Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)

1963-10-01 / nr. 5833

19­64? PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5833 ★ MARȚI, 1 OCTOMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI La început de an şcolar în învăţămîntul de partid în aceste zile, în regiunea noastră — ca şi în întreaga ţară — începe un nou, an şcolar în învăţământul de partid, eveniment de seamă în viaţa comuniştilor. Partidul nostru, condu­cerea sa, acordă o atenţie deosebită ridicării continue a nivelului învăţă­­mmtului de partid, însuşirii de către membrii de partid şi ceilalţi oameni ai muncii a învăţăturii marxist-leniniste, cunoaşterii politicii partidului nostru de făurire­ a orînduirii socialiste, bazată pe această învăţătură.­­ Aşa cum a arătat tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. „Munca de pro­pagandă trebuie să asigure cunoaşterea aprofundată de către membrii de par­tid şi de masele oamenilor muncii a liniei şi hotărîrilor partidului, a apre­cierilor sale asupra problemelor vieţii interne şi internaţionale, să înarmeze ideologic, pe membrii de partid pentru a îndeplini cu succes sarcinile istorice stabilite de Congresul al IlI-lea al­­’intu­luiui Muncitoresc Român“, învă­­ţămîntul de partid contribuie la mo­bilizarea comuniştilor şi a celor fără de. partid în vederea sporirii produc­ţiei industriale şi agricole, a partici­pării active la rezolvarea tuturor pro­blemelor desăvîrşirii construcţiei socia­liste. Anul de studiu care a trecut a marcat şi în regiunea noastră noi pro­grese în îmbunătăţirea învăţămîntu­­lui de partid, în creşterea nivelului teoretic al propagandei, a eficacităţii ei practice. Dezvoltând experienţa do­­bîndită, organele şi organizaţiile de partid, îndrumate de comitetul regio­nal de partid, s-au ocupat mai concret şi mai sistematic de pregătirea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Creşterea sferei de cuprindere a învă­­ţămîntului de partid, amploarea mun­cii de propagandă, interesul viu pen­tru studierea învăţăturii marxist-le­niniste, a bazelor ştiinţifice a politicii partidului nostru îşi găsesc expresie in faptul că în anul şcolar î 963—19­6, în cele peste 4.200 cercuri şi cursuri din regiunea noastră vor studia a­proape 100.000 membri şi candidaţi de partid şi tovarăşi din activul fără partid, cu peste 10.000 mai mulţi ca anul trecut. Ţinînd seama că în urma aplicării Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din a­­prilie 1962, numărul noilor membri de partid şi ai candidaţilor de partid a cres­cut considerabil, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid, organizaţiile de bază au acordat o atenţie deosebită încadrării acestora în cercurile de­­studiere a Statutului P.M.R. şi cercu­rile de studiere a Istoriei partidului nostru, care dau primele cunoştinţe sistematice despre principiile de orga­nizare a partidului şi despre istoria şi politica sa. în aceste cercuri stu­diază, de asemenea, un număr însem­nat de tovarăşi din activul fără partid şi din activul organizaţiilor U.T.M. Rezolvarea cu succes a sarcinilor mari şi complexe pe care le ridică dezvoltarea industriei şi agriculturii regiunii cere din partea membrilor de partid, a cadrelor de conducere din întreprinderi şi unităţile socialiste ale agriculturii, temeinice cunoştinţe eco­nomice. Iată de ce, dezvoltînd expe­rienţa anilor trecuţi, în noul an şco­lar a crescut mult numărul acelora care studiază economia politică, econo­mia concretă industrială şi agrară, în cele 493 cercuri de economie poli­tică şi 366 cercuri de economie con­creta vor studia peste 19.000 de cursanţi , cu aproape 4.000 mai mulţi decât în anul trecut. Anul acesta în­­tr-un număr însemnat de G.A.S. şi G.A.C. vor funcţiona cercuri de stu­diere a economiei agrare, iar în unele raioane se vor deschide şcoli serale cu durata de 2 ani pentru studierea pro­blemelor de economie agrară care vor fi frecventate de activişti de partid şi