Drum Nou, iulie 1963 (Anul 20, nr. 5756-5781)

1963-07-02 / nr. 5756

i. . 9 Mm m PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5758 ★ MARŢI, 2 IULIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Fiecare tonă de piese bune turnate din oţel la un preţ de cost cât mai redus PE URMELE UNEI ÎNTRECERI Nu de mult, sub­ titlul „Fiecare tonă de piese bune turnate din oţel la un preţ de cost cît mai redus“, apăreau cu regularitate în ziar scrisori ale oţelarilor care raportau că au reuşit să reducă cheltuielile pe tona de piese bune expediate secţiilor prelucrătoa­re. „Rebutul bate în retragere”, „Am redus consumul de materiale“, „Gos­podărim mai bine energia" — cu a­­semenea veşti din întrecere se mîn­­dreau, rînd pe rînd, oţelarii de la U­­zinele de tractoare, cei de la uzinele „Steagul Roşu“ sau colectivul oţelă­­riei de la uzina „Hidromecanica”, între cele trei oţelarii se desfăşura în vremea aceea o vie întrecere. Ti­tlul de fruntaş, disputat cu însufle­ţire, încununa o activitate deosebit de rodnică, susţinută de muncitorii, inginerii şi tehnicienii specialişti în elaborarea şi turnarea oţelurilor. Şi în prezent NU — dar nu şi ÎNTRE — cele trei mari oţelării din regiunea noastră, sa desfăşoară o pasionantă întrecere, care face ca sarcinile de plan să fie îndeplinite la timp şi chiar depăşite, calitatea pieselor turnate să fie mereu mai bu­nă, în acelaşi timp să crească — de la o zi la alta — productivitatea muncii şi să se înregistreze însemna­te economii la preţul de cost. Datorită muncii politice desfăşu­rate de organizaţiile de partid, toate cele trei oţelării au reuşit ca în a­­cest an să se încadreze în sarcinile de plan privind reducerea preţului de cost, obţinîndu-se pe această cale însemnate economii la fiecare tonă de piese. O bună experienţă a acu­mulat, de pildă, colectivul uzinei „Hidromecanica“, reuşind să reducă de la o lună la alta coeficientul de rebut. Desfăşurînd metodic o ade­vărată ofensivă împotriva rebuturi­lor, colectivul turnătoriei de oţel a aplicat în acest an un însemnat nu­măr de măsuri tehnico-organizatori­­ce. Economii mari s-au obţinut la Uzinele de tractoare şi la uzinele „Steagul Roşu”, unde cuvîntul ho­­tărîtor a fost spus de măsurile luate pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pentru extinderea opera­tivă a metodelor noi de turnare. Ia­tă oglinda realizărilor obţinute în medie pînă la data de 1 iunie în cele trei oţelării : Fără îndoială că pentru succesele obţinute cele trei colective merită felicitările tovarăşilor de muncă. Faptul că pretutindeni se lucrează cu spirit gospodăresc dovedeşte că, strîns legat de problema calităţii pieselor turnate, oţelarii au pus la inimă problema economiilor şi se străduiesc să-şi îndeplinească cu cin­ste angajamentele luate. Aceste suc­cese însă pot fi şi mai bune, în sec­ţiile în cauză mai sunt încă însemna­te rezerve ale producţiei, care aş­teaptă să fie valorificate. Edifica­toare în acest sens sunt concluziile trase, recent, la o consfătuire de producţie care a avut loc la uzina „Hidromecanica“. Succesele obţinute au fost subliniate de toţi participan­ţii la discuţii, dar în acelaşi timp s-a arătat că economiile realizate pot fi şi mai mari. Din calculele făcute a reieşit că reducerea rebutului a in­fluenţat pozitiv asupra economiilor, în schimb consumurile specifice au avut o influenţă negativă. Numai la consumurile de aluminiu şi de mor­tar