Drum Nou, februarie 1964 (Anul 21, nr. 5938-5962)

1964-02-01 / nr. 5938

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI VA ! uni nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al PM R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 9 ANUL XXI, Nr. 5938 * SIMBATA, 1 FEBRUARIE 1964 * 4 PAGINI, 20 BANI Pentru o producţie sporită de legume în tot timpul anului Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. trasează sarcini importante pe linia dezvoltării intensive şi multilate­rale a producţiei agricole. în acest sens se prevede ca pînă în anul 1965 pro­ducţia de legume să sporească cu circa 148 la sută faţă de producţia realizată în 1960, ceea ce va determina creşterea considerabilă a consumului de legume pe cap de locuitor. Ca urmare a măsurilor luate de con­siliul agricol regional, sub îndrumarea comitetului regional de partid, în ulti­mii ani în regiunea noastră s-au obţinut rezultate bune în dezvoltarea sectorului legumicol. Preocupîndu-se mai înde­aproape de organizarea procesului de producţie, de generalizarea metodelor avansate, un număr tot mai mare de gospodării şi-au extins suprafeţele culti­vate cu legume şi au obţinut recolte mari la hectar. Sunt semnificative în această direcţie rezultatele obţinute de gospodăriile colective din Laslea, Al­beşti, Proştea Mare, Codlea, Stupini ca şi cele obţinute de gospodăriile de stat din Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi altele, în anul trecut, de exemplu, gospodă­ria colectivă din Stupini-Braşov a valo­rificat o cantitate de 5412 tone de le­gume, obţinînd un venit total de aproa­pe 3.550.000 lei. Pentru anul 1964 s-a prevăzut ca în regiunea noastră să se cultive cu legume o suprafaţă totală de 6.000 hectare, din care 3.500 ha, în cadrul gospodăriilor colective. Realizarea în întregime a acestei sarcini, obţinerea unor producţii cit mai mari şi în sortiment variat de­pinde în bună măsură de felul cum consiliile agricole raionale, specialiştii se vor preocupa de îndrumarea unită­ţilor producătoare. Acţiunea va trebui orientată în aşa fel, incit culturile de legume să fie concentrate intr-un număr restrîns de gospodării situate de r­efe­­­rinţă în zona preorăşenească, ţinîndu-se seama de condiţiile existente, de forţa de muncă, de mijloacele de transport existente în vederea livrării legumelor la timp. Este indicat ca, culturile de le­gume uşor perisabile cum sunt roşiile, ardeii, castraveţii etc. să se cultive cit mai aproape de centrele de desfacere, iar cele mai puţin perisabile, şi în ge­neral rădăcinoasele, să se producă în unităţile mai îndepărtate. O sarcină de o deosebită importanţă care se pune în acest an în faţa culti­vatorilor de legume este eşalonarea pro­ducţiei pentru asigurarea de cantităţi mai mari de legume pe o perioadă mai lungă de timp, mai ales în sezoanele deficitare. Această sarcină este pe deplin realizabilă prin plantarea şi însămîn­­ţarea legumelor la intervale de timp, în terenurile cele mai potrivite. De aseme­nea, un mare rol în această privinţă 51 are folosirea serelor şi răsadniţelor pre­cum şi a culturilor de cîmp protejate cu polietilenă. în acest sens, în afara celor aproape 71.000 ..m.p. răsadniţă existente în G.A.C. şi G.A.S. în anul acesta în regiunea noastră se prevede construirea în G.A.C. a încă 18.000 m.p. răsadniţă. Va creşte şi suprafaţa ele răsadniţe destinate culturilor forţate cu încă 12.000 m.p., iar a culturilor tim­purii sub adăpost de polietilenă cu 10.000 m.p. în G.A.S. și 50.000 m.p. în cadrul gospodăriilor colective. Pen­tru îndeplinirea acestor prevederi statul acordă G.A.C. credite pentru procura­rea materialelor necesare. Astfel G.A.C. li se pun la dispoziţie 2.000 m.c. ch’e­­, restes, 60.000 m.p. geam, 8.200 kg. folie de polietilenă şi alte materiale