Drum Nou, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5886-5912)

1963-12-01 / nr. 5886

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, NR. 5886 ★ DUMINICA, 1 DECEMBRIE 1963 * 4 PAGINI, 20 BANI Să gospodărim cu grijă furajele în perioada de stabulaţie! După mai bine de 6 luni, timp în care animalele au stat în taberele de vară special amenajate pe păşuni, a sosit din nou perioada de stabulaţie. Vitele au fost aduse din nou la graj­duri, pentru a primi aici îngrijirea şi hrana specifice anotimpului rece. Pen­tru a crea condiţii optime de cazare şi furajare, conducerile unităţilor agricole au luat din vreme măsurile nece­sare. In cadrul complexelor gospodă­reşti s-au ridicat pînă în prezent peste 450 de adăposturi — grajduri, maternităţi şi îngrăşătorii, saivane şi coteţe — au fost depozitate şi însilo­­zate mari cantităţi de nutreţuri. In comparaţie cu anii trecuţi, problema adăpostirii animalelor a fost rezolvată în mai bune condiţii. Ştiind însă că perioada de stabulaţie este destul de îndelungată, fiecare uni­tate agricolă trebuie să ia asemenea măsuri, încît furajele de care dispune să satisfacă în bune condiţiuni cerin­ţele. In urma indicaţiilor date de or­ganele de partid şi de stat, conduce­rile unităţilor agricole au trecut la însi- rozarea de mari cantităţi de frunze şi colete de sfeclă de zahăr, resturi din grădinile de legume, ierburi şi buruieni cosite de pe marginea drumurilor, trestie, rogoz etc. S-au adunat şi importante cantităţi de frunzare pentru hrana oilor şi frunze care vor înlocui paiele la aşternutul din grajduri. In felul acesta problema furajelor a fost în bună parte rezolvată. In unele raioane s-au asi­gurat furaje chiar peste necesităţi, ceea ce va permite să fie ajutate unităţile din alte raioane. Din studiile între­prinse de specialişti pe teren, s-a con­statat că nutreţurile aflate în stoc şi cele care se vor mai însiloza vor satis­face cerinţele animalelor pe întreaga perioadă de iarnă. Trebuie avut în ve­dere însă că nu toate furajele sunt su­ficient de bogate în substanţe nutri­tive, fapt pentru care se cere ca ra­ţiile să fie în aşa fel întocmite, încît animalele să aibă asigurate la fiecare tain substanţele hrănitoare necesare. La recomandarea specialiştilor s-a luat măsura bine-venită ca o seamă de furaje ca: paie, coceni de porumb etc. să se administreze în hrana animale­lor sub formă de broc, în amestec cu diferite suculente, sau după ce mai întîi au fost tratate cu anumite sub­stanţe chimice. In acest sens, în co­muna Ghidfalău din raionul Sf. Gheor­­ghe a avut loc un valoros schimb de experienţă, unde s-au dat indicaţii pre­ţioase cu privire la pregătirea celor peste 44.000 tone paie aflate în gospo­dăriile colective precum şi a altor gro­siere. Deşi se pune un atît de mare accent pe folosirea cocenilor în hrana anima­lelor, nu peste tot în regiune se acordă atenţia cuvenită acestui lucru. In raioa­nele Făgăraş, Agnita, Sibiu, ca şi în altele, mai sînt încă de recoltat mari suprafeţe de coceni de porumb. In loc ca aceştia să fie strînşi, depozitaţi şi prelucraţi cît timpul mai permite încă, unele gospodării colective au lă­sat lanuri întregi de coceni în seama oilor. Pare curios, dar această risipă, de-a dreptul condamnabilă, se face sub ochii specialiştilor şi a unor activişti de partid şi de stat. In fiecare unitate agricolă se vor­beşte mult de buna gospodărire a fura­jelor şi iată că pe ici pe colo se mai întîlnesc şi asemenea aspecte care tre­buie combătute cu toată energia şi hotărîrea. Nu poate fi tolerată de asemenea nici neglijenţa care se manifestă din partea unor colectivişti în ce priveşte buna întreţinere a sirelor cu paie şi fînuri. La gospodăriile colective din Prejmer, raionul Sf. Gheorghe, Cristian din raionul Sibiu ca şi în altele, în jurul girezilor găseşti furaje aruncate la în­­tîmplare ; în unele locuri se fac adevă­rate fire de paie şi fîn de la locul de depozitare pînă la cel de consum. In unele gospodării colective