de magnezită s-a înregistrat în acest an o cheltuială suplimentară de peste 70.000 lei. Nici clorura de cal­ciu şi nisipul de Făget nu au fost su­ficient de bine gospodărite. Faţă de aceste lipsuri, întregul colectiv a luat atitudine. Printre altele, la recoman­darea organizaţiei de partid, s-a ho­­tărît ca la aceste materiale consu­mul să fie urmărit îndeaproape, con­­semnînd zilnic în jurnalul de tură felul în care au fost utilizate aseme­nea materiale. Astfel de analize sunt necesare în toate cele trei oţelării. Ele vor face să sporească economiile realizate. Experienţa anilor trecuţi a arătat că întrecerea între cele trei oţelării a fost deosebit de rodnică. Colectivele de oţelari trebuie să analizeze posi­bilităţile de a relua această întrece­re. Sub îndrumarea Consiliului local al sindicatelor din Braşov trebuie sta­bilite obiective concrete în această întrecere, criterii care să ţină cont de posibilităţile celor trei oţelării. D. CRISTEA Oţelării Preţul de cost al fiecărei tone de piese bine turnate Depă- Econo­­mili­mii Uzina „Hidromecanica* Uzina de tractoare Uzinele „Steagul Roşu* — —295 lei — —237 lei — — 106 lei pentru Preocupare deosebită introducerea tehnicii noi La ridicarea ni­velului tehnic al producţiei, una din importantele sar­cini ce stau în faţa oamenilor muncii din ţara noastră, maiştrii sunt che­maţi să aducă un a­­port de seamă. Ei au datoria ca pe baza studierii do­cumentaţiei de spe­cialitate, a expe­rienţei acumulate în producţie şi a propunerilor fă­cute la locul de muncă ce le este încredin­ţat, să vină cu su­gestii privind modificarea tehnologiei şi a construcţiei produselor, moderni­zarea utilajelor şi introducerea me­canizării. Toate acestea trebuie să contribuie din plin la creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, îm­bunătăţirea calităţii produselor şi re­ducerea preţului de cost. Cum stau lucrurile în această pri­vinţă în sectorul în care lucrez ? Cu zece ani în urmă, producţia de co­voare pluşate era aproape neînsem­nată. In aceeaşi secţie, azi producem de zece ori mai mult. Creşterea pro­ducţiei de covoare pluşate se dato­­reşte în primul rînd ridicării nive­lului tehnic al producţiei. Utilarea cu războaie noi, special construite pentru covoare pluşate, modernizarea celor existente, precum şi mecaniza­rea operaţiilor grele, de volum mare de lucru, a determinat creşterea con­siderabilă a capacităţii de producţie în secţia covor pluşat. Pentru cel care a cunoscut fabrica noastră şi înainte, contrastul între ceea ce a fost şi ceea ce există astăzi este de-a dreptul izbitor. Ţesătoria este dominată de şapte mari războaie dublu plus, de mare productivitate, iar 41 de războaie vechi, pentru stofe, au fost transformate şi modernizate, în cadrul întreprinderii, pentru ţese­rea covoarelor pluşate. Alte 15 răz­boaie vechi au fost modificate, iar astăzi cu acestea se realizează pre­­ţesătura necesară unuia dintre cele trei tipuri de covoare pluşate. Dar acestea nu sunt singurele ac­ţiuni întreprinse în vederea ridicării nivelului tehnic al producţiei. La îndrumarea organizaţiei de partid, împreună cu ajutorii de maiştri­­ şi colectivul de inovatori, am studiat diferite faze ale procesului tehnolo­gic unde se pot aduce îmbunătăţiri. Astfel, la bobinat, răsucit şi canetat, prin modificări aduse utilajelor, s-au mărit vitezele de lucru ceea c­e ce a dus la o creştere a producţiei cu 15 la sută, în