cadre de conducere ale consiliilor agri­cole şi unităţilor agricole socialiste. Pentru ca cercurile de economie con­cretă să contribuie în mai mare măsură la rezolvarea problemelor pe care le ridică producţia, este necesar ca tem­a­­ticile acestora să fie întocmite pe baza unui studiu temeinic a situaţiei con­crete din întreprinderea respectivă şi aprobate de către organul raional sau orăşenesc de partid. în cadrul vastei activităţi ideologice desfăşurate în rîndul intelectualilor, s-a extins studiul marxism-leninismului, a politicii partidului nostru de către ca­drele didactice, oamenii de ştiinţă, artă, cultură. Numai în învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice studiază peste 9.000 de cursanţi. Avînd în ve­dere creşterea generală a nivelului politico-ideologic al membrilor de partid, comitetele raionale şi orăşe­neşti de partid au acordat o mai mare atenţie dezvoltării formelor de sine stătătoare de studiu, cum ar fi studiul individual al operelor clasicilor mar-­xism-feninismului şi al documentelor de partid, seminariile teoretice, cercu­rile de studiere a problemelor de bază ale teoriei marxist-leniniste, a filozo­fiei, economiei politice. Este însă ne­cesar ca in cadrul acestor seminarii şi cercuri să se asigure dezbateri vii, mul­­tilaterale. Deşi în organizarea noului an de stu­diu s-au obţinut rezultate bune, unele organizaţii de bază cum sînt cele de la Î.F. Homorod şi I.F. Tg. Secuiesc, Fa­brica de postav din Lunca Calnicului, gospodăriile colective Lisa, Avrig, Bier­­t­an etc., au manifestat formalism, în­­cadrînd cursanţii în cercuri fără a sta de vorbă cu ei, sau organizînd cu­ ace­iaşi cursanţi formele de învăţămînt care au funcţionat în anul trecut. Este necesar ca organele raionale şi orăşe­neşti de partid să ia de urgenţă măsuri pentru înlăturarea acestor deficienţe. , Experienţa dovedeşte că gradul de pregătire­­a propagandiştilor " 4«­1 pr. rol hotărîtor în întreaga desfăşurare a învăţămîntului de partid, în îm­bunătăţirea conţinutului acestuia. Iată de ce, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid şi majoritatea organizaţiilor de bază au acordat o mai mare aten­ţie selecţionării propagandiştilor din rândurile celor mai buni membri de partid, oameni cu o înaltă calificare profesională, cu o bună pregătire poli­­tico-ideologică şi cu o bogată expe­rienţă în munca de propagandă. Parti­ciparea la munca de propagandă în acest an a aproape 900 activişti de partid şi de stat, a peste 1.200 de in­gineri şi tehnicieni şi a 850 de intelec­tuali, care vor conduce cercurile şi cursurile învăţămîntului de partid, va determina o creştere a nivelului şi eficacităţii propagandei de partid. Selecţionarea propagandiştilor re­prezintă însă numai începutul vastei activităţi de care depinde buna desfă­şurare a învăţămîntului de partid. Ho­­tărîtor este felul cum se asigură pre­gătirea propagandiştilor. Un mijloc important de ridicare a calificării pro­pagandiştilor l-a constituit cursul de vară cu scoaterea din producţie pe timp de 15 zile ţinut la Braşov la care au participat 640 de propagandişti, cursul cu scoaterea din producţie pe timp de 10 zile pentru propagandiştii care conduc cercurile de filozofie, cit şi cursurile serale organizate pe lingă comitetele raionale şi orăşeneşti de partid. Important este ca organele ra­ionale şi orăşeneşti de partid să asi­gure pregătirea diferenţiată şi mul­tilaterală a propagandiştilor în tot timpul anului, asigurînd ridicarea continuă a nivelului ideologic şi a măiestriei lor, pentru a se dovedi prin întreaga activitate la înălţimea sarcinii de cinste şi de mare răs­pundere ce le-a fost încredinţată. (Continuare în pag. 2-a) IOAN BORDAŞ secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R. Mineri inovatori La cabinetul tehnic al întreprin­derii miniere din Căpeni s-au înre­gistrat pînă acum aproape 50 de ino­vaţii faţă de numai 18 cîte fuseseră propuse