Drum Nou, iunie 1964 (Anul 21, nr. 6040-6064)
1964-06-02 / nr. 6040
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!lum nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL PMR ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6040 Marţi, 2 iunie 1964 4 pagini, 20 bani Adunare festivă cu ocazia împlinirii a 10 ani de la realizarea primelor autocamioane romîneşti Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la realizarea primelor autocamioane romîneşti, la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov a avut loc luni o adunare festivă la care au luat parte numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri , constructori de autocamioane, reprezentanţi ai întreprinderilor colaboratoare din ţară şi ai întreprinderilor beneficiare, ai diferitelor ministere şi ai organelor locale de partid şi de stat. Ing. Mircea Bilă, director general al uzinelor, a vorbit despre dezvoltarea uzinelor de autocamioane, rod al politicii înţelepte a partidului de industrializare socialistă a ţării, de dezvoltare cu prioritate a industriei constructoare de maşini. El a arătat însemnătatea însuşirii în continuare a celor mai moderne procedee tehnologice pentru perfecţionarea autocamionului românesc, în încheiere ing. Mihai Marinescu, adjunct al ministrului industriei constructoare de maşini, a felicitat colectivul uzinei şi i-a urat noi succese în lupta pentru continua îmbunătăţire a fabricării autocamioanelor. (Agerpres) Secţia 520 a uzinei „Steagul Roşu“. Liniile tehnologice sunt înzestrate cu utilaj de înaltă tehnicitate asigurînd prelucrarea reperelor ce alcătuiesc motorul autocamionului la un înalt nivel tehnic. în fotografie , la banda de lucru se montează ultimele piese la un nou lot de motoare. SA APLICĂM PI SCARĂ URGA MECAIHZftilEA LA LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR! O bună organizare a muncii La gospodăria colectivă din Crăciunelul de Jos, raionul Mediaş, se lucrează cu intensitate sporită la întreţinerea culturilor. Pentru realizarea şi depăşirea producţiilor planificate, colectiviştii de aici se străduiesc să traducă zi de zi în practică măsurile, adoptate de adunarea generală privind participarea la muncă, folosirea mijloacelor mecanice etc. Un accent deosebit se pune pe aplicarea corectă a retribuţiei suplimentare, în acest sens, întreaga suprafaţă de teren cultivată cu porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr a fost împărţită pe echipe, iar şefii de echipă şi brigadierii recepţionează şi ţin evidenţa zilnică a lucrărilor executate. Folosirea fiecărei zile şi ore bune de muncă a determinat ca pînă de cuPentru buna desfăşurare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în gospodăriile colective ce aparţin de oraşul Braşov, S.M.T. Hărman le-a pus la dispoziţie acestora un număr sporit de maşini agricole. Folosindu-le din plin, gospodăriile colective au terminat prima praşilă la sfecla de zahăr, iar cea de a doua a fost executată pe mai bine de 70 la sută din suprafaţă. G.A.C. din Cristian, spre exemplu, execută cea de a doua praşilă pe ultimele ha. rînd, colectiviştii d, aici să execute prima praşilă pe 60 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, iar pe 30 ha. s-au făcut şi buchetatul şi răritul. Pentru ca această lucrare să fie de bună calitate, conducerea gospodăriei a făcut un instructaj cu colectiviştii. Şi la alte culturi s-au executat lucrări de întreţinere. Printre acestea sunt plivitul celor 376 ha. cultivate cu grîu şi orz, prăşitul în şcoala de viţă precum şi în grădina de legume şi lucrarea cu sapa rotativă pe 100 ha. cu porumb boabe, în vederea grăbirii lucrărilor de întreţinere, a îmbunătăţirii, calităţii lor şi a reducerii consumului de zilemuncă, colectiviştii au contractat cu S.M.T. Proştea Mare prăşitul mecanizat pe 110 ha. cu porumb boabe şi pe terenul cultivat cu alte culturi. In ritm susţinut se lucrează şi la întreţinerea cartofilor, în toate G.A.C. a început şi se desfăşoară tot mai intens şi cea de a doua praşilă. Trebuie luate măsuri în unităţile mari cultivatoare de cartofi pentru impulsionarea primei praşile la cartofi, lucrare care s-a efectuat în proporţie de cca. 90 la sută. în acest scop se impune a se folosi la maximum mijloacele mecanice ale S.M.T. Combat bolile şi dăunătorii La indicaţia şi cu sprijinul direct al specialiştilor , ne scrie corespondentul nostru voluntar N. Tristu din Agnita — lucrătorii gospodăriei de stat au început să împrăştie diferite substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Au fost tratate împotriva puricilor peste 30 ha. cultivate cu gulii furajere şi peste 40 ha. de grîne împotriva ruginei şi tăciunelui. La recomandările consiliului raional agricol, colectiviştii