Drum Nou, iunie 1964 (Anul 21, nr. 6040-6064)

1964-06-02 / nr. 6040

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!­lum nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL PM­R ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6040 Marţi, 2 iunie 1964 4 pagini, 20 bani Adunare festivă cu ocazia împlinirii a 10 ani de la realizarea primelor autocamioane romîneşti Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la realizarea primelor autocamioane ro­­mîneşti, la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov a avut loc luni o adunare festivă la care au luat parte nume­roşi muncitori, tehnicieni şi ingineri , constructori de autocamioane, re­prezentanţi ai întreprinderilor cola­boratoare din ţară şi ai întreprinde­rilor beneficiare, ai diferitelor minis­tere şi ai organelor locale de partid şi de stat. Ing. Mircea Bilă, director general al uzinelor, a vorbit despre dezvol­tarea uzinelor de autocamioane, rod al politicii înţelepte a partidului de industrializare socialistă a ţării, de dezvoltare cu prioritate a industriei constructoare de maşini. El a arătat însemnătatea însuşirii în continuare a celor mai moderne procedee tehnolo­gice pentru perfecţionarea autocamio­nului românesc, în încheiere ing. Mihai Marinescu, adjunct al ministrului industriei con­structoare de maşini, a felicitat co­lectivul uzinei şi i-a urat noi succese în lupta pentru continua îmbunătă­ţire a fabricării autocamioanelor. (Agerpres)­ ­Secţia 520 a uzinei „Steagul Roşu“. Liniile tehnologice sunt înzestrate cu utilaj de înaltă tehnicitate asigurînd prelu­­crarea reperelor ce alcătuiesc motorul autocamionului la un înalt nivel tehnic. în fotografie , la banda de lucru se montează ultimele piese la un nou lot de motoare. SA APLICĂM PI SCARĂ URGA MECAIHZftilEA LA LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR! O bună organizare a muncii La gospodăria colectivă din Cră­­ciunelul de Jos, raionul Mediaş, se lu­crează cu intensitate sporită la în­treţinerea culturilor. Pentru realizarea şi depăşirea producţiilor planificate, colectiviştii de aici se străduiesc să traducă zi de zi în practică măsu­rile, adoptate de adunarea generală privind participarea la muncă, folo­sirea mijloacelor mecanice etc. Un accent deosebit se pune pe apli­carea corectă a retribuţiei suplimen­tare, în acest sens, întreaga supra­faţă de teren cultivată cu porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr a fost îm­părţită pe echipe, iar şefii de echipă şi brigadierii recepţionează şi ţin evi­denţa zilnică a lucrărilor executate. Folosirea fiecărei zile şi ore bune de muncă a determinat ca pînă de cu­Pentru buna desfăşurare a lu­crărilor de întreţinere a culturilor în gospodăriile colective ce aparţin de oraşul Braşov, S.M.T. Hărman le-a pus la dispoziţie acestora un număr sporit de maşini agricole. Folosindu-le din plin, gospodăriile colective au terminat prima praşilă la sfecla de zahăr, iar cea de a doua a fost executată pe mai bine de 70 la sută din suprafaţă. G.A.C. din Cristian, spre exemplu, execută cea de a doua praşilă pe ultimele ha. rînd, colectiviştii d­, aici să execute prima praşilă pe 60 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, iar pe 30 ha. s-au făcut şi buchetatul şi răritul. Pentru ca această lucrare să fie de bună ca­litate, conducerea gospodăriei a făcut un instructaj cu colectiviştii. Şi la alte culturi s-au executat lu­crări de întreţinere. Printre acestea sunt plivitul celor 376 ha. cultivate cu grîu şi orz, prăşitul în şcoala de viţă precum şi în grădina de legume