în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 30 au fost accep­tate, iar alte 5 sunt în curs de re­zolvare. Inovaţiile acceptate până acum aduc o economie post şi ante­­calculată de mai bine de 100.000 de lei. Totodată, inovatorilor li s-au a­­tribuit recompense băneşti în valoare de 17.253 lei. Au produs peste plan­ In cele 9 luni care au trecut din acest an, în întrecerea socia­listă, la fabrica „Colorom“ Co­­dlea, s-a muncit cu multă însu­fleţire. S-a statornicit în această vreme la locurile de muncă o or­ganizare mai bună a lucrului, o exploatare mai raţională a insta­laţiilor, fapt care a avut drept urmare îndeplinirea şi chiar de­păşirea sarcinilor de muncă. Ast­fel, in această perioadă au fost produse peste prevederile planu­lui 285 tone coloranţi organici. La acest rezultat important o însemnată contribuţie şi-au adus chimiştii Dogojie Gheorghe, Ber­­ghel Lidia, Tudor Jianu, Nicolae Arnăuţ şi mulţi alţii. P. GÂPĂTINĂ, coresp. Ieşit din hala de montaj, un nou lot de tractoare „Universal 650“ este gata de drum. (Fotografie de GH. BĂNUȚĂ) idib m­aiâfirea I­ndicilor extensivi şi Intensivi de folosire a agregatelor Iuliu Aranyosy, lăcătuşul de la secţia mori brute, a conceput un dis­pozitiv ingenios cu ajutorul căruia filtrele de la cicloanele morii de mă­cinat ciment sunt scuturate şi curăţa­te operativ. Prin aplicarea inovaţiei s-a prelungit dura­ta în serviciu a agregatului de­­măcinat de la o săptă­­mînă la 3­­luni, ba chiar şi mai mult. Am ales doar­ exemplul unui mun­citor —un lăcătuş — care la ni­ve-lul locului său de muncă caută per­manent să aducă îmbunătăţiri utila­jelor, prin mijlocirea cărora să obţină cantităţi sporite de produse pe aceeaşi unitate de timp. Alături de el se în­scrie numele mul­tora dintre munci­torii fabricii „Te­melia“ din Braşov, întregul colectiv, de altfel, se stră­duieşte să obţină importante sporuri de producţie printr-o folosire cît mai eficientă a utilajelor şi agrega­telor de lucru. Creşterea indicilor de utilizare a readiţiilor constituie o preocupare de seama a întregului colectiv al fabricii „Temelia“. O analiză a gradului de folosire a morilor, a concasoarelor şi cuptoarelor, care alcătuiesc utilajul de bază în fabrică, scoate în eviden­ţă faptul că indicele de utilizare ex­tensivă s-a ridicat anul acesta la peste 90 la sută la cuptoare, depăşindu-se nivelul realizat în anul precedent. Astfel, dacă socotim că în restul de aproape 10 procente sunt cuprinse cele 30 de zile necesare reparaţiei ca­pitale plus patru zile pentru fiecare rezidire, rezultă că indicele de uti­lizare extensivă este destul de bun. O reparaţie de calitate asigură o du­rată lungă în serviciu. Un exemplu elocvent în această privinţă îl con-­­ stituie şi modul de lucru al echipelor de reparaţii conduse de comuniştii Emeric Bereş, Gáli Sigismund şi Len­gyel Ladislau care, printr-o bună or­ C. LENK (Continuare în pag. 2­ a) La fabrica de ciment „Temelia" In fotografie : As­pect din secţia urzit, utilată modern, a fabricii de postav ,,Constantin David“ din Prejmer. Ililiiilillillii ■iimuiiu-* la fotografie La G.A S. Apold, raionul Sighișoara^ Aspect de la recoltat. Pînă în prezent c i­ Succes la noul universitar Ziua de 1 oc­tombrie, deschide­rea noului an uni­versitar, este prilej de mare sărbătoa­re pentru tine­retul studios din ţara­ noastră. In a­ceastă toamnă, sărbătorirea evenimen­tului are o semnificaţie deosebită, în­­trucît se împlinesc 15 ani de la înfăp­tuirea reformei­ învăţămîntului, pro­fundă transformare revoluţionară, în­­­făptuită sub conducerea partidului nos­tru, care a marcat hotarul dintre şcoala veche, burgheză şi şcoala nouă, socia­listă. Reforma învăţămîntului a­­ adus schimbări radicale şi în domeniul şco­lii superioare, ducînd la creşterea nu­mărului facultăţilor şi studenţilor, la perfecţionarea continuă a profilului, or­ganizării şi conţinutului învăţămîntului superior, la legarea lui tot mai strînsă de practică, de cerinţele