s-a luat măsura ca vicepreşedinţii să răspundă de folosirea chibzuită a furajelor, iar In altele s-au numit oameni care să se ocupe permanent cu distribuirea fura­jelor. Pozitiv este şi faptul că, în ma­rea majoritate a unităţilor, furajele se distribuie pe bază de cîntar. Desigur, toate aceste măsuri, precum şi altele, duc la economisirea furajelor, la întoc­mirea unor raţii ştiinţifice. Dar gospo­dărirea furajelor nu se rezumă la atît. Trebuie luate în continuare măsuri pentru depozitarea în apropierea graj­durilor a nutreţurilor care mai sînt de asigurat, trebuie dusă o luptă hotărîtă împotriva risipei, creîndu-se o puternică opinie de masă împotriva risipitorilor. Organele şi organizaţiile de partid au sarcina de mare răspundere de a veghea permanent asupra felului cum conduce­rile unităţilor agricole se preocupă de buna gospodărire a furajelor, de întoc­mirea şi administrarea raţiilor ; ele tre­buie să analizeze periodic cum se în­deplinesc aceste sarcini şi să ia măsuri imediate acolo unde constată anumite lipsuri şi deficienţe. Asigurarea chibzuită a hranei anima­lelor trebuie privită cu tot simţul răs­punderii, cu toată grija şi atenţia. Au terminat arăturile îndrumat de organizaţia de par­tid, consiliul G.A.S. din Hoghiz, ra­ionul Rupea, s-a preocupat şi se preocupă de punerea unor baze temeinice recoltei din anul viitor. Organizînd temeinic munca, folosind din plin întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, s-a reuşit ca pînă la data de 25 noiembrie să se execute în întregime arăturile de toamnă pe cele 580 ha. planificate. Paralel cu executarea arăturilor s-a muncit cu elan la fertilizarea u­­nei suprafeţe cît mai mari de teren. S-a introdus sub arătură o cantitate de 2.725 tone gunoi de grajd pe o suprafaţă de 90 ha., iar 12 ha. au fost fertilizate prin tîrlitul cu oile. S-au evidenţiat în mod deosebit me­canizatorii Incse Endre, Fafi Ioan, Iliescu Nicolae şi alţii. Arături de toamnă pe 16.950 ha. Cele 36 de gospodării colective din raionul Sf. Gheorghe au avut plani­ficat să efectueze arături de toamnă pe o suprafaţă de 15.000 ha. Dato­rită unei bune organizări a muncii şi a sprijinului efectiv primit din partea mecanizatorilor de la cele două S.M.T.-uri, s-a reuşit ca pînă la data de 28 noiembrie să se efectueze ară­turi de toamnă necesare însămînţă­­rilor din primăvara anului viitor pe o suprafaţă de 16.950 ha. Paralel cu efectuarea arăturilor, colectiviştii au transportat la cîmp şi încorporat în sol pe o suprafaţă de 943 ha, cantitatea de 25.098 tone gunoi de grajd, iar pe o suprafață de 653 ha. au încorporat 152 tone îngrășăminte chimice. IN CUPRINSUL ZIARULUI: Informaţii de partid (pag. 2-a) Din viaţa culturală (pag. 2-a) Frumosul ne aparţine : Culoarea (III) (pag. 3-a) Lucrările Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) 1 decembrie — Ziua Africii (pag. 4-a) Comentariul zilei: Alegeri gene­rale în Venezuela (pag. 4-a) Un nou lot de motorete va lua drumul de la uzinele „6 Martie“ din Zărneşti, spre magazine. ÎN FOTOGRAFIE: Maistrul Gh. Bucur şi controlorii de ca­litate Dumitru Pop şi Mătuşelu Ion, executînd recepţia finală a motoretelor înainte de a fi expediate. Foto: GH. BĂNUŢĂ Cu planul anual îndeplinit întreprinderile industriei locale din regiunea Braşov raportează îndepli­nirea cu o lună înainte de termen a planului anual de producţie. Au fost realizate şi puse la dispoziţia bene­ficiarilor sortimente noi de mobilă din P.F.L. curbat, articole de plajă şi jucării din burete, bibelouri de ala­bastru, articole de uz casnic din sîr­­mă împletită şi numeroase alte pro­duse. Creşterea productivităţii cu 4,1 la sută se datoreşte în mare măsură aplicării a peste 500 de măsuri teh­­nico-organizatorice, dotării cu noi aparate şi utilaje, folosirii creditelor de mică mecanizare. Faţă de 46 de obiective planificate s-au realizat cu fonduri de mică mecanizare 65 de lucrări. Printre primele întreprinderi de industrie locală care şi-au realizat planul anual se