Drum Nou, ianuarie 1964 (Anul 21, nr. 5913-5937)

1964-01-03 / nr. 5913

ANUL XXI. Nr. 5913 ★ VINERI, 3 IANUARIE 1964 ★ 4 PAGINI. 20 BANI CUVINTAREA TOVARĂŞULUI C­ GEORGHE GHEORGIUIU-DEJ ROSTITĂ LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. în anul de care ne despărţim, poporul nostru a do­­bîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţio­nale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate ob­ţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine uti­late modern au intrat în funcţiune. Fonduri impor­tante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei ma­teriale a agriculturii socialiste, s-au construit noi car­tiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultura. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună cre­dinţă care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiecti­velor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom săr­bători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai în­destulată, în viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi so­cialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paş­nice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state so­cialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pen­tru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut ome­nirea. în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea cres­­cîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relaţiilor interna­ţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, între­gului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănă­tate şi fericire! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani! Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romînă Preşedintele Consiliului de Stat al­­­p. Romme, Gheorghe Gheorgh­iu- Dej, împreună cu preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R­­P- Romînă- Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne-Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu­-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R- P- Romíne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, amba­sadorii : R- P- Chineze — Siu Gien­­guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milato­­vici, R- S- Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I- K­­regalin, R- P- Albania — Răpi Gjer­­meni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe Menéndez, R. P­­Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Sem­­settin Arif Mardin, R-P-D- Coreene —■ Giăn Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R- D- Germane — Anton Ruh, R- P- Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti­­ Salomies, Indiei — R-R-F- Khim­­­­ani, R- P- Mongole — Togood­in Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R- P- Bulgaria — Gheorghi Bogda­nov, Republicii Arabe Unite — Mo­­hamed Fahmy Hamad, Franţei — Pierre Paul Bouffanais ; miniştrii­­ Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A- Crawford , Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Ja­­cyntho de Barros , însărcinași cu a­­faceri ad-interim ai : Argentinei — Enrique J- B- Chaillon, Danemarcei — W- Winther Schmidt, Uruguayu­­lui — J- P- Bastarrica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Jo­­hanson, R- D- Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I- D- Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P- Kerkinos-Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţu­mit pentru felicitările şi, urările ex­primate şi s-au întreţinut îndelung, intr-o atmosferă cordială, priete­nească, cu şefii misiunilor diploma­tice­ Adresîndu-se celor de faţă, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan in­ternaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state- Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexisten­ţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată-R­­P- Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia­ destinderii relaţiilor in­ternaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase in­ternaţionale, în scopul consolidării păcii în lume­ Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat ce­lor prezenţi urări de fericire şi pros­peritate. Apoi s-au fotografiat îm­preună cu şefii misiunilor diploma­tice acreditaţi în R­­P- Romînă. /**. | (Agerpres) f 1964 şi-a anunţat sosirea. Pentru noi succese în muncă tineretului din Braşov, şi învăţătură, pentru înfăptuirea­ tuturor năzuinţelor, au închinat paharul şi cei de la revelionul (Foto: Gh. Bănuţă) R­EVELION 1964 LA DATORIE . I ,­ ­ţi­ul 1963 îşi număra ultimele mi­nute. în jurul meselor încărcate cu bucate braşovenii închină pahare cu vin rubiniu în cinstea noului an, urîndu-şi cu căldură „La mulţi ani!