construcţiei so­cialiste. Faţă de anul universitar 1938/1939 numărul instituţiilor de învăţămînt su­perior a crescut de la 16 la 46, iar nu­mărul facultăţilor de la 33 la 165. Ca urmare a sporirii cifrei de şcolarizare, în ţara noastră învaţă în prezent peste 100.000 de studenţi, numărul lor fiind de patru ori mai mare ca în 1938, în ţara noastră la fiecare 10.000 de locuitori revin 55 de­ studenţi, situîn­­du-ne în această privinţă înaintea unor ţări capitaliste dezvoltate ca Anglia, R. F. Germană şi Italia. Spre deosebire de învăţămîntul bur­­­ghezo-moşieresc rupt de viaţă, abstract, bazat pe concepţii idealiste şi orientat mai ales în direcţia pregătirii de cadre pentru alte domenii de activitate decit cele productive (în 1938 facultăţile de drept şi litere erau urmate de 43 la sută din studenţi, în timp ce numai 3,9 la sută urmau învăţămîntul­ agricol şi 9,2 la sută învăţămîntul tehnic), şcoala noastră superioară asigură econo­miei şi culturii cadrele de specialişti pe care le necesită dez­voltarea tuturor­ ra­murilor economiei naţionale. Astfel, pentru a­­coperirea necesităţi­lor de cadre cerute de industrializarea socialistă a ţării, învăţămîntul tehnic superior a pregătit un număr însemnat de ingineri. De la 9.000, cît era inain-­­tea celui de-al doilea război mondial, numărul­ inginerilor a crescut la 60.000 în anul ,1960. Este deosebit de semni­ficativ că în R. P. Romînă numărul de ingineri care revine la 1 milion de locuitori au fost­ în 1960 de 3.260, în timp ce în S.U.A. la acelaşi număr de locuitori revin numai­ 2.900 de ingi­neri. Realizări similare s-au obţinut şi agricol,­ în­ învăţămîntul universitar medical, artistic etc. înfiinţarea centrului universitar Bra­şov, realizare­a regimului de democra­ţie populară, reflectă grija partidului şi guvernului de a apropia învăţămîntul de viaţa practică, de producţie, de a­­prea fiilor oamenilor muncii posibili­tăţi de­ a-şi desăvîrşi studiile. Institutul­ nostru politehnic, ale că­rui baze au fost puse de reforma învă­­ţămîntului, aniversează în acest, an 15 ani de existenţă. Prin grija partidului şi guvernului, institutul, care funcţio­nează cu 3­ facultăţi (mecanică,, silvicul­­­­tură şi industrializarea lemnului) şi TO secţii de specializare, a fost dotat cu­­o puternică bază materială, constînd din (Continuare în­­ pag. 2-a) " Conf. ing. V. HOFFMANN, rector al Institutului politehnic din Brașov Toate forţele la pregătirea solului şi semănat! Semănatul griului nu suferă întîrziere. Gospodăriile agricole de stat şi gos­podăriile agricole colective din regiu­nea noastră care în toamna anului trecut au semănat grîu din soiurile de mare producţie în perioada 1—20 octombrie, au obţinut producţii spo­rite la hectar. Pînă în prezent, aproape în fiecare unitate agricolă terenul a fost pregă­tit pe zeci şi chiar sute de hectare. Sămînţa a fost condiţionată, iar ma­şinile de semănat au fost puse la punct. Au fost întocmite planuri o­­perative şi grafice privind viteza zil­nică de lucru. TREBUIE DECI SA SE TREACĂ DE ÎNDATĂ CU TOATE FORŢELE LA SEMĂNA­TUL GRIULUI. Conducerile unită­ţilor agricole, îndrumate de organi­zaţiile de partid, au datoria să ia cele mai eficace măsuri ca SEMĂNATUL GRIULUI SA NU ÎNTÎRZIE. Agronomii din unităţile agricole şi cei de la consiliile­­• agricole raionale trebuie să­ fie în permanenţă pe­ te­ren şi să­ urmărească • îndeosebi cali- I tatea însămmţirilor. • Obţinerea de recolte sporite este determinată în, mare măsură de res­pectarea cu stricteţe, a regulilor agro­tehnice la semănat. O atenţie deo­sebită trebuie acordată asigurării den­sităţii optime de plante la hectar, în acest scop să se urm­ărească cu a­­tenţie felul cum sunt reglate şi cum funcţionează maşinile de semănat. , Griul să fie semănat numai într-un bun­ pat germinativ. Astfel asigurăm de pe acum condiţii bune pentru o recoltă sporită în anul viitor. Să fie grăbit recoltatul sfeclei de zahăr In unităţile