numără cele din Bra­şov, Mediaş, Făgăraş şi Rupea. Continuînd întrecerea socialistă desfășurată în vederea îndeplinirii e­­xemplare a planului pe acest an, co­lectivele celor 12 întreprinderi de in­dustrie locală ale regiunii vor da peste plan produse în valoare de peste 35 milioane de lei, dintre care numai bunuri de larg consum în va­loare de 9 milioane lei. Lectorat pentru salariaţii fabricii Comitetul sindicatului de la fa­brica „Dezrobirea“ din Braşov a organizat de curînd un lectorat condus de inginera Maria Aldica, la care participă peste 50 de sa­lariaţi. în faţa lor au fost făcute pînă acum trei expuneri pe dife­rite teme. La prima expunere to­varăşa Lucia Niculescu, tehniciană, a vorbit participanţilor despre „Figuri de femei înaintate oglin­dite în literatură”, celelalte două expuneri au fost axate pe teme de producţie. In excursie Peste 80 de colectivişti din brigă­zile legumicole ale gospodăriei colec­tive din Stupini-Braşov, au plecat într-o excursie în Moldova. Ei au vizitat o seamă de obiective indus­triale din Oneşti, Bacău, Piatra Neamţ, Bicaz, precum şi alte loca­lităţi. In săptămînile următoare, vor pleca in excursie pe acelaşi traseu colec­tivişti din brigăzile de cimp şi zoo­tehnice. Noi apartamente în cartierul Tractorul Ieri a fost dat în folosinţă un nou bloc de lo­cuinţe cu 40 a­­partamente, si­tuat în strada In­dependenţei din cartierul Trac­­torul­ Braşov. In noile apar­tamente cu 2 şi 3 camere s-au mutat 19 cons­tructori de trac­toare cu fami­liile lor, cons­tructori de rul­menţi şi alţi oa­meni ai muncii. (H. ALEXAN­DRU, coresp.). LA UZINELE DE TRACTOARE. Maistrul Crăciun Costache și mecanicul Pescaru Ilie, ,motor de 65 ,Q.P. care urmează a fi tanas la bancul de probă, alături de al 10.000-lea VIZITA DILEGAŢIII DE STAT R.P. romíne Ini r. s. f. Iugoslavia Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun BELGRAD 30. — (Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi P. Popa, transmit). Simbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R­S­F, Iugoslavia a avut loc semnarea A­­cordului între Republica Populară Romina şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia privind realiza­rea şi exploatarea Sistemului hidro­energetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Co­municatului comun cu privire la vi­zita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia- Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R­ P- Romíne, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, iar din partea iugo­slavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R­ S.F- Iugoslavia, secre­tar general al Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia. Din partea română au fost de fa­ţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Birlă­­deanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi delegaţiei. ai (Continuare în pag. 4-a) COMUNICAT COMUN La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Române, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 şi 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Romíne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, între­prinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Popu­lare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugo­slavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delega­ţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contem­poraneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusa din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Con­siliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele repu­blicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minei, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Ro­­cea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomuni­caţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Trnobiiia, secretar general al preşedintelui repu­blicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovără­şească de cordialitate şi înţelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că