vederea obţinerii unor urzeli de bună calitate, cu o tensiune puternică şi în acelaşi timp constantă,­ am a­­daptat utilajului care execută aceas­tă operaţie, un an­grenaj intermediar. Aceasta permite desfăşurarea ur­zelii în două vite­ze, fapt care dă posibilitatea folo­sirii la maximum a capacităţii su­lurilor, în felul a­­cesta se reduc de­­şeurile, precum şi staţionările în ţe­­sătorie. Există în secţia noastră un tip de război care după cinci bătăi trebuia oprit pentru a i se introduce banda de pluş. înainte ţe­sătorul trebuia să fie foarte atent la numărarea celor cinci bătăi, lucru destul de greu cînd trebuie să şi mînuieşti maşina, să fii atent şi la calitatea ţesăturii. Unul dintre inovatorii noştri a realizat un opritor automat după cea de-a cincea bătaie, uşurînd mult lucrul la acest tip de război. în prezent, în cadrul ţesătoriei sunt în curs de moderni­zare opt războaie, cărora li se vor adapta dispozitive de introducere automată a benzilor de pluş, lucrare ce se realizează după invenţia unui colectiv din uzină în frunte cu ingi­nerul Ioan Vidrighin. Astfel, se re­duce o fază de lucru şi anume depu­nerea benzilor pe stocuri, uşurînd în acelaşi timp cu mult munca ţesă­torului. Tot pe linia introducerii noului în producţie, în ultimii ani procesul tehnologic a fost îmbogăţit cu alte faze cum sunt: albirea, supraalbirea, tratamentul contra moliilor, în in­troducerea noilor faze de lucru, cali­tatea covoarelor pluşate s-a îmbu­nătăţit considerabil. Ele sunt tot mai mult solicitate şi pe piaţa externă, unde se bucură de o frumoasă a­­preciere. Preocuparea întregului colectiv pentru introducerea tehnicii noi, deci şi preocuparea noastră, a maiştrilor, ne-a dat posibilitatea să obţinem fru­moase realizări în creşterea producţiei şi productivităţii muncii, în primele cinci luni s-au produs peste preve­derile planului 12.000 m.p. covoare pluşate. Economiile peste plan la pre­ţul de cost se ridică la aproape 800.000 lei. Sugestivă este şi creşterea numărului desenelor covoarelor plu­şate. Dacă acum zece ani nu se pro­duceau decît 4—5 desene, azi nu­mărul lor a ajuns la 150 ! Aceste realizări n-ar fi fost posibile fără o preocupare continuă în vederea in­troducerii tehnicii noi, direcţie spre care şi noi, maiştrii, sîntem mobili­zaţi şi îndrumaţi permanent de către organizaţia de partid. GHEORGHE NEAGU, maistru în secţia covoare pluşate a Uzinelor textile din Cisnădie EXPRE EXPERIENTA LOR IN ORGANIZRRERSI CONDUCEREA PRODUCŢIEI Simfonia a IX-a Aseară a avut loc în sala Teatru­lui de stat din Braşov concertul festiv de închidere a stagiunii filar­monicii de stat „Gh. Dima“. A fost interpretată Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven sub con­ducerea dirijorului Andrei Lukacsy. Şi-au dat concursul corurile reunite ale teatrului muzical „Gh. Dima", (dirijor Vlad Sava), sindicatului lu­crătorilor din învăţămînt (dirijor Aron Bogdan) şi al clubului mun­citoresc Tractorul (dirijor Mihai Andreesi). Solişti : Emilia Petrescu, Martha Kesier, Ion Piso şi Marius Rintzler. Concertul se repetă astăzi. Articole de ştrand şi voiaj La magazinele nr. 155 — „Menaj“ şi 180 — „jucării“ din Braşov (str. Republicii), s-au organizat recent raioane specializate în desfacerea articolelor de ştrand şi voiaj. Ra­ionul din magazinul nr. 155 este specializat în desfacerea articolelor pentru femei şi bărbaţi, iar cel din magazinul nr. 180 în desfacerea