Drum Nou, aprilie 1964 (Anul 21, nr. 5989-6014)

1964-04-01 / nr. 5989

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, 5989 Miercuri, 1 aprilie 1964 4 pagini, 20 bani COLECTIVE FRUNTAŞE ŞI EVIDENŢIATE PE IADĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE A1E1963 C. S. A. P. C. Braşov Proiectanţii, arhitecţii şi inginerii de la Direcţia de sistematizare, arhi­tectură şi proiectarea construcţiilor din Braşov, au primit ieri în cadrul unei adunări festive „Diploma de evidenţiaţi pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară“, pentru rezultate­le obţinute în anul 1963. Cu acest prilej proiectanţii s-au angajat ca în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre să-şi în­deplinească la termen toate sarcinile de plan, asigurînd proiecte de bună calitate în care să fie folosite soluţii moderne şi economice de construcţie. Distincţia primită se datoreşte faptului că sarcinile de plan pe anul 1963 au fost realizate exemplar, ob­­ţinîndu-se o creştere a producţiei globale de 13,2 la sută, şi a sarcinii de beneficii cu 29,8 la sută. Aceste rezultate sunt rodul îndrumării în­tregului colectiv de către organiza­ţia de partid. La indicaţia acesteia comitetul sindicatului a luat măsuri care să asigure condiţiile necesare pentru îndeplinirea angajamentelor, acordîndu-se o atenţie deosebită ri­dicării calificării proiectanţilor. în acest an colectivul C.S.A.P.C., gene­ralized experienţa dobîndită, şi-a îndeplinit indicatorii principali ai activităţii de proiectare. Tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., a felicitat colectivul C.S.A.P.C. pen­tru distincţia primită şi a adresat proiectanţilor urări pentru noi suc­cese în activitatea lor în anul 1964. In fotografie, Secţia ţesătorie a fabricii „Partizanul Roşu“ — Braşov, în prim plan ţesătoarele Florica Albu şi Ana Florea, distinse cu insigna de fruntaş în întrecerea socialistă. (Foto: Gh. Bănuţă) Fabrica „Partizanul Roşu” din Braşov Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii „Partizanul Roşu” din Bra­şov au sărbătorit ieri un eveniment deosebit. în cadrul unei adunări fes­tive au fost înmînate acestui colectiv Steagul roşu şi Diploma de între­prindere fruntaşă pe ramură în între­cerea socialistă pe ţară, acordate de Consiliul Central al Sindicatelor ca urmare a rezultatelor deosebite obţi­nute de textiliştii de aici în anul trecut. înmînînd aceste distincţii, tovarăşa Elena Lascu, vicepreşedinte al Consi­liului Central al Sindicatelor, a felici­tat călduros colectivul fabricii pentru realizările obţinute în anul trecut şi i-a urat să obţină noi succese în înde­plinirea sarcinilor de plan pe anul 1964, cît şi a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei. Aceste distincţii de cinste vin să răsplătească eforturile depuse de texti­liştii de la „Partizanul Roşu“ din Bra­şov, care în anul trecut au obţinut suc­cese importante în întrecerea socialistă, planul anual fiind realizat cu 11 zile înainte de termen, producînd peste plan 13.274 m. ţesături şi 14.704 kg. fire lînă cardată, sarcina de creştere a productivităţii muncii fiind depăşi­tă cu 2,4 la sută şi obţinînd econo­mii suplimentare la preţul de cost în valoare de 2.108.000 lei. Succesele dobîndite sînt rodul pre­ocupam comitetului sindicatului, care, îndrumat de comitetul de par­tid, a organizat temeinic întrecerea socialistă. Pentru rezultatele obţinute în întrecerea socialistă, la sfîrşitul anului trecut au primit titlul şi in­signele de fruntaşi în întrecerea so­cialistă un număr de 48 muncitori, ingineri şi tehnicieni. Experienţa cîştigată anul trecut este dezvoltată în prezent cu succes, o dovadă constituind şi faptul că în luna februarie numărul evidenţia­ţilor în întrecere a crescut de la 603 la 672. Totodată sarcinile sporite de producţie