHiiHiiiiiHiiiiHiiiiiiiiiimiminuüiiiHimiiiii Cuvîntul tovarăşului TEODOR HAŞ, secretar al Comitetului regional Braşov al P. M. R. In primul rînd aş vrea să subli­niez faptul că plenara noastră cu toţi comuniştii­­din sectorul medico­­sanitar al oraşului Braşov este bine­venită, oportună şi eficientă pentru munca noastră de viitor. Referatul prezentat aici de către tov. dr. Radu Ozun, şeful comisiei de sănătate de pe lîngă Comitetul regional de partid, cît şi discuţiile purtate, au scos în evidenţă faptul că sub conducerea şi îndrumarea or­ganizaţiei orăşeneşti de partid şi a organizaţiilor de bază, a comunişti­lor din Braşov, au fost obţinute suc­cese însemnate în toate domeniile de activitate ale sectorului medico-sani­­tar. Transformările social-economice ce au avut loc în anii regimului de­mocrat-popular, succesele obţinute de oamenii muncii în construirea bazei economice a socialismului, au dat posibilitate partidului şi statului nos­tru să creeze un sistem unitar de o­­crotire a sănătăţii tuturor oamenilor muncii, o puternică bază materială pentru asistenţa curativă-profilacti­­că şi să asigure cadrele necesare în acest scop. După cum cunoaşteţi, în oraşul Braşov, ca şi în întreaga regiune a­­vem o reţea organizată de unităţi curativo-profilactice şi instituţii spe­cializate, spitale, policlinici, puncte de consultaţii, dispensare, servicii me­dico-sanitare de întreprindere. Astăzi, în regiune, la fiecare o mie de lo­cuitori revin 9 paturi de spital. A­­ceastă bază materială constituie u­­nul din elementele principale în ri­dicarea continuă a calităţii asisten­ţei medicale în oraşul şi regiunea Braşov. în această direcţie, minuna­tele noastre cadre din sectorul sani­tar, în frunte cu dvs., comuiflîşcov şi-au adus un aport deosebit de pre-­­ţios. Aici, în consfătuire, au fost scoase în evidenţă o serie de lucruri bune, dar în unităţile noastre sanitare, în atitudinea personalului medico-sani­­tar faţă de bolnavi, mai sunt une­le lipsuri peste care nu ne este permis să trecem şi pe care trebuie să le avem în obiectivul muncii noastre pentru a le lichida. Aş vrea să spun că dacă aceste lip­suri semnalate în referat mai există încă, discuţiile ce au fost purtate aici, au arătat că o parte din ele ne aparţin şi nouă, organelor care v-am controlat şi îndrumat în munca dvs. Iată de ce am considerat că este necesar să ne adunăm, să discutăm cu dvs., comu­niştii, şi nu numai cu birourile orga­­zaţiilor de bază din unităţile sanitare, să analizăm cauzele lipsurilor şi să vedem ce ar trebui să facem pe vii­tor ca să muncim cît mai bine. Putem spune, tovarăşi, că secto­rul sanitar în oraşul Braşov se ca­racterizează printr-o asistenţă medi­cală de calitate, un spirit nou de muncă şi o colaborare strînsă între majoritatea unităţilor sanitare, o creştere a responsabilităţii medici­lor şi o grijă tot mai mare faţă de bolnavi, pentru a le reface sănătatea. Este absolut normal să fie aşa, pen­tru că în societatea noastră nouă, so­cialistă, au fost desfiinţate relaţiile capitaliste, s-au statornicit relaţii noi între oameni, de sprijin şi întrajuto­rare reciprocă, de respect şi stimă unul faţă de altul, relaţii caracteri­zate printr-un profund umanism so­cialist, al cărui principiu suprem îl constituie interesele omului, intere­sele maselor celor ce­­muncesc de la Oraşe şi Sate. Desigur, discutîrid despre toate a­­cestea, se vede clar cîtă deosebire este între prezent şi trecut, cînd burghezii transformase toate valo­rile umane în marfă ce se cumpăra şi se vindea. în legătură cu „ a-' ceasta aduceţi-vă aminte tovarăşi, * de geniala caracterizare făcută de Marx şi Engels în Manifestul Parti­dului Comunist, în care se spune că burghezia „...nu a lăsat altă legătură între om şi om decît interesul gol, decît neîndurătoarea „plată în bani peşin”. Burghezia a transformat pe medic, jurist, poet, om de ştiinţă, în muncitorii ei salariaţi, exploa­taţi. Societatea capitalistă este bazată pe principiul : ori jefuieşti pe al­tul, ori altul te jefuieşte pe tine ; ori munceşti tu pentru