“. Dar ’64 lea găsit pe mulţi oameni ai muncii la datorie. Fabrica „Temelia“. Cuptoarele de prăjit clincher continuau să su­pună amalgamul incandescent, care se scurgea apoi printr-un canal spre răcitor. Drumul lui era urmărit cu atenție de oamenii din echipa con­dusă de comunistul Aurel Moldovan. — Noi am sărbătorit revelionul încă din 29 decembrie. Pe ’64 îl în­tîmpinăm cu peste 500 de tone clin­cher peste plan — ne spune tov. Aurel Moldovan. Făuritorii de ciment sînt mîndri. Din produsul muncii lor va „izvorî“ lumina electrică de la hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeș. In noaptea de revelion, pe banda trans­portoare s-au perindat peste 7.200 de saci cu cimente de cea mai bună calitate. In faţa tabloului staţiei de tele­comandă de la noua Gară de călă­tori din Braşov, Ion Coman urmărea intrările, ieşirile şi manevrele a zeci de trenuri. în gară îşi face apariţia un tren de marfă. La geamul Diese­lului apare mecanicul Simion Baciu- Salută cu voioşie pe impiegatul Pe­trie Petru. Au trecut doar cîteva minute. Un şuier lung, un reciproc „La mulţi ani!“ şi trenul goneşte în noapte spre Sibiu. Scurt popas la telefoane. — Cite urări s-au transmis în a­­ceastă noapte prin­­intermediul firu­lui? Răspunsul ni l-a dat suprave­ghetoarea Stela Ţolea. — Multe sute... Deci, sute de urări transmise cu ajutorul telefonistelor Iordăchescu Elisabeta, Hodziţchi Livia, Bărăş­­teanu Lia, Baiu Maria şi altele, care şi-au făcut conştiincios datoria. La maternitatea din Braşov, doc­toriţa Maria Chirilă veghează pri­mul născut pe 1964. Muncitorul Iosif Sibişan, de la Combinatul si­derurgic din Reşiţa, împreună cu soţia, au venit să petreacă revelionul la rudele braşovene. Şi... un musafir aşteptat cu nerăbdare a umplut ini­mile tuturor de fericire — o fetiţă frumoasă ca şi noul an abia sosit. Aşadar, cel mai tînăr om al Braşo­vului în noul an a fost o... reşiţeancă. De veghe a stat în noaptea de re­velion şi farmacista Andriosatos Ale­xandra de la Farmacia centrală din Braşov. — Prea mult de lucru nu avem în noaptea aceasta. Se pare că de data aceasta unii preferă medicamen­telor noastre altele mai... eficace, ne spune farmacista rîzînd. Asemenea doctoriţei Chirilă şi far­macistei Andriosatos, zeci de medici, surori, farmacişti au stat la datorie, îndeplinindu-şi nobila misiune de a­­parători ai sănătăţii populaţiei. La datorie i-a găsit Anul Nou şi pe locotenentul Vasile Popa şi ser­gentul major Cornel Muteşan de la Miliţia oraşului Braşov, care, alături de alţi păzitori ai ordinei publice, au stat de strajă, pentru ca oamenii mun­cii să poată petrece în linişte şi vo­ioşie. ILIE GABRA Printre constructorii de tractoare în seara­­ revelionului, din cartierul cu ferestrele feeric luminate, care în acest an s­-a mai îmbogăţit cu cîteva sute de ap­­artamente, constructorii de tractoare se îndreptau în grupuri vese­le spre clubul uzinei. Şi-au dat aici întîlnire aproape 500 muncitori, ingi­neri şi tehnicieni ai uzinei, împreună cu familiile lor. Marea sală a cantinei i-a întîmpinat cu o atmosferă sărbăto­rească. Pomul de iarnă strălucitor, lu­minile multicolore, urările înscrise de penelul unui meşter iscusit în cîteva colţuri ale sălii, ghirlandele de brad, ploaia de confeti, toate prevesteau că barometrul veseliei va ajinge la hotarul dintre ani cel mai înalt nivel. ... Ora 22. Sosesc oaspeţi dragi, în frunte cu tovarăşul Aldea Militaru, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., care felicită cons­tructorii de tractoare pentru succesele obţinute în anul 1963 şi urează munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor pre­cum şi familiilor lor multă sănătate, fericire şi noi succese în înfăptuirea sarcinilor care le stau în faţă în noul an. Izbucnesc aplauze puternice. Pe fe­ţele tuturor citeşti satisfacţie, fericire. In sală răsună acordurile vesele ale muzicii. Tehnicianul Ştefan Croitoru interpretează cu multă măiestrie cînte­­ce populare romîneşti. Apoi pe scenă îşi fac apariţia solişti ai Teatrului mu­zical, care prin numerele prezentate culeg ropote de aplauze. ... Ora 23,55. Liniştea a cuprins întreaga sală. Se aude vocea crainicu­lui : „Vorbeşte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române.“ Cuvintele calde ale conducătorului iubit, merg la ini­mă, fiind subliniate de puternice aplauze. Se toastează pentru viitor. Tradiţionalul „La mulţi ani !“ e pe buzele tuturor. Cînd acele ceasornicelor s-au întîl­­nit în dreptul cifrei 12, marcînd sosi­rea noului an, o explozie de veselie şi entuziasm a cuprins sala. Clinchete de pahare, sărutări, îmbrăţişări, urări de sănătate, fericire şi noi succese. ... începe dansul. Orchestra uzinei interpretează melodii din cele mai fru­­moase, între un ceardaş şi o periniţă, m-am apropiat de doi tineri: Emil şi Felicia Grozea. Emil este rectificator la linia de arbori a uzinei „Tractorul“. Soţia sa, Felicia, este tot metalur­­gistă. Lucrează la uzina vecină, „Rul­mentul”, ca montatoare. în anul 1963 ambii şi-au adus din plin contribuţia la succesele obţinute de colectivele din care fac parte. — Ce vă doriţi în noul an ? Răspunde Emil pentru amîndoi : — în primul rînd, sănătate şi fe­ricire. în acest an voi termina