şi lucrarea cu sapa rotativă pe 100 ha. cu porumb boabe, în vederea grăbirii lucrărilor de întreţinere, a îmbunătăţirii, calităţii lor şi a reducerii consumului de zile­­muncă, colectiviştii au contractat cu S.M.T. Proştea Mare prăşitul meca­nizat pe 110 ha. cu porumb boabe şi pe terenul cultivat cu alte culturi. In ritm susţinut se lucrează şi la întreţinerea cartofilor, în toate G.A.C. a început şi se desfăşoară tot mai intens şi cea de a doua praşilă. Trebuie luate măsuri în unităţile mari cultivatoare de cartofi pentru impulsionarea primei praşile la cartofi, lucrare care s-a efectuat în proporţie de cca. 90 la sută. în acest scop se impune a se folosi la maximum mijloacele mecanice ale S.M.T. Combat bolile şi dăunătorii La indicaţia şi cu sprijinul direct al specialiştilor , ne scrie corespon­dentul nostru voluntar N. Tristu din Agnita — lucrătorii gospodăriei de stat au început să împrăştie diferite substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Au fost tra­tate împotriva puricilor peste 30 ha. cultivate cu gulii furajere şi peste 40 ha. de grîne împotriva ruginei şi tăciunelui. La recomandările consiliului raio­nal agricol, colectiviştii din Agnita desfăşoară cu succes lucrările de combatere a dăunătorilor pe toate suprafeţele unde s-a constatat peri­colul ivirii unor asemenea boli. Cu toate mijloacele Pentru asigurarea unei puternice baze furajere, la G.A.C. Tărlungeni, raionul Sf. Gheorghe, tere­nul este folosit cu multă chibzuinţă. După ce au cosit secara furajeră de pe 15 ha., colecti­viştii de aici dau zor pregătind tere­nul pentru însă­­mînţarea porumbu­­lui-siloz. Ei sunt ajutaţi în această lucrare de tracto­ristul M. Vasi de la S.M.T. Harman pe care-l vedem în fotografie. Foto : V. Secăreanu DE PE ÎNTINSUL REGIUNII 200 propuneri de inovaţii Ieri, la cabinetul tehnic al uzinei „Hidromecanica“ a fost înregistrată o nouă propunere de inovaţie, pre­zentată de lăcătuşul Tana Ştefan. Cu noua propunere colectivul uzi­nei reuşeşte să încheie un bilanţ va­loros privind activitatea de inovaţii, fiind înregistrate de la începutul anu­lui şi pînă în prezent 200 propuneri cu o eficienţă economică de aproape 500.000 lei. La Poiana Narciselor Duminică, 300 de oameni ai mun­cii din Braşov au fost oaspeţii încîn­­tătoarei Poiene a narciselor din raio­nul Făgăraş. In aceeaşi zi, 40 de iu­bitori ai drumeţiei din Ghimbav au întreprins o interesantă excursie la Oneşti. Seară ,,Eminescu“ pentru tineret Biblioteca orăşenească Codlea, in colaborare cu conducerea clubului de la fabrica „Colorom“ Codlea, a orga­nizat zilele acestea o interesantă sea­ră pentru tineret cu tema „Eminescu". Artiştii amatori locali Tudor Păun, Viorica Rîmbu, Eugen Huzum, Mela­nia Ionescu şi alţii au recitat din cele mai reprezentative versuri ale poetu­lui nostru, după care orchestra clu­bului a prezentat un program de mu­zică de dans. (P. CĂPĂŢINĂ, co­­resp.) Echipa braziliană Bonsucceso joacă azi la Braşov Continuîndu-şi turneul în ţara noas­tră, echipa Bonsucceso din campio­natul statului Rio, va întîlni azi în­­tr-un joc amical formaţia Steagul roşu. Partida se va desfăşura pe sta­dionul Tractorul începînd cu orele 17. De remarcat este faptul că Bon­succeso este prima echipă braziliană care evoluează la Braşov, avînd în formaţie fotbalişti cu o bună repu­taţie internaţională, din rîndul că­rora ies în evidenţi : Jaime, He­­linho, Carlos, Carlinos şi Wellis. Steagul roşu va alinia o formaţie alcătuită din lotul cunoscut iubito­rilor fotbalului din orașul nostru. Solemnitatea înmînarii unor înalte ordine şi titluri ale R. P. Romíné La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor înalte ordine şi titluri ale R.P. Romíné. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălă­­jan, Ştefan Voitec şi Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinşi cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romine“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului şi de întărire a Forţelor Armate ale R.P. Române şi tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolae Gold­berger, pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deose­bite în opera de construire a socialis­mului. Pentru activitate îndelungată, contri­buţie valoroasă în dezvoltarea ştiinţei şi merite deosebite în învăţămîntul su­perior, s-a conferit ordinul „Steaua Re­publicii Populare Romine“, clasa I acad. Raluca Ripan şi „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu şi Remus Răduleţ. Au fost decoraţi cu „Ordinul Mun­cii“, clasa I, tovarăşii : Barbu Solomon, pentru activitate în mişcarea muncito­rească şi contribuţia adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teo­­dorescu-Branişte, pentru îndelungată ac­tivitate şi merite în domeniul ziaristicii şi creaţiei literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Banuş, pentru me­rite deosebite în domeniul creaţiei li­terare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Române“, pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei plastice. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii medii „Nicolae Băl­­cescu“ din oraşul Brăila, pentru activi­tate deosebită şi contribuţia adusă la dezvoltarea învăţă­rtntului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit a! Republicii Populare Române“, tovarăşului Vasile Goraş, profesor pensionar de la această şcoală. După ce a înmînat înaltele ordine şi titluri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej i-a felicitat călduros pe cei distinşi în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, unindu-le sănătate, mulţi ani de viaţă şi succese în activi­tatea lor de viitor, în numele celor distinşi au răspuns general locotenent Mihai Burcă şi acad. Raluca Ripan. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători de partid s-au între­ţinut cordial cu cei decoraţi. (Agerpres) Inca noua de clasă Trecerea la generalizarea învăţămân­tului de 8 ani a pus în faţa Sfatului popular al comunei Prejmer necesitatea extinderii spaţiului de şcolarizare. Prin contribuţie voluntară bănească şi muncă patriotica au fost amenajate de curind la şcoala din comună, încă 9 săli de clasă. Ele au fost înzestrate cu mobilier nou. Şase din aceste săli au fost puse la dispoziţia elevilor care învăţau după­­amiază, iar alte trei aşteaptă gata pre­gătite pentru copiii care la toamnă vor veni în clasa I-a. în felul acesta, s-au creat condiţii pentru ca începînd încă din acest an şcolar, la Prejmer cursurile şcolare să se ţină exclusiv în cursul dimineţii. I. MAICAN, coresp. săli VIZITA IN R.P. UNGARA A UNEI DELEGAŢII A MARII ADUNĂRI NATIONALE A R.P. ROMÍNE La invitaţia Adunării de Stat a R.P. Ungare, luni dimineaţa a pără­sit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegaţie a Marii Adu­nări Naţionale a R.P. Romíne care va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Din delegaţie fac parte deputaţii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, conducăto­rul delegaţiei, Gheorghe Roşu, prim­­secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, prim­­secretar al Comitetului regional Ma­ramureş al P.M.R., Gheorghe Stan, preşedintele