altul, ori al­tul pentru tine ; ori eşti stăpîn de robi, ori eşti rob. V. I. Lenin, referindu-se la prin­cipiile societăţii burgheze, spunea : „Şi e lesne de înţeles că oamenii educaţi într-o astfel de societate primesc, s-ar putea zice, o dată cu faptele mamei, şi menta­litatea, obiceiurile, noţiunea fie de stăpîni de robi, fie de robi, fie de mic proprietar, de mic slujbaş, de mic funcţionar, de intelectual, în­­tr-un cuvînt — de om care se în­grijeşte numai de el, ca să aibă pen­tru el, fără să-i pese de altul... Dacă am postul meu de medic, inginer, profesor, funcţionar, nu-mi pasă de altul. Poate că linguşind. (Continuara în pag. 2-a) Alegerile de deputaţi în sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor Agendă electorală • Din cele 2.007 cabine cate sunt necesare pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţiuni a votării, au fost amenajate pînă în prezent 1957. Această ac­ţiune a fost terminată complet în raioanele Agnita, Sf. Gheorghe, Sighişoara, Mediaş şi Tg. Secuiesc, iar în raioanele Făgăraş şi Sibiu se lucrează intens pentru amenajarea ultimelor 50 de cabine de vot, pot să prindă viaţă. In ultimele zile alegătorii din Sohodol-Braşov au transportat prin muncă patriotică 30 de stîlpi din stejar care vor fi folo­siţi pentru extinderea reţelei de elec­trificare. Alegătorii din cartierul „în­frăţirea“, din oraşul Codlea, au tran­sportat 10 metri cubi de piatră ne­cesară pentru întreţinerea străzilor. • Listele de alegători afişate la sediile sfaturilor populare au fost verifi­cate până acum de aproape 500.000 de alegători. Aceasta înseamnă că aproape toţi alegătorii din regiunea noastră au verificat înscrierea lor în listele elec­torale. Expuneri la punctele de agitaţie • Pe cuprinsul regiunii noastre, în toate circumscripţiile electorale­ comu­nale şi ale oraşelor de subordonare raională, candidaţii F.D.P. s-au întîlnit cu alegătorii■ Cu prilejul acestor întîl­­niri, au fost făcute peste 6430 de propuneri privind buna gospodărire şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor. Unele din aceste propuneri au înce­ta cele două puncte de agitaţie din co­muna Mindra, raionul Făgăraş, este o ani­maţie continuă. Cetăţenii care trec zilnic pe aici verifică listele de alegători, se opresc in faţa fotomontajelor care oglindesc aspecte din viaţa nouă a oraşelor şi satelor patriei noastre, răsfoiesc colecţiile de ziare, revis­tele şi broşurile, în cadrul activităţilor des­făşurate la punctele de agitaţiei de multă Sala cinematografului uzinei „Electro­­precizie“ din Săcele, a găzduit în ziua de 27 februarie o entuziastă adunare electorală la care au luat parte peste 370 de alegători, deputaţi regionali, depu­taţi în Sfatul popular al oraşului Braşov şi candidaţi de deputaţi pentru Sfatul popular al oraşului Săceie. Despre măre­ţele transformări care au loc de la un popularitate se bucură expunerile făcute pe diferite teme. Cu mult interes a fost ascultată expune­rea făcută zilele acestea de dr. Corneliu Dobrotă, pe tema „Realizările regimului democrat-popular în domeniul ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii din ţara noas­tră“. FLORENA NOSESCU, coresp­­an­da altul în oraşele şi satele patriei noastre, a vorbit cu acest prilej tova­răşul Ioan Ilie, deputat în Marea Adu­nare Naţională. Luînd cuvîntul, tov. Ştefan Pelian, directorul şcolii medii din oraş, a subli­niat grija cu care partidul şi guvernul ţării noastre se preocupă de crearea unor condiţii tot mai bune pentru dez-ÎN CLIŞEU: Iosif Badi, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 37, din oraşul Sf. Gheorghe, discutînd unele probleme gospodăreşti cu un grup de alegători, voltarea învăţămîntului de toate gradele. Inginerul Alexandru Zaharescu a arătat realizările cu care muncitorii de la uzina „Electroprecizie“ întîmpină alegerile, iar colectivistul Andrei F. Kepe, s-a refe­rit la pregătirile care au loc în gospo­dăria colectivă privind campania agri­colă de primăvară. Au mai luat cuvîntul alegătorii Stelian Comşa, Iuliu Török, Gheorghe Rugină şi alţii