şcoala medie şi aş dori mult să dau admite­rea la facultatea de mecanică. Mai am un gînd. împreună cu alţi inovatori din secţia motor vreau să pun la punct banda transportoare de la linia de ar­bori, care n-a funcţionat de cînd a fost montată şi pentru care am fost amintiţi şi în „Pluguşorul tractorişti­lor“. Interviu fulger cu tehnicianul Con­stantin Moraru : — Ce v-a adus anul 1963­­ . — Pe lîngă numeroasele satisfacţii profesionale vreau să arăt că mă număr printre cei 200 constructori de trac­toare care s-au mutat în anul 1963,în apartamente noi. — Ce vă doriţi în 1964 ? — în primul rînd ca inovaţia pe care am şi pregătit-o să o înregistrez primul la cabinetul tehnic. De asemenea, ca tehnician a! serviciului desfaceri, doresc ca tractoarele noastre să se bucure­­de un tot mai mare prestigiu pe piaţa in­ternaţională, aşa cum au fost apreciate recent la Tîrgul de la Salonic. Răspunsuri simple, vibrînd de, do­rinţa de a-şi îmbunătăţi activitatea ■ la locul de muncă, de a face totul pentru ca tractorul romînesc să se afirme tot mai puternic ca un produs cu carac­teristici tehnice înaintate, la nivelul celor mai bune produse similare de pe piaţa mondială, au mai dat sudorul Aurel Kiss, inginerul Mihai Dărăban, rectificatoarea Maria Ivanciuc, oţelarul Mircea Petram şi alţii. Atmosfera sărbătorească, veselia şi dansul au fost oaspeţii constructorilor de tractoare pînă în zori. C. FOCIUC Obiectivul fotografic a surprins ciţiva din cei care au întîmpinat Anul Nou la datorie. în primul clişeu, telefonistele de la oficiul Braşov asigură desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a convorbirilor telefonice. Un ultim control şi şeful de echipă Aurel Moldovan de la fabrica „Temelia“ va da dispoziţia pentru evacuarea şarjei de clincher (al doilea clişeu). „Drum bun şi... La mulţi ani !“ urează impiegatul Petru Petric mecanicului dieselist Simion Baciu (al treilea clişeu). Qf&artid titiPi­pţi, înserarea s-a lăsat de mult, dar forfota nu încetează ca de obicei; luminile strălucitoare prelungesc ziua în această ultimă noapte din an. Zăpada, însoţitor atît de obiş­nuit al iernii, nu acoperă de astă­­dată străzile şi casele, dar cu toate acestea Moş Gerilă a găsit posibilitatea de a sosi şi la cen­trul studenţesc din oraşul de la poalele Tîmpei. Dacă venea cu o zi mai devreme, găsea miile de vii­tori ingineri şi profesori în plin studiu pentru sesiunea de examene care va avea loc în curînd. Aşa însă i-a aflat în jurul meselor în­cărcate nu cu cărţi, ci cu multe bu­nătăţi şi sticle de Tîrnave. Par­­ticipînd la sărbătorirea unui an de succese, studenţii întîmpină şi noul an cu încredere şi bucurie. Revelionul studenţesc a început. E o revărsare de entuziasm şi elan, de vervă şi însufleţire, atri­bute ale tinereţii care nu pot lipsi unei sărbători atît de tinereşti. Perechile de dansatori se lasă fu­rate de ritmul melodiilor, se spun glume, veselia e generală. Deodată se face linişte. Membrii brigăzii artistice a facultăţii de mecanică, prezintă tradiţionalul „Pluguşor“, iar versurile scurte şi antrenante amintesc de succesele obţinute de studenţi în anul care a trecut. Domneşte o atmosferă sărbătorească. Nu mai este mult pînă la miezul nopţii, cînd anul cel vechi va preda tînărului său succesor ştafeta timpului. Ce poate fi mai plăcut, ne spune terdinta Costescu Gabriela de la ■acuitatea de mecanică, decit să întîmpini Anul Nou în mijlocul colegilor. Cu toţii, vom ridica paharele pentru un nou an de succese, pentru fericire şi tinereţe, în mijlocul colegilor te bucuri­e de aceste clipe minunate, cu ei arunci o privire înapoi, în anul care a trecut, iar amintirea bucuriilor şi satisfacţiilor trăite face ca totul în jur să-ţi pară şi mai frumos. Anul care a trecut înseamnă pentru Costescu Gabriela un an de muncă încordată, care i-a adus satisfacţia unei sesiuni luate cu succes, iar zilele de vară petrecute în tabăra de la Izvorul Mureşu­lui, un prilej de plăcuţe amintiri■, Studentului Zîrnoveanu Eugen din anul III al facultăţii de me­canică şi celorlalţi colegi ai săi, anul care a trecut le-a adus, cu ocazia celor două proiecte reali­zate de ei, satisfacţia primelor realizări personale, un prim pas, dar foarte important, în viitoarea lor activitate de ingineri. De anul 1963, ne spune studen­tul Giurgiu Cornel din anul III al Institutului pedagogic, mă vor lega întotdeauna amintiri deose­bit de frumoase, în special, de­butul la catedră a fost momen­tul, nu lipsit de emoţii, în care am făcut cunoştinţă cu viitoarea mea muncă de profesor. Studenţii întîmpină noul an cu succesele şi realizările obţinute pînă acum, iar ele sînt mărturia cea mai deplină a viitoarelor rea­lizări, în următorii ani. Dorinţe pentru 1964 ? Ele sínt ■ o mulţime, dar mai ales una pe care Moş Gerilă n-o va p putea în­făptui, ci şi-o vor realiza stu­denţii prin muncă şi studiu intens, luarea cu rezultate cit mai bune a sesiunii de examene. LIV­IU PLUGARU

Next