agricole unde mun­ca este bine organizată, unde for­ţele şi mijloacele sunt repartizate cu chibzuinţă pentru a se executa concomitent mai multe lucrări agricole, s-au obţinut rezultate bune şi la recoltatul sfeclei de zahăr. Cele mai bune rezultate­ au fost obţinute de unităţile agricole din raionul Sibiu unde pînă la data de 26 septembrie se recoltase 70,4 la sută din suprafaţa cultivată, în raionul Făgăraş 60,3 la sută, raio­nul Agnita 56,5 la sută. Nu la fel stau lucrurile în ra­ioanele Sf. Gheorghe (27,6 la sută), Tg. Secuiesc (36 la sută) şi unită­ţile aparţinătoare oraşului Braşov (33,5 la sută); în raioanele rămase în urmă trebuie luate cele­ mai eficace măsuri pentru urgentarea recoltării acestei culturi. Să fie repartizate mai judicios braţele de muncă, folosită dimn plin capaci­tatea de transport a atelajelor şi autovehiculelor unităţilor respec­tive. Totodată să se adune cu grijă toate frunzele şi coletele de sfeclă care constituie o sursă im­portantă pentru asigurarea bazei furajere. Muncă rodnică în, aceste zile cu greu poţi în-' tîlnî pe cineva pe s uliţele satelor şi comunelor­­ din raionul Sibiu. . Toată" lumea­­e plecată la muncile­­ cîm­ipului. Unii lucrează la recolta­, udi porumbului, cartofilor, iar al­ţii la recoltatul sfeclei de zahăr şi la eliberarea terenului de resturile acestor culturi.­ în urmă, mecani­zatorii pregătesc terenul şi însă­­­­mînţează. Pînă la data de 29 sep­tembrie G.A.C. şi G.A.S. din­ ra­ion au recoltat porumbul în­­ pro­porţie de 28,8 la sută, cartofii în proporţie de 30,1 la suta din su­prafaţa cultivată şi au pregătit peste 7.772 ha. de teren necesar­­ însămînţării păioaselor de toamnă. Pînă la data de mai sus, în a­­cest raion s-a însămînţat cu se­cară şi grîu o suprafaţă de peste 1000 ha. Fruntaşe la însămînţări sînt G.A.S., care au însămînţat mai bine de 12 la sută din supra­faţa planificată. ­ Lucrători din G.A.S.,­­ mecanizatori, colectivişti ! Aceste zile sint hotărîtoare pentru recolta anului viitor. Eliberaţi grabnic terenul de culturile tire­zii. Pregătiţi solul şi însăminţaţi griul la timpul optim ! Popularizarea cărţilor prin recenzii De la începutul anului şi pînă în prezent la staţia de radioamplificare a Uzinelor de tractoare s-au ţinut 60 de recenzii de cărţi. La organizarea acestor recenzii s-a dat preponderen­ţă cărţii tehnice. Aşa, de pildă, au fost recenzate printre altele:­ ,„Ela-­ borarea şi turnarea aliajelor forjate“, „Ridicarea performanţelor maşinilor­­“,şi altele, unelte" Dintre cărţile politice şi beletristice recenzate amintim „Momente din­­is-­­toria ‘P.M.R.“, „400 zile în oraşul flăcărilor“ de Vasile Nicorovici, „Do-­­brogea în marș" de Petru Vintilă,, "Fuga" de Aurel Mihale și altele. Primul concert Filarmonica de stat „Gh. Dima“ din Braşov a susţinut aseară primul concert din noua stagiune muzicală. Concertul care s-a bucurat de cola­borarea violonistului Ştefan Ruha, a cuprins trei dansuri­­ româneşti de Theodor Rogalski, Concertul pentru vioară şi orchestră de L. Beethoven și Simfonia a III-a de Bruckner. Concertul inaugural, dirijat de An­drei Lukacsy, s-a bucurat de un fru­mos succes. Magazine universale săteşti Prin darea în folosinţă a magazi­nelor universale săteşti de la Lisnău şi Bicsad, numărul magazinelor universale aparţinînd U.R.C.C., Sf. Gheorghe a crescut în acest an cu încă două. Tot­odată, s-au început şi lucrările pen­tru construirea unui magazin univer­sal la Hărman, magazin ce urmează a fi terminat în anul viitor. Sumele alocate pentru clădirea, în cuprinsul raionului, de noi magazine universale, repararea și amenajarea celor existente și dotarea acestora cu mobilier modern se ridică la peste 1.000.000 de lei. Ciupercărie la G.A G. Laslea în vederea sporirii veniturilor băneşti, de curînd colectiviştii din Laslea, raionul Sighişoara, şi-au a­­menajat o ciupercărie pe o supra­faţă de 200 m.p. în anul viitor această ciupercărie va fi extinsă pe 400 m.p. *

Next