din acest an cît şi angaja­mentele luate în întrecerea socialistă, sunt îndeplinite cu succes. Spre e­­xemplu, planul trimestrial pe acest an a fost îndeplinit cu trei zile îna­inte de termen, iar în lunile ianuarie şi februarie productivitatea muncii a înregistrat o creştere de 8 la sută faţă de sarcina planificată. Harnicii textilişti braşoveni au fost felicitaţi cu căldură de tovarăşul Nicolae Gavrilescu, secretar al Comi­tetului regional Braşov al P.M.R., care a urat muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la fabrica „Partiza­nul Roşu” noi succese în îndeplinirea sarcinilor de producţie din acest an, cît şi a angajamentelor luate în cins­tea celei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei. Fabrica de geamuri din Mediaş Din Mediaş pleacă zilnic pe adre­sa şantierelor geamuri realizate de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cadrul fabricii de specialitate din oraş. Lună de lună, în anul tre­cut, colectivul acestei fabrici a ra­portat realizări deosebite în întrece­rea socialistă, livrînd o cantitate sporită de geamuri la un nivel ca­litativ mereu mai bun. Aceasta a făcut ca sarcinile de plan să fie în­deplinite în proporţie de 106 la sută la producţia globală şi 106,5 la sută la producţia marfă. Totodată ca ur­mare a unei preocupări susţinute pentru gospodărirea materiilor pri­me, materialelor şi energiei, s-au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de peste 1 milion lei. Calitatea geamului tras a fost în­­tr-o continuă creştere ajungînd de la 46,9 la sută calitatea I-a în pri­mul trimestru la 61,06 la sută în ul­timul trimestru al anului. Pentru rezultatele obţinute, aşa cum ne-a informat telefonic cores­­pondenul nostru voluntar Dan Vin­­tilă, colectivul Fabricii de geamuri a primit ieri într-un cadru festiv „Diploma de întreprindere eviden­ţiată pe ramură în întrecerea socia­listă pe ţară“ în ramura materiale­lor de construcţii. Primind această distincţie de cins­te, colectivul fabricii s-a angajat ca şi în anul 1964 să livreze şantierelor geamuri de bună calitate, îndepli­­nindu-şi exemplar sarcinile de plan. ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Nivel agrotehnic înalt La gospodăriile agricole de stat din Făgăraş, Sîmbăta de Jos, Hoghiz, Homorod, Ozun, Dalnic şi altele aparţinătoare Trustului Gostar Bra­şov, se lucrează intens la însămîn­­ţarea culturilor din epoca I-a. Pînă la data de 30 martie la G.A.S. Sîm­băta de Jos s-au însămînţat 51 ha. cu ovăz, la G.A.S. Hoghiz şi Homo­rod 50 ha. ovăz, la G.A.S. Ozun 78 ha. cu grîu de primăvară, orzoaica etc., la G.A.S. Dalnic 33 ha. cu or­­zoaică. Antrenaţi în întrecerea socialistă, lucrătorii gospodăriilor agricole de stat muncesc cu avînt sporit, exe­­cutînd însămînţări la un înalt nivel agrotehnic. Prin aceasta ei pun baze solide unei recolte bogate. La G.A.C. Hundorf Colectiviştii din Hundorf, raionul Sighişoara, muncesc cu avînt sporit în campania însămînţărilor de pri­măvară. Ei au transportat la cîmp cu 150 tone mai multe îngrăşăminte organice decît cantitatea planificată. Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Sighişoara, colectiviştii din Hundorf au pornit la semănatul cul­turilor din epoca I-a. ANA SIMPALEAN, coresp. O nouă confruntare a operațiilor tehnologice p5frAT1c-Sl­ti *0 Cu trei luni in ur­­­­mă, în ziarul „Drum nou“ a apărut un articol cu titlul „Confruntări între operaţii vecine“, în care erau analizate o serie de operaţii ale procesului teh­­nologic la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov. Erau subliniate în arti­colul respectiv atît regresele făcute de colectivul fabricii a direcţia ridicării nivelului tehnic, cu­­­ necesitatea de a fi perfecţionate o­erie de operaţii la fabricarea cabluri­­­r şi a radiatoarelor. Zilele trecute, plecînd