rela­ţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rod­nice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 din­tre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde inte­reselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile eco­nomice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile ob­ţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor na­ţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună efor­turi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în pro­ducţia industrială, a colaborării în domeniul transportu­rilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în rela­ţiile economice ale celor două ţări ca o formă impor­tantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea siste­melor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile ne­cesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bila­terale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va con­tribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comi­sie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat in mod deosebit marea însemnă­tate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dez­voltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea in­dustrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mij­loc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţă­rilor interesate, în legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţi­­nute­ în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să spri­jine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multi­laterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. II Analizînd situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele pro­bleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de în­cordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezol­varea pe cale paşnică a problemelor internaţionale liti­gioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, în primul rînd a ţărilor socialiste.­­ Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile interna­ţionale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării interna­ţionale. Guvernele celor două ţări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea expe­rienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Con­ştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor interna­ţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. (Continuare în pag. 4­ a) S. D. V.-uri la nivelul tehnicii noi­­. Îmbunătăţirea parametrilor geometrici ai sculelor de aşchiere în lumina tehnicii moderne In numărul 5883 al ziarului nostru a fost publicată o pagină specială pe tema îmbunătăţirii continue a activităţii muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din sculării. Fireşte spaţiul restrîns al paginii nu a dat posibilitatea să fie consemnate toate problemele care-i preocupă în pre­zent pe sculeri, pe beneficiarii de S.D.V.-uri, pe proiectanţi şi pe spe­cialiştii în fabricaţia de scule. Propunerea de a se realiza în co­loanele ziarului un schimb de expe­rienţă pe această temă a fost primită cu interes. La redacţie au sosit numeroase scrisori pentru care mulţumim pe această cale tuturor acelora care ne-au scris şi îi informăm că vom publica în numerele următoare ale ziarului nostru opiniile şi recomandările făcute. Pe măsura progresului tehnic — pri­vind introducerea mecanizării şi auto­matizării — problemele fabricaţiei au devenit mai complexe, au crescut pre­tenţiile privind calitatea produselor şi au apărut materiale noi mai rezistente a căror uzinare ridică probleme teh­nologice noi. Astăzi mai mult ca în trecut renta­bilitatea fabricaţiei este dictată de calitatea şi proprietăţile muchiei aş­­chietoare a sculelor. Din acest mo­tiv, concepţia sculelor clasice cît şi fabricarea lor nesigură, bazată pe ex­perienţă şi rutină, trece printr-o transformare categorică, dispare trep­tat conservatorismul cunoscut al scule­rilor. In fabricaţia modernă de serie, ac­centul punîndu-se pe