Drum Nou, iunie 1963 (Anul 20, nr. 5730-5755)

1963-06-01 / nr. 5730

x twj PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PHR BRAȘOV SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5730 * SIMBATA, 1 IUNIE 1963 * 4 IMAGINI. în cosu­l mmm­. • Pe teme ale învățămîntului politic U.T.M. : De ce a fost amînată con­vorbirea recapitulativă (pag. 2-a) • Mai aproape de cerințele cumpă­rătorilor (pag. 2-a) • Magazin săptămînal (pag. 3-a) • Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (pag. 4-a) Ziua florilor vieţii Copiii — florile vieţii — trebuie să rîdă ţi să se joace, să înveţe, să simtă din plin bucuria de a trăi. Este oare un sentiment mai gingaş, mai plin de căl­dură decît acela al mam­ei, al părintelui faţă de copil ? Există oare bucurie mai mare decît aceea de a-ţi creşte copilul în linişte, a-l pregăti să intre în viaţă ca om întreg, folositor societăţii ? Ca florile vieţii să crească, să se bucu­re de lumină, este nevoie de pace. Iată de ce 1 Iunie, Ziua internaţională a co­pilului, este ziua cînd, odată mai mult, milioanele de oameni de pe întregul cuprins al pămîntului îşi exprimă nă­zuinţa de pace, hotărîrea de a zădărnici politica cercurilor imperialiste care vor să arunce omenirea într-un nou război aducător de nenorociri, de lacrimi şi suferinţe, de schilozi, orfani şi văduve. Apologeţii orînduirii capitaliste fac mare zarvă în jurul felului cum sunt acolo crescuţi şi educaţi copiii. Bineîn­ţeles că este vorba de copiii claselor a­­vute. Toate acestea nu pot însă ascunde viaţa plină de lipsuri şi umilinţe pe care, asemenea părinţilor lor, sunt siliţi s-o ducă şi copiii oamenilor muncii. Cum să nu ţi se umple inima de revoltă la gîndul că în Portugalia mor anual 30.000—40.000 de copii, care n-au ajuns încă la 5 ani, că-n Italia micii ucenici muncesc cîte 10 ore pe zi, că-n lume mai sînt încă 250.000.000 de copii cărora nu le este dat să ia vreo carte în mină, iar 800.000.000 de copii din „raiul“ capitalist sunt înfometaţi, la gîndul că în Africa sunt 100.000.000 de copii analfabeţi. Vestitul mod de viaţă american seamănă în mijlocul copiilor criminalitatea, indiferenţa faţă de valo­rile culturale, fapt de altfel recunoscut şi de statisticile oficiale care arată cifrele mereu crescînde ale delicvenţilor mi­nori, ale hoţilor şi chiar criminalilor din rîndul acelora care n-au împlinit încă nici 18 ani. Cu nimic mai uşoară nu era viaţa oa­menilor muncii şi a copiilor acestora în Romînia burghezo-moşierească. Pe atunci ţara noastră deţinea sumbre re­corduri. în 1­938, de pildă, din 100 de copii născuţi, mai mult de 17 mureau în primul an de viaţă. Pe atunci, în m­ediul sătesc, nu exista nici o casă de naştere, nici un staţionar şi nici o creşă. Prin anii 1932—1933 jumătate din nu­mărul copiilor de vîrstă şcolară rămî­­neau în afara şcolii. Cunoscînd din cea mai fragedă copilărie foamea, lipsa de adăpost, copiii oamenilor muncii trebu­­iau să-şi caute de lucru, muncind în condiţii mizere. Cu mai bine de 40 de ani în urmă, printre întîile decrete ale primului stat socialist din lume a fost emis unul pri­vind ocrotirea mamei şi a copilului. Aici au­ fost înscrise şi aceste cuvinte: „Să păstrăm copilului mama şi mamei copi­lul“. Adîncul umanitarism al orînduirii socialiste se vede încă odată mai mult în tot ceea ce se face în ţările lagărului socialist pentru creşterea şi educarea ti­nerei generaţii. Fiii şi fiicele oamenilor muncii din ţara noastră simt încă din fragedă co­pilărie grija şi dragostea de părinte cu care partidul şi statul nostru, întregul popor, înconjoară pe cei mai tineri ce­tăţeni ai ţării, pe constructorii de mîine ai comunismului. Grija faţă de copil a fost ridicată la rangul ce i se cuvine. Statul nostru democrat-popular alocă an de an fonduri mereu sporite pentru a asigura copiilor şi tineretului o viaţă tot mai îmbelşugată şi lipsită de griji. Iată doar cîteva din realităţile noastre socia­liste: învăţămîntul de 8 ani a devenit general şi obligatoriu; gratuitatea ma­nualelor pînă în şcoala medie; anual zeci de mii de copii îşi petrec vacanţele în taberele ce se organizează la munte şi la mare (în 1962, de pildă, numărul aces­tora s-a ridicat la 127.306). Pline de semnificaţie sunt şi urmă­toarele comparaţii. In 1962 numărul medicilor pediatri era de 1279 (faţă de numai 280 în 1938), al asistenţilor de ocrotire şi pediatrie de peste 1000 (faţă de nici unul în 1938), al caselor de naştere de 2032 cu 9389 paturi, iar al staţionarelor pen­tru copii în me­diul sătesc de 451 cu aproape 4000 de paturi. Anual, pen­tru copiii noştri se editează sute de mii de cărţi şi reviste, iar posturile de ra­dio şi televiziune transmit emisiuni consacrate copiilor şi tineretului. De a­­semenea, au fost în­fiinţate teatre pen­tru copii şi secţii cu literatură pentru cei mici în sute şi sute de biblioteci. Mereu mai frumoase şi de mai bună calitate sînt şi produsele pentru cei mici, tri­mise comerţului de întreprinderile de textile, încălţămin­te, dulciuri, jucării etc. Recurgînd la gra­iul lapidar, dar atît de edificator al ci­frelor, trebuie ară­tat că numai în re­giunea Braşov nu­mărul sălilor de cla­să clădite în perioa­da 1960—1963, se ridică la aproape 300, iar pentru în­zestrarea şcolilor cu materiale didactice şi mobilier s-a chel­tuit în anul 1962 su­ma de 14.188.000 lei. Tot în anul ce a tre­cut, elevii şi studen­ţii din regiune au primit burse în va­loare totală de 7.814.000 lei. în momentul de faţă pe întinsul regiunii funcţionează 95 de case de naştere cu 400 de paturi, iar numărul medicilor pediatri şi al perso­nalului mediu sanitar este în continuă creştere. Totodată, numărul paturilor de pediatrie din spitalele pentru copii şi spitalele unificate ale regiunii Braşov se ridică la peste 1100, în vreme ce pre­­ventoriile pentru cei mici au aproape 600 de locuri, în anul ce a trecut, de exemplu,­‘pentru taberele de copii or­ganizate în regiunea noastră au fost alo­caţi aproape 7.500.000 lei. Fiecare succes obţinut pe drumul în­tăririi economiei ţării, fiecare nouă iz­­bîndă pe drumul desăvîrşirii construc­ţiei ocialiste, sînt tot atîţia paşi înain­te pe calea creşterii pe mai departe a nivelului de trai al celor ce muncesc, şi al făuririi viitorului luminos al co­piilor noştri. Copiii sunt viitorul ţării, schimbul de mîine, viitorii constructori ai comunis­mului. Tocmai de aceea, partidul şi gu­vernul se îngrijesc de creşterea şi educa­rea tinerei noastre generaţii, de creşterea omului îndrăgostit de muncă, de popor şi patria socialistă, a luptătorului înflă­cărat pentru înfăptuirea politicii parti­dului. Educarea copiilor este însă îndatorirea noastră a tuturor. Misiunea îndeplinirii acestei sarcini nobile revine familiei, şcolii, miilor de profesori, învăţători şi educatori care se bucură de respectul şi aprecierea noastră, organizaţiei de pio­nieri şi U.T.M., factori care sunt che­maţi să crească tînăra generaţie în spi­ritul patriotismului socialist şi al inter­naţionalismului proletar, al dragostei fierbinţi faţă de partid, al dragostei de muncă, al preocupărilor majore care înnobilează pe om. Sărbătorind astăzi Ziua internaţională a copilului, oamenii muncii din patria noastră, mîndri de înfăptuirile pe care le-au obţinut sub conducerea partidului în opera de făurire a vieţii noi, socia­liste, îşi exprimă încă odată hotărîrea de a apăra copilăria fericită a florilor vieţii, luptînd alături de întreaga ome­nire pentru pace şi progres social. Constructorii de mîine (Foto : GH. BĂNUŢA) VERONICA PORUMBACU Dragul meu { '.7',7P-rr cnrr/rf W •yhătr/t - ............f---------------------------, cunoaşte viaţa de la început; cine-a născut şi-a suferit, cunoaşte viaţa pînă la sfîrşit... De mii de ani e­ aceeaşi grea minune, de mii de ani miracole se ţes in jurul fiecărui prunc pe lume, cu’nnoitorul naşterii’nţeles. Dar niciodată nu ne sta’n putinţă, să-i