pe urmele ma­­crialelor publicate, la o nouă confrun­­are a operaţiilor tehnologice amintite n articolul precedent, s-a desprins fap­­tul că în direcţia ridicării nivelului ehnic s-au făcut progrese incontes­abile. Spre exemplu, ziarul semnalase în ar­ticolul „Confruntări între operaţii ve­cine“ că la fabricarea miezurilor textile, condiţiile de lucru, mijloacele cu care sunt executate miezurile, sunt nesatisfă­cătoare. Pînă în prezent la această fază s-a trecut la aprovizionarea cu bobine textile de calitate superioară, mijloc prin care manopera se reduce simţitor. O altă problemă ridicată a fost aceea privind necesitatea tipizării radiatoare­lor. Tipizarea crea posibilitatea intro­ducerii ştanţării mecanice la circa 80 la sută din reperele care alcătuiesc co­lectorul radiatorului. Conducerea între­­prinderii a luat măsurile necesare în acest sens. De pildă, în prezent circa 63 la sută din reperele pentru radiato­rul M. 461 fiind tipizate se execută prin ştanţare mecanică. Paralel cu acţiunea de tipizare s-a trecut şi la modernizarea formei cons­tructive a radiatorului respectiv. Re­­proiectîndu-se colectorul superior şi in­ferior al radiatorului a fost redusă ma­nopera de execuţie cu 50 la sută. Intre altele, în articolul amintit zia­rul sublinia necesitatea de a fi urgen­tate lucrările de proiectare a cuptoru­lui de coacere (lipire în mediu închis a radiatoarelor asamblate) şi a maşinii de împachetat automat aripioarele ra­diatoarelor. Conducerea întreprinderii a urgentat studiile respective, formînd­ co­lective de proiectanţi care au primit sarcini precise privind executarea pro­iectelor. La realizarea proiectelor res­pective o contribuţie însemnată au adus inginerii Costache Alexandru, Iiie Con­stantin şi Radu Ionescu, proiectantul Schnobel Erik şi alţii. Acum studiile se apropie de sfîrşit. Nu va trece mai mult de o lună şi proiectele se vor materia­liza. Notăm cîteva din caracteristicile pe care le va avea noul cuptor: ali­mentare în flux continuu, manevre cu comandă automată, timpul de coacere redus cu unu pînă la patru minute (după mărimea fiecărui radiator). Tot în faza de definitivare se află şi proiectul maşinii de împachetat auto­mat aripioare. Cînd maşina va funcţio­na efectiv productivitatea muncii va crește de cîteva ori în raport cu ac­tualul sistem de împachetare. încheierea lucrărilor la cele două proiecte coincide cu timpul cînd va fi început un nou proiect. E vorba de standul de încercat radiatoarele. De ase­menea, a fost executat proiectul pentru standul de probă al radiatorului L.D.R In aceste zile, se aduc utilajele şi mate­rialele respective. Peste cîtva timp se va lucra cu noua instalaţie. Iată, pe scurt, care au fost măsurile luate în fabrică. Dar eficacitatea lor ? Fără îndoială că ele şi-au spus şi — mai ales — îşi vor spune din plin cu­­vîntul în realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii, care a crescut la nivelul sarcinilor sporite ale aces­tui an. Dar preocupările îndreptate spre per­fecţionarea tehnologiei nu s-au oprit aci. Organizaţia de partid a îndrumat colectivul de muncitori, ingineri şi teh­nicieni să descopere noi rezerve interne privind ridicarea nivelului tehnic la alte faze şi operaţii. Bunăoară, s-a ex­tins ştanţarea mecanică la reperele gură de umplere şi racorduri de evacuare şi admisie. Pe seama acestor perfecţionări a crescut productivitatea muncii cu 50 la sută şi s-a îmbunătăţit calitatea pie­selor ştanţate. între timp a fost per­fecţionată şi instalaţia de cositorire (prin scufundare) a plăcilor de bază ale ra­diatoarelor, iar la împachetarea aripioa­relor radiatoarelor au fost introduse încă 4 maşini. Acum se conturează noi preocupări, noi studii. Vor fi deci perfecţionate alte operaţii ale procesului tehnologic C. LENK Lucrări la timp, de