reducerea timpu­lui de prelucrare, îndeosebi a timpu­lui de staţionare, sculele de aşchiere trebuie să corespundă la o serie de condiţii speciale. Aceasta se asigură în cele mai multe cazuri prin înlocuirea *»“ modificarea sculelor convenţionale» realizîndu-se astfel construcţii mai ra­ţionale care satisfac atît cerinţele fabrica­ţiei de serie mare cît şi ale producţiei de serie mică. Pe lingă asigurarea unei productivi­tăţi mari în timpul prelucrării, care SPECimiŞTII adeseori este impusă de durata raţio­nală a ciclului de fabricaţie, o deose­bită importanţă trebuie acordată du­rabilităţii tăişurilor sculei, stabilităţii lor dimensionale şi formării aşchiilor în condiţiile avantajoase, evitînd per­turbarea funcţionării maşinilor-unelte. Detaşarea de aşchii bazîndu-se pe efectul înfigerii unei pene în material, trebuie rezolvată diferit, în funcţie de proprietăţile materialului din care se fabrică scula de aşchiere. Dezvolta­rea şi perfecţionarea acestor materiale de scule, impusă de necesitatea obţi­nerii unei productivităţi din ce in ce mai mari, au urmărit realizarea unor materiale cu caracteristici deosebite privind rezistenţa la uzură şi durita­tea la cald, proprietăţi care au putut fi asigurate prin îmbogăţirea structu­rilor cu porţiuni dure (carburi şi oxizi) însă numai în detrimentul tena­cităţii. Tenacitatea scăzută a aliajelor dure şi a pastilelor ceramice, nu admi­te solicitări de încovoiere prea mari, datorită rezistenţei mici la încovoiere şi a legării structurale pe care le po­sedă. De aceea, la stabilirea unghiurilor penei de aşchiere şi a geometriei tăi­şului, se vor avea în vedere în primul rînd proprietăţile mecanice ale mate­rialului sculei, asigurînd solicitarea fa­vorabilă a tăişului în raport cu pro­prietăţile sale mecanice. Uzura şi durabilitatea tăişurilor (du­rata în minute între două ascuţiri) de­pind de­ alegerea corectă a unghiuri­lor penei de aşchiere. Modificarea aces­tor unghiuri produce întotdeauna un efect bilateral. Urmărind prin modi­ficarea unghiurilor mărirea stabilităţii sculei, a penei de aşchiere sau a vîr­­fului­­ tăişului, se aduce un prejudiciu formării aşchiei, mărindu-se concomi­tent forţele de aşchiere şi uzura sculei. In cazul in care modificarea unghiuri-Ing. LEOPOLD SAUER, conferenţiar la Institutul politehnic Braşov (Continuare­a pag. 2-a) f­ m f­­ * ** 4 sf* Festivalul filmului la sate Ca in fiecare an se va desfăşura in­­cepînd de azi, 1 decembrie 1963, şi pînă la 31 ianuarie 1964 „Festivalul filmului la sate“ — manifestare culturală de mare amploare care va aduna în sălile cine­matografelor săteşti milioane şi milioa­ne de spectatori. Vor rula cu acest pri­lej cele mai valoroase filme artistice, filme de ştiinţă popularizată, de agro­tehnică şi zootehnie, filme documentare. Printre filmele care vor rula în re­giunea noastră în cadrul festivalului se numără producţiile romîneşti: „Lupeni 29", „Codin", ,,A fost prietenul meu", „Cerul n-are gratii", „Celebrul 702“, „Cinci oameni la drum", „Partea ta de vină", „Vară romantică", „Post res­tant", iar dintre filmele străine: „Co­legii", „Estrada—Estrada", „Numai sta­tuile tac", „Pescărușul negru", „Strada mezinului", „Oameni de afaceri", „Ma­rele drum", „Trei zile după nemurire", „Printre oameni buni", „Să ne trăieşti Gnat!“, „Tutunul", „Ţarcul", „Dosarul furat", „Ultima şansă", „Copii minune", „Pedro pleacă în Sierra“ şi altele. Dintre filmele ştiinţifice şi documen­tare vor rula: „Unirea face puterea", „Carnetul preşedintelui", „Oameni bo­gaţi", „Conveierul verde", „4.000 de trepte spre cer", „Uzina", „Tinere ta­lente", „Coroana sfărîmată" şi altele. Expoziţie de miniaturi Muzeul de artă al R.P.R. În cola­borare cu secţia de artă a Muzeului regional Braşov organizează în loca­lul din Piaţa 23 August nr. 30 ex­poziţia „Miniatura şi ornamentul cărţii manuscrise din Ţările Romîneşti din secolele XIV—XVIII“. Deschiderea festivă va avea loc duminică, 1 decembrie, la orele 12, OVIDIA DRAGĂNUȘ, eortsp.

Next