care au arătat că la 3 martie vor acorda cu toată în­crederea votul lor candidaţilor Frontu­lui Democraţiei Populare. In încheierea adunării, brigada artisti­că de agitaţie de la uzinele „Metrom“ — Braşov a prezentat un program închinat alegerilor. La adunarea electorală din Săcele IMAGINI DIN RIŞNOVUL DE AZI Rişnovul - in trecut o comună - a devenit in anii puterii populate un oraş in plină dezvoltare. Aici s-au ridicat fabrici moderne, iar vrednicia colectiviştilor face ca gospo­dăria agricolă colectivă să devină tot mai puternică, mai bogată. In ultimii ani, în oraşul de la poalele vechii cetăţi a Rîşnovului s-a clădit un întreg cartier, care cuprinde peste 200 de case noi (clişeul nr. 1). S-a introdus iluminatul fluores­cent, (clişeul nr. 1). Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii de aici, s-a amenajat o modernă policlinică (clişeul nr. 3). Iată şi magazinul cu autoservire - unul dintre cele mai moderne din oraş (clişeul nr. 4). In clişeul nr. 5 obiectivul fotografic a surprins momentul în care se lucrează la extin­derea reţelei de radioficare. Mărturie a avuţiei obşteşti a colectiviştilor din Rîşnov sunt şi cele 5 grajduri a cîte 115 capete de taurine fiecare. (Clişeul nr. 6). Foto ILLÉS ION Activistă culturală de frunte în evidenţa bibliotecii comunale din Hărman, raionul Sf. Gheorghe, sînt înscrişi cîteva sute de cititori, cărora le stau la îndemînă peste 5.000 volume de diferite cărţi în limbile romînă şi germană. Din ini­ţiativa bibliotecarei Matilda Paul, au fost organizate mai multe recenzii de cărţi, contribuind la stimularea gustului pentru citit în rîndurile co­lectiviştilor din comună. Cînd la căminul cultural au loc re­petiţii cu echipele de teatru şi bri­gada artistică de agitaţie, ajutorul şi sfaturile date de bibliotecara Matilda Paul­a sînt întotdeauna binevenite. Acordîndu-i încrederea, alegătorii din circumscripția electorală nr. 11 au desemnat-o drept candidat de depu­tat pentru apropiatele alegeri. Bilanţ bogat în realizări Alegătorii din comuna Aţei, raio­nul Mediaş, se prezintă în faţa urne­lor cu un bilanţ bogat în realizări. Numai de la ultimele alegeri şi pînă în prezent, cu participarea largă a cetăţenilor din comună, s-a împietruit drumul ce duce spre gară pe o distan­ţă de 4 km­, s-au construit 5 poduri, iar pe marginea drumurilor au fost plantaţi 350 arbori ornamentali. în ultimii ani colectiviştii şi-au construit peste 60 de case. Pe aco­perişul a 285 de case pot fi văzute antene de radio. în comună există în prezent 29 maşini de spălat rufe, 25 motociclete şi motorete şi peste 350 de biciclete, în ultimii doi ani numă­rul volumelor de la biblioteca comu­nală a crescut cu aproape 4.000. Votînd candidaţii F.D.P., alegătorii din Aţei îşi exprimă hotărîrea de a-i sprijini în toate acţiunile ce vor fi în­treprinse pentru mai buna gospodărire și înfrumusețarea comunei lor. ION CONSTANTIN, coresp. Din activitatea cooperativelor săteşti • Cooperativa de consum Codlea, în anul 1962 a obţinut rezultate bune în activitatea sa. Fondurile pro­prii au crescut cu 703.000 lei faţă de 1961. Numărul cooperatorilor a crescut cu aproape 500, iar fondul social cu circa 50­ 000 lei. NIŢU MARIN, coresp. • Cooperativa de consum din Bran a realizat în anul 1962 un beneficiu de 398.307 lei, iar econo­miile realizate s-au ridicat la suma de 27.000 lei SIMON PETRIC, coresp. • în anul trecut cooperativa din Racoş, raionul Rupea, a achiziţionat aproape 51.000 ouă faţă de 43.000 cît a avut planificat. A fost reali­zat planul­­de achiziţii şi la alte produse agricole. S-a îndeplinit şi planul de desfacere. Beneficiile rea­lizate de cooperativă se ridică la 178.580 lei. PITICĂ ION, coresp. ’• Şi cooperatorii­­din comuna Tălmaciu, raionul Sibiu, au obţinut rezultate bune în muncă, în anul trecut ei au adus o contribuţie de seamă la construirea noului magazin universal din satul Vestem. S-au e­­fectuat 4.452 ore muncă patriotică cu braţele iar un număr însemnat de atelaje au transportat materiale de construcţii. BARBULESCU VIRGIL, coresp.

Next