precum şi 48 agregate de irigare şi 700 m.l. conductă pentru irigaţii, în vederea ex­tinderii acestei metode pe încă 555 ha., contribuind in bună măsură la sporirea producţiei. O rezervă importantă pentru obţi­nerea pe o perioadă mai îndelungată a unor producţii mari de legume o con­stituie folosirea raţională a răsadniţe­lor, în care, după eliberarea lor de răsadurile de conopidă şi varză timpurie, se pot cultiva roşii, castraveţi, vinete, ardei graşi împreună cu salată şi ridichi de lună. De asemenea, răsadniţele pot fi folosite şi toamna pentru producerea spanacului, cepei, salatei, necesare pen­tru consum în lunile noiembrie şi de­cembrie. Consiliile agricole raionale, conduce­rile gospodăriilor colective producătoare de legume trebuie să acorde o mai mare atenţie folosirii metodei de protejare cu folii de polietilenă a culturilor tim­purii, precum şi pentru forţarea şi pro­tejarea altor culturi: spanac, salată, gulioare, în vederea eşalonării producţiei de le­gume pe o perioadă cit mai mare de timp, este necesar să se folosească un sortiment cit mai bogat de legume, diin soiuri cu perioade diferite de vegetaţie. De aceea consiliile agricole trebuie să îndrume îndeaproape conducerile gospo­dăriilor, în privinţa soiurilor pe care să le cultive în fiecare unitate în parte, sprijinindu-le să-şi procure din timp seminţele necesare. De asemenea, va tre­bui să se intensifice pregătirea răsadni­ţelor, astfel ca semănatul în răsadniţe să se poată executa la timpul optim. Experienţa dobindită de unităţile fruntaşe a arătat că folosirea culturilor succesive şi asociate de legume, este un mijloc important pentru mărirea producţiei legumicole şi eşalonarea aces­teia pe o perioadă lungă de timp. Prin această metodă se pot obţine mai multe recolte pe an, ceea ce duce şi la mă­rirea veniturilor băneşti. Pentru o reu­şită cit mai bună a recoltelor de legu­me eşalonate este însă necesar să se acorde aten­ţia cuvenită şi extinderii iri­gării. Iată de ce în centrul preocupări­lor consiliilor agricole, a consiliilor de conducere ale G.A.C. trebuie să stea procurarea din timp a utilajului nece­sar, ca şi amenajarea corespunzătoare a terenurilor. O atenţie deosebită trebuie să se a­­corde culturilor de legume semănate în toamnă. Unităţile unde nu s-a îndepli­nit planul de însăminţare a acestor le­gume, sunt datoare să facă această lu­crare în „ferestrele iernii“, atunci cînd timpul se încălzeşte, pentru a asigura cantităţile de spanac, ceapă stufat, salată, care au fost prevăzute­ în acţiunea de sporire a producţiei de legume, o mare răspundere revine organizaţiilor de partid din G.A.C. Ele au sarcina să urmărească îndeaproape felul cum consiliile de conducere traduc în viaţă planurile întocmite, cum se preocupă de înfăptuirea măsurilor teh­nice și organizatorice prevăzute. în ace­lași timp, comitetele raionale de partid au datoria să urmărească și să contro­leze felul cum se încheie contractele de livrare-prelucrare, cum se realizează prevederile acestor contracte. Luînd toate măsurile care să ducă la sporirea producţiei de legume, la eşalo­narea ei pe o perioadă cit mai îndelun­gată de timp, unităţile agricole din re­giunea noastră vor putea contribui în tot mai mare măsură la buna aprovizio­nare a oamenilor muncii, sporindu-şi totodată veniturile băneşti. TINERI ÎN în organizarea de excursii şi dru­meţii, Comitetul orăşenesc U.T.M. Braşov a dobîndit o bună experien­ţă: în anul ce a trecut mai bine de 7.000 de tineri au vizitat Doftana şi Muzeul de istorie a partidului din Bucureşti. Totodată alţi peste 35.000 DRUMEŢIE de tineri din întreprinderile, unită­ţile socialiste ale agriculturii, şco­lile şi institutele de învăţămînt su­perior din Braşov au luat parte la drumeţii organizate pentru cunoaşte­rea frumuseţilor şi