ar­ticolelor pentru copii, în curînd se va mai deschide la Noua un chioşc cu articole pentru ştrand. (STOICESCU FLOREA, coresp.) Al­­ Ii­­doilea avans In bani Casierul gospodăriei colective din Lunga, raionul Tg. Secuiesc, a îm­părţit colectiviştilor cel de-al doilea avans în bani. Pentru zilele-­ muncă efectuate de ei, s-a distribuit suma de 255.000 lei. în acest an, valoarea zilei-muncă se va ridica la 35 lei, din care 20 lei în numerar. La G.A.S Blaj A început recoltatul orzului în ziua de 1 iulie, 4 comb­atineri ai gospodăriei de stat din Blaj — Vasile Nicoară, Gh. Oniga, Teodor Vasiuc şi Ioan Nicoară Ji — au început recoltatul orzului la secţia Bucerdea Grînoasă. în­­ această zi s-a secerat orzul de pe o suprafaţă de peste 30 ha. ? Astăzi, alţi 4 combaineri au început secerişul orzului la secţia­­ Sîncel. I. Pentru ca munca să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, *5­­consiliul gospodăriei a asigurat pentru fiecare combină cite 150­0 de saci precum şi mijloacele de transport necesare.­­ Nu peste mult timp, aici va începe și recoltatul griului de a |i pe cele 200 ha. Jj Manifestări cu prilejul sărbătoririi Zilei învăţătorului A devenit o tradiţie în ţara noastră, ca întregul popor să sărbăto­rească Ziua învăţătorului an de an, ca semn de preţuire pentru învăţă­tori şi profesori, care au nobila misiune de a forma din copiii noştri, ce­tăţenii de mîine ai patriei, harnici constructori ai socialismului şi comu­nismului. „Partidul şi guvernul, spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­credinţează învăţătorilor milioanele de cetăţeni de mîine. Le încredin­ţează misiunea de a forma, începînd cu şcoala elementară, cetăţeni de tip nou, oameni noi ai societăţii socialiste. Ce răspundere mare pentru învăţători ţi totodată ce cinste înaltă!” Partidul ţi guvernul au acordat ţi acordă un sprijin de nepreţuit şcolii noi ţi învăţătorilor care o slujesc. Anul acesta, în întreaga ţară, 5.500 de săli noi de clasă îi întâmpină pe elevi; peste 17 milioane de manuale şcolare au fost împărţite gratuit micilor şcolari; în bugetul pe anul 1963 a fost alocată suma de peste 5 miliarde ţi jumătate lei, cu peste jumătate de miliard mai mult decît anul trecut. Sărbătorirea Zilei învăţătorului este ţi ea una din multele dovezi de grijă, înţelegere ţi sprijin pe care le acordă partidul ţi guvernul muncii învăţătorilor. Şi anul acesta, ca ţi în anii precedenţi, Ziua învăţătorului s-a sărbă­torit în oraţe­le regiunii noastre sub semnul preţuirii muncii depuse de miile de învăţători şi profesori. La Braşov Sute de cadre didactice din oraş au sărbătorit cu entuziasm această zi în sala Teatrului de stat din Bra­şov, pavoazată sărbătoreşte. La festi­vitate au participat tovarăşii Teodor Haş, secretar al Comitetului regional de partid, Vicenţiu Apolzan, se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid, Gheorghe Dumitrescu, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, S. Milea, preşedintele Consiliului local al sin­dicatelor, Elena Georgescu, şefa sec­ţiei de învăţămînt a Sfatului popu­lar orăşenesc. Felicitîndu-i pe învăţători şi pro­fesori în numele Comitetului regional de partid, pentru succesele obţinute, tovarăşul Teodor Haş a spus între altele : „Apreciem că în oraşul Bra­şov cadrele didactice, îndrumate în­deaproape de Comitetul orăşenesc de partid, au obţinut multe rezultate bune în procesul instructiv-educativ în cursul