bună calitate! în fotografie: O nouă plantaţie de viţă de vie la Staţiunea experimentală hor­tiviticolă din Blaj. Aici, în primele zile au fost plantate peste 6 ha. cu viţă de vie. /T,~-- - '»*— (Foto: Gh. Bănuţă) Pe ogoarele raionului Rupea La Cuciulata, Crihalma, Hoghiz, Homorod, Ungra, Caţa şi în alte gospo­dării colective din raionul Rupea întîlneşti în aceste zile o vie activitate. Au început însămînţările de primăvară şi se munceşte intens pentru ca fiecare cultură să fie însămînţată la timpul optim şi la un înalt nivel agrotehnic. Mecanizatorii Nicolae Pascu, Iosif Scîrneciu, Viorel Natea şi mulţi alţii de la S.M.T. Rupea, se întrec zi de zi pentru a executa lucrări de bună calitate. Tractoarele cu grape şi polidiscuri pregătesc solul, altele cu semănă­tori universale S. U. 29 însămînţează ovăz, orzoaica şi alte culturi. Se însămîn­­ţează şi nu pentru fuior. Primele zeci de hectare însămînţate cu culturi din urgenţa I-a au fost comunicate Consiliului agricol raional Rupea. De evidenţiat este faptul că inginerii agronomi din gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective se găsesc pe teren, acolo unde se exe­cută însămînţările, dînd îndrumări preţioase şi controlînd calitatea lucrărilor. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, mecanizatorii, lucrătorii gospodării­lor agricole de stat, colectiviştii din raionul Rupea, muncesc cu elan sporit pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a planului de însămînţări de primăvară. Lucrează din plin la semănat Sub îndrumarea organizaţiei de par­tid, consiliul de conducere al gospodă­riei colective din Pelişor, raionul Ag­nita, şi-a întocmit un amănunţit plan de muncă pentru campania însămînţă­rilor de primăvară. Inginerul agronom şi brigadierii de cîmp au depistat din timp fiecare parcelă de teren bună de lucru pe care încă de la data de 17 mar­tie s-au început arăturile de primăvară. In numai cîteva zile s-au arat peste 40 de hectare. De asemenea, au început însămîntă­­rile, care în prezent se desfășoară din plin. In ultimele zile, ne scrie corespon­dentul voluntar Viorel Banciu, s-au în­sămînţat 30 ha. cu mazăre, 25 ha. cu sfeclă de zahăr şi 15 ha. cu ovăz. Antrenaţi în întrecerea socialistă, co­lectiviştii din Petişor s-au angajat să termine în 7 zile însămînţările din pri­ma epocă. EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ LA BAZA RECOLTELOR BOGATE Pornind de la cunoaşterea amănunţită a solului Gospodăria de stat din Feldioara a avut cultivată, în anul trecut, o supra­faţă de 314 ha. cu cartofi din care 50 ha. cu cartofi de vară. Producţia planificată la cartofii de toamnă a fost de 15.200 kg la ha., iar la cei de vară de 1î.COO kg. la hă.­­ Pentru realizarea producţiilor plani­ficate conducerea gospodăriei, pe baza experienţei acumulate în anii prece­denţi şi ţinînd seama de recomandările făcute de specialişti, a dat o atenţie deosebită aplicării măsurilor agrofito­­tehnice cele mai adecvate la condiţiile gospodăriei noastre. Alegerea terenului şi a plantei premergătoare O preocupare principală a consti­tuit asigurarea unui material de plantat de calitate superioară. Astfel, loturile semincere au fost amplasate pe cele mai bune terenuri. Lucrările de bază şi cele de între­ţinere s-au efectuat în condiţii bune, plantarea s-a făcut în aşa fel încît să asigure o densitate optimă de plante la hectar. S-a efectuat combaterea dău­nătorilor şi a bolilor, lanurile au fost purificate de soiuri străine, iar recol­tarea tuberculilor s-a făcut la maturi­tatea deplină. Alături de preocuparea pentru asi­gurarea materialului săditor cu o va­loare biologică ridicată, agrotehnica diferenţiată a fost un alt factor im­portant în obţinerea de producţii ri­dicate. Deşi gospodăria noastră se află în zona foarte favorabilă