bogăţiilor patriei noastre socialiste. în CUPRINSUL ZIARULUI : • MAGAZIN (pag. 2 a) • Să gospodărim cu grijă fura­jele p înrăţind unii de la alţii (pag. 3-a) • Din activitatea unei comisii de îm­păciuire: „Părţile s-au împăcat“ (pag. 3-a) • Tratativele pentru dezarmare de la Geneva (pag. 4-a) • Cronica evenimentelor săptăminii (pag. 4-a) • SPORT (pag. 4-a) INOVATORII IŞI ADUC DIN PLIN CONTRIBUŢIA De la metalul topit din care se toarnă o gamă va­riată de piese şi pînă la produsele finite — turbosuflante, convertizoare hi­draulice şi compre­­soare, utilaje de înal­tă tehnicitate — o­­ţelul parcurge un drum complex tre­cînd prin mîinile unor oameni care mînuiesc cu pricepere tehnica modernă, în secţii, la fiecare fază şi operaţie se asigură în ansamblu creşterea pro­ductivităţii muncii, iar în această di­recţie, colectivul uzinei a dobîndit o bună experienţă. Cei mai destoinici inovatori au fost lăcătuşii Cucu Nicolae, Stoklassa Fran­­cisc şi maistrul Silviu Moldovan care au prezentat peste 30 propuneri de inovaţii. Datorită aplicării propunerilor lor, un mare număr de operaţii de eboşare, filetare, rectificare şi diferite probe de verificare se fac în prezent cu mecanisme şi dispozitive care asi­gură o productivitate sporită şi o ca­litate superioară a produselor prelucrate. Strungarul Voinea loan a confecţionat un suport de aşezare şi reglare a ele­vatorilor de foraj de mărimi diferite, reducînd într-o măsură însemnată manopera. Lăcătuşul Bruss Ioan şi con­trolorul Ardeleanu Nicolae, cu ajuto­rul unor dispozitive de găurire şi control, au îmbunătăţit calitatea piese­lor prelucrate la instalaţia de coman­dă hidraulică. Fireşte, am enumerat numai cîteva exemple. Toate propunerile aplicate au contribuit într-o măsură însemnată la creşterea productivităţii muncii, îm­bunătăţirea calităţii produselor şi rea­lizarea de economii peste plan la pre­ţul de cost. Calculele făcute au dove­dit că din creşterea productivităţii muncii cu 3,2 la sută — obţinută pe întreaga uzină — 0,8 la sută s­a rea­în tehnologia de fabricaţie au sur­venit modificări, s-a îmbunătăţit con­strucţia maşinilor purtînd marca uzi­nei noastre, s-au adoptat noi meca­nisme şi dispozitive care au avut ca rezultat îndeosebi creşterea producti­vităţii muncii. La prelucrarea mecani­că, spre exemplu, o serie de maşini au fost modernizate introducîndu-se fre­­zarea cu capete multiple, broşarea la executarea canelurilor pentru axul convertizorului, filetarea mecanică a şuruburilor de serie mare şi altele. La ridicarea nivelului tehnic la fiecare fază şi operaţie şi-au spus din plin cuvîntul şi inovatorii uzinei. In anul trecut au fost aplicate 259 pro­puneri de inovaţii. Iată cîteva dintre ele, lizat prin aplicarea inovaţiilor pro­puse. Comitetul sindicatului a primit în anul trecut din partea comitetului de partid sarcina să ia noi finisuri de atragere a cit mai mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri în activita­tea de inovaţii. S-a hotărît în acest sens ca propaganda tehnică să se desfăşoare mai intens, colectivele de rezolvare a propunerilor să fie reacti­­vizate, inginerii să acorde mai mult sprijin tehnic inovatorilor. Experienţa a dovedit că putem spori contribuţia inovatorilor dacă vom acorda o atenţie deosebită alcătuirii planurilor tematice de inovaţii. La în­tocmirea lor s-a ţinut seamă îndeosebi de propunerile făcute în sectoare. Un rol hotărâtor în îmbunătăţirea activi­tăţii inovatorilor i-au avut cursurile de ridicare a calificării care, înarmin­­du-i pe muncitori cu temeinice cunoş­tinţe profesionale, le-au dat posibilita­tea să facă propuneri competente PAVEL MOLDOVAN, director la uzina „Hidromecanica“ Braşov (Continuare în pag. 3-a) Deşi ne aflăm în plină iarnă, în ex­ploatările din ca­drul întreprinderii forestiere