Sfatului popular al re­giunii Ploieşti, Stanciu Stoian, profe­sor universitar, Elena Grigoriu, pre­şedinta Comitetului regional al fe­meilor Bucureşti, Nicolae Hudiţea­­nu, Erou al Muncii Socialiste, pre­şedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu” din regiunea Dobrogea, Ionel Răducariu, matriţei la Uzinele „Electronica". ★ La aeroportul Ferihegy din Buda­pesta, delegaţia parlamentară-romina a fost întîmpinată de Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare, Miklós Beresztoczy şi Janos Polyak, vicepreşedinţi ai Adunării de Stat, Ernő Mihalyfi, Daniel Nagy, Arpad Szakasits, membri ai Consi­liului Prezidenţial al R.P. Ungare, reprezentanţi ai Ministerului Afaceri­lor Externe al R.P. Ungare, deputaţi. A fost de faţă Mihail Roşianu, ambasadorul R.P. Române la Buda­pesta, precum şi membri ai amba­sadei. Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare, şi Anton Moi­sescu, conducătorul delegaţiei române, au rostit cuvîntări. (Agerpres) Raid-anchetă prin cîteva staţiuni climaterice grijă deosebită pentru cei veniţi la odihna Predealul este staţiunea tuturor anotimpurilor. Caracteristica aceasta im­pune colectivului întreprinderii climaterice de aici o activitate continuă şi judicios organizată, o­­muncă care să poată fi la fel de bine „notată" atit în ianuarie cit şi in august, în mai sau octombrie. Sus-amintita caracteris­tică nu exclude însă aşa-numitele perioade de vîrf, din sezonul cald, cînd la capacitatea maximă ,asicxează“ nu numai Predealul _da­r _şi subunităţile, de la Pîrîul Rece şi Timişul de Sus. In momentul de faţă ne aflăm in preajma unei asemenea perioade. Să vedem deci ce s-a făcut pînă acum şi ce a mai rămas de făcut. Acesta-i de fapt şi obiectivul raidului-anchetă de faţă. Constatări îmbucurătoare — Pierind din staţiune, ne mărturi­seau mecanicul Mihai Ciubotaru din Bu­­huşi şi electricianul Gheorghe Nedea din Cîmpulung-Muscel, ducem cu noi nu numai amintirea unor privelişti mi­nunate dar şi satisfacţia de a fi aflat aici o deosebită grijă pentru ca şederea să ne fie cit mai plăcută şi în primul rînd reconfortantă. Asemenea aprecieri nu pot decit să bucure colectivul de muncă al I.S.C. Predeal, care de la an la an manifestă o preocupare crescîndă faţă de aceia care vin aici să-şi petreacă o bună par­te a concediului de odihnă. Pentru ca aceasta să fie cit mai plăcută se urmă­reşte sporirea gradului de c­on­fort din vile, asigurarea unor meniuri consisten­te şi cit mai variate, eliminarea defi­cienţelor semnalate. în anul acesta de pildă numeroase vile şi cantine au fost reparate, iar o parte din mobilier s-a înlocuit. în continuare se aşteaptă sosi­rea a încă 187 paturi, 120 noptiere, 300 m. de sifon pentru lenjeria de pat, peste 200 m. p. de material pentru cu­verturi etc. Inventarul cantinelor a spo­rit cu 2.000 pahare şi 250 căni de apă. La Predeal, Pîrîul Rece sau Timişul de Sus găseşti camere strălucind de curăţenie şi în cele mai multe cazuri frumos, uniform mobilate. Evidentă este şi preocuparea pentru ca întotdeauna cazarmamentul să fie curat şi bine în­treţinut. Meniurile sunt elaborate de către un colectiv care în alegerea bu­catelor ţine seama de preferinţele şi propunerile oaspeţilor. Probleme încă... deschise Deşi lucrurile bune, constatările îm­bucurătoare deci, precumpănesc, am în­­tîlnit şi stări de fapt care ne-au suge­rat şi subtitlul de mai sus. Iată cîteva dintre acestea: repararea unor vile n-a fost încă terminată. La Predeal, de pil­dă, s-au reparat 5 vile, la altele 9 lu­crările sînt în curs. De ce s-or fi lăsînd