pentru cul­tura cartofului, totuşi condiţiile de sol nu sunt îndeplinite în totalitate. Solu­rile de tip podzolic spălate, puternic acide, cu fertilitate scăzută şi textură lutoasă sau luto-nisipoasă ocupă 75—83 la sută din suprafaţa gospodăriei. Lă­­coviştile se găsesc în proporţie de 10 la sută şi pe abia 10—15 la sută din suprafaţă sunt soluri uşoare, nisipoase care corespund intr-adevăr cerinţelor culturii cartofului. Amplasarea culturii cartofului şi sta­bilirea întregului complex de măsuri agrotehnice ce trebuiau aplicate s-au făcut încă din toamna anului 1962, cînd trebuia efectuată arătura adîncă. VIOREL RECEAN, ing. șef la G.A.S. Feldioara (Continuare în pag. 3-a) La şantierul Mîrşa al între­prinderii de construcţii nr. 2 din Sibiu, din cauza unei proaste manipulări, cărămida este pe ju­mătate spartă. NU-I NIMIC... O DREGEM NOI Desen : C. Cazacu Culturi intercalate In dorinţa de a asigura o bază furajeră cît mai bogată pentru ani­malele gospodăriei, consiliul G.A.S. Sighişoara a luat măsuri ca în acest an, în afara culturilor prevăzute în planul de producţie, să mai însă­­mînţeze 385 ha. dovleci intercalaţi în porumb şi 314 hectare gulii fura­jere intercalate în cultura de hamei. Dovlecii şi guliile furajere cultivate intercalat în porumb şi hamei vor aduce gospodăriei un plus de peste 4.800 tone nutreţuri suculente, care vor îmbogăţi baza furajeră. UN IMPRESIONANT ACT DE CURAJ . In sala de cazane a punctului termic al blocului nr. 1 din zona Teatru­lui Brașov, apa devenise supraîncălzită. Mecanicul de serviciu, D. Pitu, lipsea. Un zgomot înfundat, cauzat de faptul că sărise ventilid de închi­­dere al conductei de apă, făcea să trepideze întregul bloc. Apoi aţa supra­încălzită a început să ţîşnească cu putere din conductă. Deoarece în sala cazanelor se afla, printre altele, un butoi cu carbid, se crease pericolul unei puternice explozii. Apa se ridica din ce în ce, pericolul creştea, şi s-ar fi putut totodată să se producă un scu­rt-circuit, cu consecinţe de electrocu­tare a celor din apropiere. fi. * Vfzind norii groşi de abur ieşind prin ferestrele subsolului şi lumea stinsă in jurul blocului, tmărul Carol Cseko, mecanic fochist la Teatrul de stat, nu a stat­ nici un minut pe gînduri. El s-a deplasat numaidecît la faţa locului şi, dindu-şi^ seama de pericol, văzind că nu era timp de pierdut, a acţionat rapid şi hotărît. Trecînd prin jetul de apă fierbinte, care ţişnea din con­ductă, el a pătruns in sala cazanelor, unde, din cauza aburilor nu se vedea nimic. " Eăcînd mari eforturi şi dînd dovadă de mult curaj, el a reuşit in pri­mul rînd să scoată afară butoiul cu carbid. Dar cu aceasta primejdia de explozie nu fusese complet. înlăturată ; trebuiau închise ventilele. Adunîn­­du-şi puterile a intrat din nou în sala Cazanelor şi s-a urcat sus, la con­ducte. Deşi avea multe arsuri el a făcut închiderea, lichidînd pericolul. Pentru fapta sa curajoasă mecanicul Carol Cseko a fost felicitat căl­duros de locatarii blocului, de cetăţenii aflaţi la faţa locului şi de conduce­rea I.L.L. Braşov. Cît despre mecanicul I. Pitu, care obişnuieşte să vină in stare de ebrietate la serviciu şi să plece apoi fără adresă, aşa cum s-a în­­timplat şi in ziua respectivă, este necesar să se ia măsuri severe, cu atît mai mult cu cit nu odată a pus în pericol instalaţia de termoficare. T. CATINCESCU Gospodari de frunte Colectivul organizatorică orăşenesc cu munca din Sighişoara este format din 13 voluntari. Aceştia îşi aduc un aport preţios la realizarea problemelor legate de buna gospo­dărire şi înfrumuseţarea oraşului. Fiecare membru al colectivului or­ganizatoric se îngrijeşte de un nu­măr de 3—5 circumscripţii şi răs­punde de îndrumarea comitetelor de stradă. Ei participă activ la întoc­mirea planurilor de acţiuni privind