anului care s-a încheiat. Pentru îndeplinirea tuturor sarcini­lor măreţe care stau în faţa noastră, în numele Comitetului regional de partid urez tuturor cadrelor didac­tice multă sănătate şi putere de mun­că, spre a obţine rezultate tot mai frumoase în munca nobilă de instrui­re şi educare comunistă a tineretului, viitorul patriei noastre“. Cu această ocazie au fost distinse şi premiate, pentru merite deosebite obţinute în munca de educare, o se­rie de cadre didactice din oraş : Ele­na Gabor — premiul special al Mi­nisterului învăţământului şi alţii cu diferite distincţii şi premii. Printre ei se află tovarăşii Olga Stavăr, Emil Radu, Maria Orfanu, Magda Ilii şi alţii. După festivitate, asistenţii au vi­zionat un frumos program artistic. Făgăraş în sala Casei de cultură din Făgă­raş, sute de cadre didactice s-au adu­nat încă de la ora 9 pentru a sărbă­tori Ziua învăţătorului. Cele cîte­­va sute de cadre didactice care au luat parte, au primit cu vii aplauze felicitările Comitetului regional de partid transmise de tovarăşul Ilie­­Voinea, secretar al Comitetului re­gional de partid. „An de an, a spus tovarăşul Ilie Voinea, datorită con­diţiilor minunate create de regimul nostru democrat-popular, şcoala noa­stră a reuşit să îndeplinească tot mai bine sarcinile sale crescînde, în con­diţiile dezvoltării economice şi cul­turale ale ţării noastre. Şcoala noas­tră a devenit principalul izvor de cadre pentru toate domeniile activi­tăţii de stat, din economie şi social­­culturală“. Un mare număr de învăţători şi profesori au fost premiaţi cu această ocazie. Pentru merite deosebite, pro­fesorul Nicolae Grovu şi învăţătorii Gheorghe Prunduş şi Vincente Lun­­gociu au primit titlul de profesor şi învăţător fruntaş. Tg. Secuiesc Adunarea de la Tg. Secuiesc, or­ganizată în cinstea Zilei învăţăto­rului, s-a ţinut în aer liber, în (Continuare în pag. 2­ a) Cîţiva din cîteva serii ! Tom­a Leoveanu, Olga Stavăr, Elena Gabor, Maria Orfanu şi Paul Băcanu au fost distinşi şi premiaţi de Ziua învăţătorului pentru merite deosebite în munca de formare a noii generaţii. (Foto: B. DUNĂREANU) Prilej de bucurie Ziua de 1 iulie a fost aşteptată cu multă nerăbdare de către locuitorii din Vama Buzăului şi Barcani, raio­nul Tg. Secuiesc, şi aceia din Haţag, raionul Sibiu, unde s-au inaugurat ieri cinematografele săteţii. Ele au fost dotate cu aparaturi modernă, care va permite prezentarea filmelor în cele mai bune condițiuni. SA INTENSIFICAM RECOLTAREA FURAJELOR! In ritm susfinut Pentru depozitarea noii recolte de fînuri naturale şi trifoliene, colecti­viştii din Turia, raionul Tg. Secuiesc, au rezervat 12 ştiri. La transporta­rea furajelor recoltate, se folosesc în medie zilnic peste 70 de atelaje. Pînă acum s-a depozitat recolta de fînuri de pe o suprafaţă de peste 200 ha. Terminînd cu cositul trifolienelor de pe cele 245 ha., consiliul de con­ducere a mobilizat toate forţele la recoltarea celor aproape 500 ha. de fîn natural. Din întreaga suprafaţă s-a recoltat mai mult de jumătate. 