Făgăraş activitatea se des­făşoară din plin. Clişeul alăturat în­făţişează un grup de muncitori fo­restieri din parche­tul Valea lui Cră­ciun, împărtăşin- du-şi părerile în legătură cu creşterea indicilor de utili­zare ai masei lem­noase. (Foto : C. Fociuc) CARNET DE ÎNTRECERE ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE 1 ” .,eftiile fabricii „Partizanul Roșu“ te întîm­­pină la tot pasul, lozinci mobilizatoare popu­­. ^r*z„m­^ angajamentele luate în întrecerea socialistă in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. S­ă facem o scurtă vizită prin secţii şi ateliere. La secţia de apretură umedă, de pildă, atenţia este îndreptată spre calitate şi spre realizarea celor 50.000 Iei economii, cit s-a stabilit în angaja­mentul anual. Agitaţia vizuală cheamă pe toţi muncitorii şi tehnicienii secţiei să urm­eze exemplul tovarăşilor Şerbănescu Ioan şi Palade Alexandru care au pornit cu hotărîre să-şi respecte cuvîntul dat. Alături de ei se află numele comunistului Göbei Georg şi al lui Emerich Hans, care s-au angajat să dea o producţie cu 10 la sută mai mare decit sar­cina planificată. La finisaj este popularizată activitatea brigăzii conduse de Ilie Marieta care în luna decembrie a depăşit planul cu 18 la sută. Exemplul ei este urmat şi in acest an de muncitoarele secţiei. F­aptele care vin să traducă în viaţă angajamen­tele luate dovedesc că măsurile stabilite pen­tru buna organizare a întrecerii socialiste, pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice, au fost alese cu grijă şi sunt aplicate operativ. Comitetul de partid şi organizaţiile de bază din secţii au dat, în acest sens, îndrumări permanente tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Astfel, în luna ianuarie a fost analizată calitatea produselor, acordîndu-se o atenţie deosebită reclamaţiilor beneficiarilor. Cu acest prilej s-a văzut încă odată cit este de necesar ca obiectivele propuse în planurile de măsuri să fie grabnic înfăptuite. Popularizarea angajamentelor luate a constituit un obiectiv important al activităţii comitetului de partid. In scopul realizării lui s-a făcut instruirea secretarilor organizaţiilor de bază şi a agitatorilor. P­entru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă au fost stabilite măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la valorificarea unor noi rezerve ale producţiei. Urmărind graficul realizării acestor mă­suri, se constată că marea majoritate a celor 61 de obiective stabilite au fost programate în primul semestru al anului. Un singur obiectiv va fi rezolvat în trimestrul III. Se remarcă, de asemenea, faptul că 3 dintre măsuri au fost realizate încă in trimes­trul IV al anului trecut în cadrul măsurilor pregă­titoare pentru realizarea ritmică a planului din primele zile ale acestui an. Care va fi eficienţa eco­nomică a acestor măsuri nu este greu de prevăzut, dacă ne gindim că cele mai multe dintre ele îşi vor aduce contribuţia la realizarea planului pe cea mai mare parte a anului. Aşadar, în serviciile de specialitate ale fabricii şi în secţii s-a trecut cu însufleţire la îndeplinirea mă­surilor stabile. Au intrat în funcţiune două maşini moderne de scămoşat şi tuns, a fost mecanizată operaţia de încărcare şi descărcare a materialelor grele şi au fost întocmite reţete multiple de vopsit pentru aceeaşi culoare. Toate acestea au făcut ca sarcinile de plan să fie îndeplinite ritmic. în două decade din luna ianuarie s-au realizat 67 la sută din sarcinile planului lunar de producţie. B­ilanţul este deci rodnic. Pentru felul în care îşi respectă cuvîntul dat, textiliştilor li se­­ pot adresa îndreptăţite cuvinte de laudă. Socotim însă că realizările lor ar putea fi şi mai bune dacă ar fi evitate unele deficienţe care se mai fac simţite la unele locuri de