înfrumuseţarea circumscripţiilor res­pective. Este demnă de remarcat dragostea cu care muncesc aceşti activişti vo­luntari. Ei dovedesc multă pricepere şi iniţiativă în problemele gospo­dăreşti­­ ale oraşului. Zilnic pot fi întîlniţi la sfatul popular discutîri cu vicepreşedintele de resort sau cu tehnicieni problemele privind înfru­museţarea şi gospodărirea oraşului. Printre aceşti pasionaţi gospo­dari­ ai oraşului Sighişoara se nu­mără S. Blau, I. Mathe, R. Knopp, Z. Filip, N. Ghidiu, E. Vass şi alţii. FEJER IOSIF, coresp. DE PE Insigne gospodarilor de frunte In numeroase localităţi din regiu­nea noastră au avut loc în ultimele zile adunări populare festive în ca­drul cărora au fost înmînate insigne de fruntaş în întrecerea patriotică celor mai buni gospodari ai satelor şi oraşelor. Pînă acum au avut loc 159 de adunări festive şi s-au înmînat insigne pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea obştească aproape 3.000 de cetăţeni. Insignele acordate constituie puternic stimulent în acţiunile gospodărire şi înfrumuseţare a ora­şelor şi satelor. Pentru îmbunătăţirea continuă a transportului de persoane, în cursul lunii­ martie regiunea noastră a pri­mit încă 10 autoturisme „Moskvici“ din care 3 au fost repartizate oraşu­Filmul — denumit şi a şasea arată — a cîştigat mulţi prieteni la uzina „Rulmentul" din Braşov. Pentru aceştia, din iniţiativa comitetului U.T.M., a fost organizat un concurs „Cine ştie ciştigă“ pe tema filmului Baza tehnico-materială a unităţilor sanitare din regiunea noastră este în continuă dezvoltare. în primul tri­mestru din acest an staţiile de sal­te au fost înregistrate la majori­tatea adunărilor de dări de seamă ale deputaţilor din oraşul Braşov, lui Făgăraş, 2 la Sibiu, 2 la Ş­coara, 2 la Tg. Secuiesc şi 1 la Me Recent noile taximetre, după ce făcut rodajul, au fost date în­­­iinţă. „Nu eşti singur". Electricianul Titu Cinchiu s-a situat pe primul loc. Ast­fel de concursuri, care s-au bucurat de mult succes, se vor organiza şi in viitor. Care din Sibiu, Braşov, Agnita şi Tg. Secuiesc au fost înzestrate cu noi auto-sanitare. Spitalul unificat nr. 1 din Mediaş şi S.M.S. „Tractorul“ din oraşul Braşov au primit cîte un elec­trocardiograf. Spitalul nr. 1 din Si­biu, Spitalul nr 1. din Mediaş. S.M.B.­­Bazna şi serviciul medico-judiciar re­gional şi-au mărit inventarul de a­­paratura cu cîte un colposcop. întinsul regiunii Pentru îmbunătăţirea transportului de persoane la un­de Prieteni ai filmului Dotări cu utilaje şi aparatură medicală Dări de seamă ale deputaţilor Pentru strîngerea legăturilor cu masele de cetăţeni dările de seamă ale deputaţilor au un rol impor­tant: în primul trimestru al aces­tui an 86 de deputaţi din oraşul Braşov au prezentat în faţa alegă­torilor dări de seamă asupra acti­vităţii gospodăreşti desfăşurată în perioada semestrului II al anului 1963. Printre aceştia se numără Frida Mitulschi, Ioan Comănici, Nicolae Fimar, Karoly Szász, Iuliana Ilkey şi alţii. Cu ocazia prezentării dării de seamă a deputatului Frida Mi­tulschi din circumscripţia electora­lă nr. 12, cetăţenii au propus şi s-au angajat să contribuie prin muncă patriotică la confecţionarea unor melci pentru depozitarea con­tainerelor cu gunoaie menajere, a unor jocuri pentru copii şi altele. Asemenea propuneri şi angajamen­­ t.250 miel De la cele 2.468 d­­rame ale gospodăriei de stat din Netuş, raionul Agnita, s-au obţinut pînă la 23 martie 2.250 de miei. Aproape 200 din ei sunt proveniţi din fătări duble. La întregul efectiv s-a înregistrat un pro­cent mic de mortalitate. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Nadeş, raionul Sighişoara, posedă in prezent 800 de oi. In fotografie, îngrijitorul Ion Stînstaciu, care acordă o mare atenţie îngrijirii mieilor. (Foto: Gh. Bănuţă)

Next