pregătim intrarea în ăst fel: noi azi prefacem doruri şi credinţă, în lume-acvea, vrednică de el. Dar viaţa noastră-i scurtă, din păcate, şi-oricît ne-am străduit, tot n’am putut să le’ncheiem, precum voiam, pe toate cite mai ai tu însuţi de făcut. O mamă niciodată nu împarte... Eu te ridic în braţe, fiul meu, ia toată lumea'n dar, — şi mai departe s’o urci prin viaţa ta, mereu, mereu! Cunoaşteţi produsele Complexului de faianţă şi sticlă din Sighişoara ? Probabil vă şi plac. Faceţi azi cunoştinţă cu­­Victor Cristea, Eduard Kudelász şi Otto Kudelász creatori de modele. Foto­­ N. CICIO Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov, secţia sudură. Utemiştii Petre Plătică şi Fritz Steinburg, sudori, sunt evi­denţiaţi în întrecerea socialistă pentru lucrările de calitate pe care le dau, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile de plan. --------------------V................... .......... ----— - ~..... .. ---------------------------------------------- Creşterea produ­ctivităţii municii - preocupare a întregului Colectiv La uzinele „Independenţa” din Sibiu preocuparea pentru creşterea produc­tivităţii muncii este prezentă la fie­care loc de muncă, fiind larg folosite metodele variate al muncii politice şi organizatorice în vederea mobilizării întregului colectiv la acţiunea de des­coperire şi valorificare a rezervelor interne ale producţiei. Tehnica nouă — un factor de bază Sub îndrumarea comitetului de par­tid, conducerea uzinei a acordat o grijă deosebită propunerilor preţioase ale muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor, pe baza cărora a fost elabo­rat şi completat în permanenţă planul M.T.O. Preocuparea pentru sporirea neîncetată a productivităţii muncii este oglindită, în planul M.T.O., de cele 152 de măsuri planificate pe a­­cest an. O importanţă deosebită s-a acordat acelor obiective din planul M.T.O. care se referă la introducerea tehnicii noi. Organizaţiile de bază analizează în mod obişnuit, în cadrul adunărilor generale, problema îndeplinirii mă­surilor cuprinse în planul M.T.O. Co­muniştii, ca de exemplu Boieru Ni­­chita, Hihn Eduard, Boaru Precup şi Neamţu Emil, de la secţia montaj, vin mereu cu noi propuneri. Toate măsurile privind sporirea productivităţii muncii au fost reali­zate, aplicîndu-se chiar şi unele mă­suri peste cele planificate. Este sem­nificativ faptul că măsurile aplicate au contribuit din plin ca productivi­tatea muncii pe uzină să crească cu 8 la sută faţă de realizările perioadei corespunzătoare a anului trecut. Printre cele mai importante măsuri realizate în cadrul turnătoriei se află, de pildă, introducerea formării me­canice la 36 de repere, ceea ce a dus la sporirea productivităţii muncii cu 35—40 la sută. Tot aici s-a aplicat, la 4 repere, turnarea în cochile meta­lice. Datorită folosirii acestui proce­deu, timpul de lucru a fost redus cu 50 la sută. O contribuţie de seamă la aplicarea acestei metode au adus Viasag Günther, formator, Nicolae Nistor, reglor de maşini automate de formare, Nicolae Arcaş, modelor, Lazăr Rogorin, turnător şi alţii. Exemple asemănătoare pot fi date şi de la secţia montaj, unde trebuie menţionată în mod deosebit confec­ţionarea unui dispozitiv de tăiat ni­turi de până la un anumit tip de roţi dinţate. Acest dispozitiv a dus la creşterea productivităţii muncii cu 16 la sută. Tot aici s-a organizat o linie tehnologică pe faze de montaj la ma­şinile de trefilat, ceea ce a sporit cu 9 la sută productivitatea muncii. Un rol deosebit în sporirea produc­tivităţii muncii l-a avut şi introduce­rea prelucrării la strunguri automate a unui număr de 38 de repere de la uneltele pneumatice. Pînă acum aceste repere erau prelucrate la strunguri simple, unde operaţiile nu puteau fi executate la o singură prindere şi cu o singura fixare a cuţitelor. Prin mă­sura luată, productivitatea la pre­lucrarea acestor repere a crescut cu peste 100 la sută. Organizarea