muncă. Mai întîi cre­dem că este necesar ca unele obiective din planul M.T.O. să fie analizate cu mai multă atenţie. Aceasta deoarece cîteva dintre ele au un caracter general sau sunt o consecinţă firească a creşterii volumului producţiei faţă de anul trecut. Ar fi bine de asemenea ca acest plan de măsuri să cu­prindă pe lingă termenele de realizare a măsurilor şi termene pentru întocmirea documentaţiei teh­nice, pentru aprovizionarea cu unele piese sau utilaje din afara întreprinderii. în ceea ce priveşte agitaţia vizuală care în cea mai mare parte este făcută la un nivel corespun­zător, mai trebuie spus că totuşi, în secţia filaturi nu au apărut încă lozincile mobilizatoare iar pe frumosul panou de la intrarea în secţie se găsesc încă angajamente aparţinînd anului trecut. E­liminînd unele deficienţe existente şi luînd noi măsuri cerute pe parcurs de nevoile pro­­ducţiei în creştere, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la această întreprindere va putea raporta cu mîndrie partidului, în cinstea marii sărbători, îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. FORT ZOLTÁN Una din unităţile Combinatului chimic din Făgăraş : fabrica de acid azotic. In fotografie un instantaneu de la operaţia de ardere a amoniacului. (Foto : Gh. Bănuţă) 0 Plenara Comitetului regional de Cruce Roşie în cursul zilei de 30 ianuarie a avut loc plenara Comitetului regio­nal de Cruce Roşie, la care­ au luat parte reprezentanţi ai Comitetului Central de Cruce Roşie şi delegaţi ai comitetelor raionale de Cruce Roşie. în cadrul plenarei s-a analizat ac­tivitatea desfăşurată de Comitetul­ re­gional de Cruce Roşie în anul 1963, precum şi acţiunile ce vor fi între­prinse în acest an. Delegaţii­ s-aiu angajat în plenară să depăşească­ pre­vederile planului în domeniul edu­caţiei sanitare. Spectacolul fruntaşilor: In producţie La Uzinele de tractoare, ansam­blul artistic „Ciocîrlia“ a prezentat piesa de teatru „Nuntă la castel“­­de Sütő András, în sala clubului au fost prezenţi la spectacol fruntaşii în­ în­trecerea socialistă şi membrii forma­ţiilor artistice de amatori ai uzinei, împreună cu familiile lor. Spectacolul, iniţiat de comitetul sindicatului cu sprijinul conducerii uzinei şi al­­ an­samblului „Ciocîrlia“, s-a bucurat de succes. De­­ propuneri la fapte Dezbaterea cifrelor de plan la fa­brica „Nicovala“ din Sighişoara a antrenat întregul colectiv în găsirea de noi rezerve interne pentru ridica­rea nivelului tehnic al producţiei. Cu această ocazie au fost făcute 168 de propuneri menite să contribuie la rea­lizarea angajamentelor luate, dintre care 13 au fost incluse imediat in planul de măsuri tehnico-organizato­­rice. Se remarcă preocuparea pentru îmbunătăţirea cali­tăţii casetelor de suveici. în vederea ridicării nivelu­lui calitativ al produselor au fost consultaţi şi unii dintre beneficiari („Partizanul Roşu“ -Braşov, „6 Mar­­tie“-Sighişoara etc.). Deşi propunerile au fost făcute de puţin timp, colectivul fabricii a tre­cut cu operativitate la aplicarea lor. Vineri, 30 ianuarie, pe scena Teatrului de stat, elevii Şco­lii medii nr. 1 din Braşov au dat un spectacol în cadrul pregătirilor pentru concursul inter­­școlar. Obiectivul nostru a reținut un moment dintr-un dans popular pre­zentat cu această ocazie. (Foto : O. Winke) Un nou cinematograf Recent, în localitatea Aita Medie, raionul Sf. Gheorghe, a luat fiinţă un cinematograf sătesc. Noua uni­tate cinematografică — prima din cele 20 prevăzute a fi deschise în anul 1964 la sate — a fost dotată cu aparatură de proiecţie modernă. Dezvoltarea sectorului zootehnic în discuţia colectiviştilor Se­ poate spune că gospodăria co­lectivă din Răvăşel, raionul Agnita, a făcut paşi însemnaţi în întărirea sa economică şi organizatorică. Co­lectiviştii de aici, îndrumaţi