38 vagoane de furaje instozate Paralel cu munca de întreţinere a culturilor prăşitoare, membrii gospo­dăriei agricole colective „1 Mai“ din comuna Merghindeal, raionul Agnita, acordă o deosebită atenţie recoltării şi însilozării furajelor. Astfel, pînă acum cîteva zile în această gospodărie a fost însilozată cantitatea de 38 va­goane de trifoi în amestec cu trestie şi ierburi. în această muncă cele mai bune rezultate Ie-a obţinut brigada a Il-a de la Dealul Frumos care a reu­şit să însilozeze 30 de vagoane de trib”’. N. ZGRIPCEA, coresp. Sub posibilităţi In marea majoritate a gospodăriilor colective din regiune, recoltatul trifo­lienelor se apropie de sfîrşit, în cele din raionul Făgăraş însă, recoltatul lor a rămas mult în urmă, planul fiind îndeplinit pînă la 27 iunie în propor­ţie de numai 81,8 la sută. Consiliul agricol raional (preşe­dinte Oniga Alex.) trebuie SĂ-ŞI ÎNDREPTE MAI MULT ATENŢIA SPRE ACESTE UNITĂŢI luînd mă­surile cuvenite. Măsuri urgente trebuie luate şi pen­tru grăbirea recoltării fîneţelor na­turale. L Primul loc pe ţară La concursul pe meserii orga­nizat pe ţară, în­tre elevii şcoli­lor profesionale, un frumos rezul­tat au obţinut elevii de la Şcoa­la profesională de pe lîngă uzi­na „Electropre­­cizie“ Săcele. Dovedind te­meinice cunoş­tinţe, elevul Ti­beriu Kerekes a ocupat locul I pe ţară, iar ele­vii Dancu Au­gustin şi Vaida Andrei s-au cla­sat pe locul IV. (FRIGIOIU NI­COLAE, co­resp.). Un rodnic schimb de experienţă Aşa îşi intitulează scrisoarea sa recentă ing. Popa Ion, directorul Centrului şcolar agricol din Bu­­dila, în care ne relatează despre vizita făcută de un grup de cadre didactice ale Centrului şcolar la ca­tedra de ştiinţe agricole a Institu­­tului pedagogic de 3 ani din Braşov. In cadrul vizitei s-au purtat dis­cuţii ample cu privire la metodica predării ştiinţelor agricole, confec­ţionarea, păstrarea şi folosirea ma­terialului didactic, formele de edu­caţie a tineretului şcolar, activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice, legătura dintre şcoală şi producţie etc. Vizitarea celor 14 laboratoare ale institutului, a atelierelor şi a biblio­­tecii au fost, de asemenea, deosebit de instructive. Corespondentul face propunerea ca şi celelalte centre şcolare din re­giune să viziteze şi să colaboreze cu institutul pedagogic, în scopul îmbunătăţirii procesului instructiv­­educativ. Totodată propune condu­cerii institutului ca să creeze, în măsura posibilităţilor, un lot şcolar agricol model, pe lîngă Şcoala de cultură generală din Stupini. Vrednici, entuziaşti şi buni gospodari Atît în producţie cît şi în acţiu­nile patriotice de interes obştesc, ti­nerii constructori de tractoare se dovedesc totdeauna vrednici, entu­ziaşti şi buni gospodari. Pînă la începutul acestei luni, ei au participat la numeroase lucrări­ de înfrumuseţare a uzinei şi a oraşu­lui efectuînd peste 85.000 ore de muncă patriotică. în acelaşi răstimp, tineretul din Uzinele de tractoare i a colectat 720 tone metale vechi, cu care prilej s-au evidenţiat în mod deosebit tinerii din secţiile turnăto­ria de fontă, forjă, stocuri şi nestan­dardizate. La cîmp, în pauza de prînz Ne aflăm într-o perioadă cînd cea mai importantă sarcină în agricultură o constituie executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturilor, de care de­pinde în mare măsură obţinerea unor recolte sporite la hectar. Sub îndru­marea comitetului de partid, consiliul de conducere de la gospodăria agri­colă colectivă din Voila, raionul Fă­găraş, a stabilit din timp forţele ne­cesare la prăşitul cartofilor, porum­bului, sfeclei de zahăr şi legumelor, acestea fiind principalele culturi pră­şitoare cultivate aici. Cele patru organizaţii de bază din brigăzile de cîmp s-au îngrijit ca între colectiviştii repartizaţi să lu­creze în cultura