producţiei şi a locului de muncă încă de la începutul anului, colec-­ tivul uzinei noastre a luat numeroase măsuri privind buna organizare a pro­ducţiei, în acest sens un rol hotărîtor l-au avut măsurile luate de organi­zaţiile de partid din secţii care au trecut la mai buna repartizare a co­muniştilor în echipe, brigăzi şi locuri de muncă — şi îndeosebi în locurile cheie ale producţiei. Mai tre­buie subliniat faptul că pe linie term­­­ico-adm­inistrativa s-au luat măsuri pentru specializarea echipelor şi bri­găzilor pe produse, iar a muncitorilor pe operaţii. Fiecare echipă şi brigadă îşi are organizată munca pe bază de grafic. Pentru a exemplifica felul în care măsurile luate pentru specializarea HILA ROMULUS şi COTOARA IOAN, membri ai postului nostru de corespondenţi voluntari de la uzinele „Independenţa“-Sibiu Prima die ifestiui«! Din grădina de legume a gospo­dăriei colective din Laslea, raio­nul Sighişoara, au luat drumul beneficiarilor primele cantităţi de zarzavaturi : 650 kg. ceapă verde, 1.700 kg. ridichi, 350 kg. salată şi 100 kg. spanac. în zilele următoare, alte canti­tăţi de legume şi zarzavaturi vor fi expediate centrelor de desfacere ale O.L.F. (H. HÜGEL, coresp.) Spectacol de balet Aseară, cercul de ba­let al Casei orăşeneşti de cultură din Braşov, con­dus de profesoara Ham­­rodi Erna, a susţinut un spectacol de balet cu­­prinzind dansuri clasice şi moderne, precum şi fragmente din basmele coregrafice ,,Cenuşărea­sa", „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici“, „Han­sel şi Gretil“. Specta­colul s-a bucurat de un frumos succes. Acordarea distincţiilor pioniereşti La Şcoala de 8 ani nr. 4 din Sf. Gheorghe a devenit o tradiţie ca odată cu încheierea anului şcolar să se acorde distincţiile pioniereşti celor ce au tre­cut cu frumoase rezultate probele necesare la învăţătură şi activităţi pionie­reşti. în acest an au primit distincţii 79 de pionieri. A urmat un scurt program artistic, alcătuit din cîntece şi recitări. (GH. BRÃILEANU, coresp.). Praştie cu­ mai multe şi de bună calitate! La peste 33.000 hectare... ... cultivate cu porumb s-a efectuat prima praşilă. Unităţile agricole din raioanele Făgăraş, Agnita şi Sf. Gheorghe sunt fruntaşe. In fiecare din raioanele amintite s-a prăşit peste 55 la sută din suprafaţa însămînţată cu porumb boabe şi siloz. Gospodăriile colective aparţinătoa­re de oraşul Braşov şi cele din raio­nul Făgăraş, au executat prima pra­şilă în proporţie de 71,4 şi respectiv 61,3 la sută din plan. Trebuie luate măsuri pentru ca şi în restul raioanelor prima praşilă la porumb să se desfăşoare cu mai multă intensitate. Pe hotarul comunei Moacşa... ...raionul Tg. Secuiesc, se lucrează din plin la întreţinerea culturilor. Colectiviştii de aici au privit o supra­faţă de 400 hectare semănate cu gnu şi orz şi au prăşit pentru a doua oară sfecla de zahăr, macul şi chimionul. In întrecerea ce se desfăşoară pe bri­găzi şi echipe, cele mai bune rezul­tate le-au obţinut brigada l-a condusă de candidatul de partid Ştefan Deszke şi echipa I-a din brigada a ll-a de cîmp. ERNEST GYF­RGYAI, coresp. A început praşila a lll-a... ...la sfecla de zahăr cultivată pe o­­goarele gospodăriilor colective din Bara­­olt, Reci, Hălchiu şi Feldioara din ra­ionul Sf. Gheorghe, în urma praşilelor executate, a buchetatului şi răritului, lucrări executate la timpul optim, sfecle creşte şi se dezvoltă viguros. Fruntaşe la întreţinerea culturilor sînt şi gospodăriile colective din Chichiş, Bodoc şi altele. Datorita bunei organizări ... ...a muncii pe brigăzi şi echipe, şi elanului cu care au muncit, colec­tiviştii din G.A.C. Vulcan-Braşov, au reuşit ca pînă în seara zilei de 28 mai să termine praşila a ll-a pe cele 51 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr. S-a evidenţiat brigada I-a condusă de Ioan Tinca, care a terminat prima cea de-a doua praşilă. Zilele frumoase, bune de lucru, sunt folosite din plin la întreţinerea culturilor de colectiviştii şi lucrătorii gospodăriilor de stat din raionul Ru­pea. Bătălia se dă acum pentru a termina cît mai curînd praşila I-a la toate culturile prăşitoare. în acest scop, gospodăriile colective au luat din timp măsurile necesare: au revi­zuit şi reparat utilajele, au controlat zilnic stadiul de creştere a plantelor şi au repartizat judicios oamenii pe brigăzi şi echipe. Pe tarlalele gospodăriei colective din oraşul Rupea se lucrează de zor la întreţinerea culturilor, între cele trei brigăzi se desfăşoară o vie în­trecere. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de brigada a IlI-a Fişer condusă de Mihail Artz, care a ter­minat prima praşila I-a la sfecla de zahăr. După ce au terminat praşila I- a pe toate cele 65 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, 85 ha. cu cartofi, 2 ha. cu bob pentru sămînţă­ şi praşila a II-a pe 4 ha. cu butaşi de sfeclă de zahăr, cele trei brigăzi au trecut la executarea primei praşile la cultura porumbului şi la praşila a II-a la sfecla de zahăr. Pînă în seara zilei de 28 mai, au fost prăşite pentru a doua oară 35 ha. cu sfeclă de zahăr, iar praşila I-a s-a executat la porumb pe o suprafaţă de peste 100 ha. In gospodăriile colective din comu­nele Beia, Ticuşul Vechi şi altele, se lucrează cu forţe sporite la efectua­rea primei praşile la culturile de car­­tofi şi porumb, precum şi la cea de-a II- a praşilă la sfecla de zahăr. în multe gospodării colective, mecaniza­torii, la îndrumarea inginerilor agro­nomi, au trecut la efectuarea lucrării cu sapa rotativă pe culturile de po­rumb boabe şi siloz. Controlînd zilnic starea de umidi­tate a solului, stadiul de creştere a plantelor, lucrînd pe parcelele unde solul s-a zvîntat, folosind din plin forţele de muncă, de care dispun, fie­care oră şi zi bună de lucru în cîmp, gospodăriile colective din comunele Racoş, Ungra şi Cuciulata au reuşit să efectueze şi cea de-a doua praşilă manuală la cultura sfeclei de zahăr pe întreaga suprafaţă cultivată. Din ultima situaţie primită la consiliul agricol raional aflăm că pînă la data de 29 mai, în gospodăriile colective praşila I-a la sfecla de zahăr s-a e­­fectuat în proporţie de 97,9 la sută, la cartofi de 24,3 la sută, iar la po­rumb boabe, în proporţie de 29,2 la sută. Dacă în marea majoritate a gospo­dăriilor colective se munceşte cu forţe sporite la întreţinerea culturilor, în schimb, în gospodăriile colective din comunele Buneşti, Drăuşeni şi Grî­­nari această lucrare se desfăşoară cu multă încetineală. De exemplu, la gospodăria colectivă din Buneşti, de la data de 22 mai şi pînă la 29 mai, s-au prăşit numai 7 ha., la G.A.C. Drăuşeni 17 ha., iar la G.A.C. Grî­­nari­ s-au prăşit 14 ha. cu cartofi. Asemenea situaţii se întîlnesc şi în alte gospodării colective. Consiliile de conducere ale G.A.C., inginerii agronomi şi organizaţiile de partid din aceste unităţi, vor trebui să ia măsuri urgente pentru inpulsionarea lucrărilor de întreţinere, a culturilor. In raionul Rupea Ri­m mai intens la întreţinerea culturilor! (Continuare în pag. 2­ a) Calitatea ţesăturilor se asigură încă din filatură. ÎN CLIŞEU : Filatoarea Elena Gabor de la uzinele textile „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, care prin buna organizare a locului de muncă şi aplicarea metodelor avansate de lu­cru dă fire de calitate superioară şi-şi depăşeşte planul lunar cu 7 la sută. Cursuri pentru ridicarea calificării Peste 500 de muncitori, maiştri, controlori, contabili etc., de la „Balanţa“ Sibiu urmează cursuri­ pentru ridicarea calificării. Aseme­nea cursuri sunt în atelierul de suc ‘­dura, la poduri-bascule, mecanică fină, gospodării etc. O iniţiativă bună este aceea de a cuprinde separat la cursuri pe muncitorii încadraţi în categorii mai mari (5—8), pentru ca, ţinîn­­du-se seama de pregătirea lor an­terioară, să li se predea cunoştinţe profesionale superioare, (N. PRO-I­SAN, coresp.).

Next