îndea­proape de organizaţia de partid, au reuşit să obţină an de an producţii ridicate, să-şi dezvolte fermele de animale şi paralel cu aceasta să mă­rească proprietatea obştească a gos­podăriilor colective. Despre rezultatele obţinute în anul 1963 şi despre ceea ce vor realiza în acest an, colectiviştii de aici au dis­cutat recent în cadrul unei adunări generale. Atît în darea de seamă prezentată cît şi în discuţiile purtate de parti­cipanţi s-a pus un mare accent pe problemele ce privesc dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, s-a ară­tat că la sfîrşitul anului trecut nu­mărul, de taurine a ajuns la 471 ca­pete din care 178 de vaci, cel al ovi­nelor s-a ridicat la peste 970 capete. A crescut simţitor şi numărul celor­lalte specii de animale. De asemenea, colectiviştii au ridicat o serie de construcţii gospodăreşti şi s-au în­grijit de asigurarea bazei furajere necesară pentru perioada de stabu­­laţie. Toate acestea au făcut posibilă obţinerea şi livrarea către stat a unor cantităţi însemnate de lapte, carne, lînă. Participanţii­­ la discuţii au scos însă în evidenţă faptul că rezultatele obţinute în anul 1963 puteau fi mult mai bune dacă toţi colectiviştii s-ar fi preocupat în mai mare măsură de îngrijirea şi hrănirea corectă a ani­malelor. Vorbind despre metodele pe care le foloseşte în creşterea viţeilor, colectivistul Brekner Martin a ară­tat că numai prin furajarea raţio­nală a acestora, pe baza unor raţii stabilite în mod ştiinţific, numai prin menţinerea unei curăţenii exem­plare a adăposturilor şi prin aplica­rea strictă a programului de grajd, se pot obţine animale valoroase, ca­pabile să dea producţii mari. De asemenea, colectivista Schenker Hilde a vorbit despre aportul impor­tant pe care femeile îl pot aduce l.­ buna îngrijire a animalelor, în gos­podăria noastră, a arătat vorbitoa­rea, lucrează aproape 300 de femei. Dacă unele din ele ca Elena Oan­­cea, Hampu Ana, Negrilă Paraschi­va participă cu regularitate la muncă Adunări generale I în gospodăriile colective și îşi dau interesul pentru obţinerea unor rezultate tot mai bune, sunt altele ca Brad Valeria, Schenker Io­­hana, Roth Susana care nu respectă prevederile statutare. Ea a propus ca în anul acesta comisia de femei din gospodărie, cu ajutorul organi­zaţiei de partid, să se preocupe mai mult de antrenarea tuturor femeilor din gospodărie la muncă, să desfă­şoare o mai eficace muncă politică. Pentru anul 1964, colectiviştii din Răvăşel, ţinînd seama de posibili­tăţile pe care le au, şi-au prevăzut să dezvolte şi mai mult sectorul zootehnic. Numai la taurine, de exemplu, ei au planificat să sporeas­că efectivul cu peste 100 capete, în special pe seama prăsilei proprii. în acest fel, la sfîrşitul anului gospo­dăria va avea o încărcătură de 45 taurine la 100 ha. Efectivul de vaci şi juninci va ajunge la peste 300 capete, iar al ovinelor la 1.200 capete, în vederea creşterii producţiei ani­maliere la nivelul posibilităţilor gos­podăriei, (planul de producţie pre­vede să se realizeze 1700 1, lapte pe cap de vacă furajată, 40 1, lapte şi 1.800 kg. lînă la fiecare oaie) co­lectiviştii au luat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice. Vorbind despre această problemă, medicul veterinar Eugen Bârsan a apreciat faptul că încă de pe acum conducerea gospodăriei se preocupă cu grijă de această problemă. Colec­tivistul Schenker Mihail a arătat că gospodăria are mari posibilităţi pen­tru sporirea cantităţilor de furaje, în perimetrul nostru, a arătat el, există peste 115 ha. teren puţin pro­ductiv, acoperit cu mlaştini şi bălţi. Această suprafaţă poate fi redată agriculturii prin lucrări de îmbună­tăţiri funciare şi apoi cultivată cu plante furajere. Tot el a propus încă din primăvară să se execute­­ lucrări pentru