lucrurile pe ultimul moment, cînd dacă se mai iveşte nevoia unor remedieri, în mod practic timpul material lipseşte. Oare pentru înlocuirea geamurilor spar­te de la clubul din subunitatea de la Ti­mişul de Sus, menţinerea curăţeniei ce se impune n-a fost timp de cînd s-a desprimăvărat ? Dar pentru că suntem­ la capitolul a­­menajărilor să amintim de recordul în­registrat la restaurantul cabanei de la Pîrîul Rece. Aici, amenajarea unei ca­mere frigorifice pentru păstrarea căr­nii a început încă din luna februarie dar de terminarea acesteia nu se vor­bește încă. Tot la Pîrîul Rece sînt vile — nr. 2 și 4 — a căror reparare se tă­răgănează în mod cu totul nepermis. Grabnic trebuie amenajat și drumul de acces la cantina din imediata apro­piere a sediuluiî întreprinderii, drum ca­re atunci cînd plouă e numai noroi. Re­zolvată aşa cum se cuvine, nu-i încă nici îndrumarea spre vile a noilor ve­niţi. Dovada ? Pînă să găsească vila la care fusese repartizat tov. Ion Mihuliu­ din Bucureşti a umblat vreo două cea­­suri bune. Şi asta nu cu mîinile în bu­­za ni­ci cu o valiză destul de volumi­noasă. Deschisă rămîne şi problema transportării oaspeţilor la centrul de o­­dihnă din Timişul de Sus, situat la cca. 6 km. de cea mai apropiată gară. într-o staţiune nici aprovizionarea cu vederi nu poate fi socotită un lucru mărunt. Se vede insă treaba că organe- V. CROVEŢCHI N. NICOLAU (Continuare in pag. 3-a) Peisaj de pe Valea Timisului Principiul lui Arhimede şi... nimic deosebit Sticla este înainte de toate piatră. O aseme­nea origină nu poate fi bănuită lesne. Muntele de granit este departe de transparenţă. Ca şi de ■fragilitate. Sticla nu este însă numai piatră. Focul descoperă în adîn­­cul structurii cristaline transparenţele şi tot el este acela care îi dă orice formă. Minunata intîlnire din­tre piatră şi foc, aşa cum are ea loc într-o fabrică de sticlă, este fără îndoială spectaculoasă. Lava topită în cuptoare nu-şi precizează uşor identitatea. Geamul, de pildă, îşi începe existenţa la aproape 1.000 de grade, îl întrebăm pe brigadierul Gîlgău Ioan de la uzina 1, a Fabri­cii de geamuri din Me­diaş, cum se întinde pe verticală, cum creşte parcă, din masa lichidă, fierbinte, perdeaua sti­clei. Priveşti prin vizoare şi ai senzaţia că din cuptor ţîşneşte pur şi simplu un geam fier­binte ca un ge­tzer ră­­cindu-se treptat cu fie­care metru pe care-l urcă. Brigadierul ne explică liniștit că este vorba de cunoscutul principiu al lui Arhimede. Presiunea sticlei lichide împinge prin buzele de metal scufundate în ea, pelicula de geam. — Simplu, nu ! Tovarășul Gîlgău nu şi-a terminat însă expli­caţia. — Dar dacă tăieto­rul nu e atent la ceea ce se petrece cu acest geam, întregul proces e com­promis. Lava îngheaţă reluîndu-şi opacitatea milenară, continuă el. Tăietorul la locul de muncă are o înfăţişare cit se poate de comună. Reglează patentele şi ro­tiţele, urmăreşte rupă­­torii şi planul de faso­nare. — Tovarăşe Cucuiet faceţi un lucru deose­bit ! — Eu? Nu! Eroul reportajului no­stru nu recunoaşte ni­mic deosebit în munca lui. Aproape doi kilome­tri de geam debitaţi fără pauză şi mai ales fără nici o concesie pri­vind calitatea nu în­seam­nă pentru tăietorul Cucuiet Alexandru ceva deosebit. Se aude un zgomot subţire şi avem impre­sia că un şarpe de sticlă se tîrăşte aici, de la plat­forma rupătorilor spre bulbul unde forţele prin­cipiului lui Ar­hi­ten­­e înalţă geamul. — Evilor ! strigă tă­ietorul într-o limbă cu înţelesuri ascunse. La un nivel mai jos, se aud zgomotele ma­nevrei. O fisură, de o fineţe