mare, să existe un număr proporţional de agitatori. Re­partizarea forţelor s-a făcut în aşa fel, încît fiecare om să poată da maxi­mum de randament, iar maşinile şi atelajele să fie folosite intens. La rîn­­dul lor brigadierii şi şefii de echipă se întîlnesc în fiecare seară la sediul brigăzii, unde, după ce analizează fe­lul cum s-a desfăşurat munca în ziua respectivă, stabilesc lucrările pentru ziua următoare în aşa fel, încît fieca­re colectivist să ştie unde va lucra şi ce anume lucrare va trebui să exe­cute. Condiţiile de sol pe care le are gospodăria permit ca o mare parte din lucrările de întreţinere a culturi­lor să fie executate mecanizat. Succe­sul acestor lucrări depinde în mare măsură de funcţionarea în bune con­diţii a maşinilor şi tractoarelor. De aceea în repetate rînduri, şi mai ales DIN ACTIVITATEA AGITATORILOR în pauzele de prînz, agitatorii Vasile Mîndrea şi Virgil Gheorghe Achim, din brigada de la Sîmbăta de Jos, Elena Covaci, de la brigada din Voila, Cornel Ciungarea, de la brigada din Cincşor şi alţii, organizează discuţii şi convorbiri cu mecanizatorii de la S.M.T. asupra organizării muncii în brigada de tractoare, pentru a asigura buna desfăşurare a lucrărilor şi evita­rea staţionării inutile a tractoarelor şi maşinilor agricole. Drept rezultat, toate lucrările efectuate pînă acum de către mecanizatorii de la S.M.T. au primit la recepţie calificativul „lu­crări de bună calitate“. Pentru realizarea unor producţii mari la hectar, un rol important îl are densitatea plantelor, încă de la însămînţările de primăvară, membrii gospodăriei colective din Voila au asigurat pentru porumbul boabe, cultivat pe 295 hectare, şi porumbul­­siloz, cultivat pe 50 hectare, o să­­mînţă de mare productivitate şi o densitate normală. Dar aceasta nu este încă totul. Odată cu lucrările de întreţinere şi mai cu seamă odată cu prăşitul, pot fi distruse un număr mare de plante recoltabile, ceea ce duce la micşorarea producţiei. Ţinînd seama de acest lucru, încă din pri­mele zile cînd s-a început campa­nia de întreţinere a culturilor, agitatorii au explicat colectiviştilor direct, la locul de muncă, importanţa pe care o are asigurarea unei densităţi cores­punzătoare de plante la hectar. Prin­tre agitatorii activi se numără şi ca­drele de specialitate din gospodărie. Astfel, cu ocazia deplasărilor făcute pe cîmp, inginerul agronom Lucian Blaga şi tehnicianul agronom Ioan Baltheş au demonstrat colectiviştilor, în pauzele de prînz, prin exemple concrete, ce avantaje aduce asigurarea unei densităţi de 45.000—50.000 plante recoltabile la hectar. Prin calculele făcute ei au arătat că respectîndu-se densitatea prevăzu­tă de agrotehnică se poate obţine un spor minim de 400—500 kg. porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă la întreaga suprafaţă cultivată o produc­ţie în plus de 120.000—140.000 kg. Exemplele folosite au constituit pen­tru toţi colectiviştii un îndemn de a executa numai lucrări de bună cali­tate şi de a respecta întocmai densi­tatea plantelor la hectar. Pînă acum, pe întreaga suprafaţă cultivată cu po­rumb boabe au fost efectuate cîte două praşile, iar praşila a treia este pe terminate. Gospodăria colectivi din Voila a S. HUDEA (Continuare în pag. 2-a) LA A DOUA PRASILA Echipa I-a din brigada a III-a a gospodăriei colective din Veneția de Jos este una din cele mai bune echipe de cîmp de aici. Fotografie de GH. BĂNUȚ­Ă.

Next