asigurarea apei, p­en­­tru animale la păşune. Şi alţi­ colectivişti care au luat cuvîntul în adunare au făcut propu­neri interesante legate de urgenta­rea transportării îngrăşămintelor na­turale, de pregătirile pentru campa­nia de primăvară. Ei s-au angajat să aducă o contribuţie cît mai mare la realizarea şi depăşirea can­­­tităţilor de 52,9 tone carne, 3016 lel. lapte, 1700 kg. lînă etc. prevă­zute a fi livrate statului pe bază de contract. De altfel în planul de venituri şi cheltuieli s-a prevăzut realizarea în acest an a unui venit total ,de 1.420.184 lei, din care aproape 839.000 lei din sectorul zootehnic. Aceste cifre vorbesc de la sine de importanţa mare pe care o acorda colectiviştii din Răvăşel sectorului zootehnic. I. ANDREI, membru al subredacţiei noastre voluntare din Agnita I. TOCANIE ÎNSEMNĂRI DIN CONCURS De trei duminici, centrele de con­curs din raionul Tg. Secuiesc cunosc o animaţie deosebită. Pe scenele că­minelor culturale se perindă, într-o atmosferă sărbătorească, zeci de for­maţii de amatori, cu sute de artişti, care îşi disputa întîietatea în cadrul fazei de masă a celei de-a doua etape a concursului al VII-lea. Colectiviştii care populează sălile de spectacole admiră şi în acelaşi timp învaţă din frumoasele producţii ale artei amatoare,, puse nemijlocit în slujba dezvoltării gospodăriilor co­lective şi a educării socialiste a ma­selor de colectivişti. În categoria formaţiilor cu o evo­luţie meritorie se situează brigăzile artistice de agitaţie din Poian şi Oj­­dula, care, pe baza unor texte literare bune, ancorate organic în viaţa sa­tului colectivizat, au oferit spectacole de o certă valoare educativă şi artis­tică. Echipele de dansuri popilare din Sînzieni, Mereni, Covasna (cu dansul cu temă:,„La izvorul de apă minerală“), Cătălina şi altele, au me­ritul de a fi pregătit suite de jocuri populare locale la o înaltă ţinută artistică. Bine s-au comportat in faza comunală şi corurile colectiviştilor din Covasna, Voineşti şi Breţcu, care faţă de concursurile precedente au înregistrat salturi evidente în abor­darea unui repertoriu corespunzător. Faza de masă a scos în evidenţă şi unele lacune, nu atît în privinţa la­turii organizatorice (ca în anii tre­cuţi), cît în evoluţia nesatisfăcătoare a unor formaţii artistice, de la că li­se aştepta mai mult. Din pricina su-­­perficialităţii instructorilor de forma­ţii şi a componenţilor brigăzii artis­tice de agitaţie şi a formaţiei de dansuri din Petriceni, cele două echi­pe s-au prezentat în concurs la un nivel cu mult sub mediocru. Din motive asemănătoare, juriul concursului a hotărît repetarea­ între­cerii pentru centrul de concurs­­ din Turia, unde majoritatea echipelor­ s-au prezentat în concurs fără o pre­gătire prealabilă serioasă. Aici, mai mult ca la celelalte centre, concursul a demonstrat practic că înainte de a se prezenta la confruntare cu celelalte echipe, formaţiile de amatori au da­toria de a organiza cît mai multe spectacole pentru colectivişti. Aceste spectacole contribuie la perfecţiona­rea artistică a componenţilor echipei, la îmbunătăţirea repertoriului, în raionul Tg. Secuiesc mai sunt programate în săptămînile următoare faze de concurs la Zagon, Boroşneul Mare şi Brateş. E bine ca formaţiile care vor apare pe cele trei scene să înveţe unele de la altele. E bine de asemenea ca gospodăriile colective de pe raza raionului sa con­­tinue a sprijini formaţiile partici­pante in concurs, cu mijloace de lo­comoţie la centrele de concurs şi cu alte materiale de practică,, culturală de care au nevoie concurenţii. Şi in­ sfîrşit, căldura şi lumina din sălile de spectacole să fie asigurate pretutin­deni, pentru ca nimic să nu stînje­­nească evoluţia echipelor şi viziona­rea de către colectivişti a spectaco­lelor. A. S.

Next