deosebită s-a întins pe obrazul lucios al sticlei ca un fulger. Pe o înăl­ţime de aproape 10 me­tri, geamul e ameninţat. Ba chiar, dacă va că­dea un ciob în baia fierbinte se va pierde mai multă materie pri­mă. Tăietorul a avertizat şi a izolat molima sti­clei... O muncă de ore şi ore, în care s-au chel­tuit mii de kilograme de materie primă, zeci şi sute de kilocalorii, poate fi irosită dacă cel căruia cuptorul îi trimite scri­soarea sa nescrisă, de sticlă transparentă, are o ezitare cit de mică. Aici, la locul său de muncă, muntele şi focul devin geamul ferestre­lor. Comunistul Cucuiet Alexandru nu recunoaşte însă nimic deosebit în munca lui. Oamenii cu care lucrează, rupătorii Varga Gheorghe şi Dra­goman Ion au convin­gerea că fac lucruri din cele mai comune. Nici unul nu s-a gindit că sticla care le-a tre­cut prin mîini ar putea fi fereastra imensă care să îmbrace la înălţimea norilor întregul glob pămîntesc. Mai privim odată cuptoarele sticlarilor, ne mai uităm odată prin vizoare, simţim căldura sticlei topite şi apoi pri­vim, de la ultimul etaj al halei, prin geamurile sale. Un întreg oraş pri­veşte, cu toate ferestrele sale spre soare, şi parcă geamurile tuturor apar­tamentelor poartă am­prentele invizibile ale acestor oameni care... nu fac nimic deosebit. NADIN MIHAI Eroismul zilelor noastre Omagiu lui Eminescu In seria manifestărilor prilejuite de comemorarea a 75 de ani de la moartea lui M. Eminescu, biblioteca oraşului Blaj, în colaborare cu cele­lalte instituţii din localitate, a orga­nizat o seară literară ,,Eminescu —­ luceafărul poeziei româneşti“, care s-a ţinut recent în parcul oraşului. Seara literară a fost organizată cu sprijinul comitetului orăşenesc U.T.M., fiind susţinută de către ute­­miştii: Gabris Ioan, Horhat Ana, Mărgineanu Marcela, Şandru Ilie,şi Simu Nicolae din organizaţia de bază a cooperativei „Muncitorul“. Poeziile recitate şi melodiile inspi­rate de versurile poetului, interpre­tate în cadrul acestei manifestări, au întregit evocarea locurilor, a oame­nilor şi a întîmplărilor legate de popasul lui Eminescu la Blaj, ofe­rind tineretului încă un prilej de a­­propiere de opera marelui nostru poet, SĂRĂȚEAN PETRU, coresp. Concurs „Cine ştie cîştiga“ în blocurile noi de locuinţe , de­­ pe şoseaua Sibiului din oraşul Mediaş trăiesc un mare număr de copii. De educarea acestora se ocupă nu numai părinţii şi şcoala, ci şi comitetele de bloc cu sprijinul comitetului orăşenesc al femeilor. Pentru copii sunt organizate şezători, seri de basme, jocuri distrac­tive etc. Recent, în sala clubului fabri­cii „Drum nou“ din cartier a avut loc şi un interesant concurs pe tema „Cum circulăm al cărui scop a fost învă­ţarea de către copii a regulilor de cir­culaţie în vederea prevenirii acci­dentelor. Câştigător ? Nelu Versan, fiu de . . . miliţian. VICTORIA TÄNASOIU, coresp. Expoziţie de artă populară Afişele din comuna Bărcuţ, raionul Agnita, au anunţat recent deschide­rea expoziţiei bienale (1963—1964) de artă populară pentru turiştii ama­tori din comună. Vizitatorii au apreciat frumuseţea obiectelor cit şi modul de expunere. A fost prima expoziţie de acest gen organizată în această comună. Expoziţia aceasta trezeşte în rîn­­dul colectiviştilor simţul continuităţii şi perseverării în artă şi constituie un mijloc de educaţie estetică. FIRESCU MARIAN, coresp. ÎNTREPRINDEREA 2 CONSTRUCŢII - SIBIU - Montatorii Gh. Gabel şi Iosif Ramzauer lucrând la montarea schelei metalice de fațadă a blocului nr. 10 cu 59 de apartamente, din cartierul. Terezian. Foto : V. Secăreanu

Next