din Agnita desfăşoară cu succes lucrările de combatere a dăunătorilor pe toate suprafeţele unde s-a constatat pericolul ivirii unor asemenea boli. Cu toate mijloacele Pentru asigurarea unei puternice baze furajere, la G.A.C. Tărlungeni, raionul Sf. Gheorghe, terenul este folosit cu multă chibzuinţă. După ce au cosit secara furajeră de pe 15 ha., colectiviştii de aici dau zor pregătind terenul pentru însămînţarea porumbului-siloz. Ei sunt ajutaţi în această lucrare de tractoristul M. Vasi de la S.M.T. Harman pe care-l vedem în fotografie. Foto : V. Secăreanu DE PE ÎNTINSUL REGIUNII 200 propuneri de inovaţii Ieri, la cabinetul tehnic al uzinei „Hidromecanica“ a fost înregistrată o nouă propunere de inovaţie, prezentată de lăcătuşul Tana Ştefan. Cu noua propunere colectivul uzinei reuşeşte să încheie un bilanţ valoros privind activitatea de inovaţii, fiind înregistrate de la începutul anului şi pînă în prezent 200 propuneri cu o eficienţă economică de aproape 500.000 lei. La Poiana Narciselor Duminică, 300 de oameni ai muncii din Braşov au fost oaspeţii încîntătoarei Poiene a narciselor din raionul Făgăraş. In aceeaşi zi, 40 de iubitori ai drumeţiei din Ghimbav au întreprins o interesantă excursie la Oneşti. Seară ,,Eminescu“ pentru tineret Biblioteca orăşenească Codlea, in colaborare cu conducerea clubului de la fabrica „Colorom“ Codlea, a organizat zilele acestea o interesantă seară pentru tineret cu tema „Eminescu". Artiştii amatori locali Tudor Păun, Viorica Rîmbu, Eugen Huzum, Melania Ionescu şi alţii au recitat din cele mai reprezentative versuri ale poetului nostru, după care orchestra clubului a prezentat un program de muzică de dans. (P. CĂPĂŢINĂ, coresp.) Echipa braziliană Bonsucceso joacă azi la Braşov Continuîndu-şi turneul în ţara noastră, echipa Bonsucceso din campionatul statului Rio, va întîlni azi într-un joc amical formaţia Steagul roşu. Partida se va desfăşura pe stadionul Tractorul începînd cu orele 17. De remarcat este faptul că Bonsucceso este prima echipă braziliană care evoluează la Braşov, avînd în formaţie fotbalişti cu o bună reputaţie internaţională, din rîndul cărora ies în evidenţi : Jaime, Helinho, Carlos, Carlinos şi Wellis. Steagul roşu va alinia o formaţie alcătuită din lotul cunoscut iubitorilor fotbalului din orașul nostru. Solemnitatea înmînarii unor înalte ordine şi titluri ale R. P. Romíné La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor înalte ordine şi titluri ale R.P. Romíné. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec şi Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinşi cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romine“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului şi de întărire a Forţelor Armate ale R.P. Române şi tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuţie valoroasă în dezvoltarea ştiinţei şi merite deosebite în învăţămîntul superior, s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Romine“, clasa I acad. Raluca Ripan şi „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu şi Remus Răduleţ. Au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa I, tovarăşii : Barbu Solomon, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi contribuţia adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu-Branişte, pentru îndelungată activitate şi merite în domeniul ziaristicii şi creaţiei literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Banuş, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Române“, pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei plastice. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii medii „Nicolae Bălcescu“ din oraşul Brăila, pentru activitate deosebită şi contribuţia adusă la dezvoltarea învăţărtntului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit a! Republicii Populare Române“, tovarăşului Vasile Goraş, profesor pensionar de la această şcoală. După ce a înmînat înaltele ordine şi titluri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej i-a felicitat călduros pe cei distinşi în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, unindu-le sănătate, mulţi ani de viaţă şi succese în activitatea lor de viitor, în numele celor distinşi au răspuns general locotenent Mihai Burcă şi acad. Raluca Ripan. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători de partid s-au întreţinut cordial cu cei decoraţi. (Agerpres) Inca noua de clasă Trecerea la generalizarea învăţământului de 8 ani a pus în faţa Sfatului popular al comunei Prejmer necesitatea extinderii spaţiului de şcolarizare. Prin contribuţie voluntară bănească şi muncă patriotica au fost amenajate de curind la şcoala din comună, încă 9 săli de clasă. Ele au fost înzestrate cu mobilier nou. Şase din aceste săli au fost puse la dispoziţia elevilor care învăţau dupăamiază, iar alte trei aşteaptă gata pregătite pentru copiii care la toamnă vor veni în clasa I-a. în felul acesta, s-au creat condiţii pentru ca începînd încă din acest an şcolar, la Prejmer cursurile şcolare să se ţină exclusiv în cursul dimineţii. I. MAICAN, coresp. săli VIZITA IN R.P. UNGARA A UNEI DELEGAŢII A MARII ADUNĂRI NATIONALE A R.P. ROMÍNE La invitaţia Adunării de Stat a R.P. Ungare, luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta o delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíne care va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Din delegaţie fac parte deputaţii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, conducătorul delegaţiei, Gheorghe Roşu, primsecretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Iosif Uglar, primsecretar al Comitetului regional Maramureş al P.M.R., Gheorghe Stan, preşedintele Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Stanciu Stoian, profesor universitar, Elena Grigoriu, preşedinta Comitetului regional al femeilor Bucureşti, Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu” din regiunea Dobrogea, Ionel Răducariu, matriţei la Uzinele „Electronica". ★ La aeroportul Ferihegy din Budapesta, delegaţia parlamentară-romina a fost întîmpinată de Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare, Miklós Beresztoczy şi Janos Polyak, vicepreşedinţi ai Adunării de Stat, Ernő Mihalyfi, Daniel Nagy, Arpad Szakasits, membri ai Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R.P. Ungare, deputaţi. A fost de faţă Mihail Roşianu, ambasadorul R.P. Române la Budapesta, precum şi membri ai ambasadei. Istvanne Vass, preşedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare, şi Anton Moisescu, conducătorul delegaţiei române, au rostit cuvîntări. (Agerpres) Raid-anchetă prin cîteva staţiuni climaterice grijă deosebită pentru cei veniţi la odihna Predealul este staţiunea tuturor anotimpurilor. Caracteristica aceasta impune colectivului întreprinderii climaterice de aici o activitate continuă şi judicios organizată, omuncă care să poată fi la fel de bine „notată" atit în ianuarie cit şi in august, în mai sau octombrie. Sus-amintita caracteristică nu exclude însă aşa-numitele perioade de vîrf, din sezonul cald, cînd la capacitatea maximă ,asicxează“ nu numai Predealul _dar _şi subunităţile, de la Pîrîul Rece şi Timişul de Sus. In momentul de faţă ne aflăm in preajma unei asemenea perioade. Să vedem deci ce s-a făcut pînă acum şi ce a mai rămas de făcut. Acesta-i de fapt şi obiectivul raidului-anchetă de faţă. Constatări îmbucurătoare — Pierind din staţiune, ne mărturiseau mecanicul Mihai Ciubotaru din Buhuşi şi electricianul Gheorghe Nedea din Cîmpulung-Muscel, ducem cu noi nu numai amintirea unor privelişti minunate dar şi satisfacţia de a fi aflat aici o deosebită grijă pentru ca şederea să ne fie cit mai plăcută şi în primul rînd reconfortantă. Asemenea aprecieri nu pot decit să bucure colectivul de muncă al I.S.C. Predeal, care de la an la an manifestă o preocupare crescîndă faţă de aceia care vin aici să-şi petreacă o bună parte a concediului de odihnă. Pentru ca aceasta să fie cit mai plăcută se urmăreşte sporirea gradului de confort din vile, asigurarea unor meniuri consistente şi cit mai variate, eliminarea deficienţelor semnalate. în anul acesta de pildă numeroase vile şi cantine au fost reparate, iar o parte din mobilier s-a înlocuit. în continuare se aşteaptă sosirea a încă 187 paturi, 120 noptiere, 300 m. de sifon pentru lenjeria de pat, peste 200 m. p. de material pentru cuverturi etc. Inventarul cantinelor a sporit cu 2.000 pahare şi 250 căni de apă. La Predeal, Pîrîul Rece sau Timişul de Sus găseşti camere strălucind de curăţenie şi în cele mai multe cazuri frumos, uniform mobilate. Evidentă este şi preocuparea pentru ca întotdeauna cazarmamentul să fie curat şi bine întreţinut. Meniurile sunt elaborate de către un colectiv care în alegerea bucatelor ţine seama de preferinţele şi propunerile oaspeţilor. Probleme încă... deschise Deşi lucrurile bune, constatările îmbucurătoare deci, precumpănesc, am întîlnit şi stări de fapt care ne-au sugerat şi subtitlul de mai sus. Iată cîteva dintre acestea: repararea unor vile n-a fost încă terminată. La Predeal, de pildă, s-au reparat 5 vile, la altele 9 lucrările sînt în curs. De ce s-or fi lăsînd lucrurile pe ultimul moment, cînd dacă se mai iveşte nevoia unor remedieri, în mod practic timpul material lipseşte. Oare pentru înlocuirea geamurilor sparte de la clubul din subunitatea de la Timişul de Sus, menţinerea curăţeniei ce se impune n-a fost timp de cînd s-a desprimăvărat ? Dar pentru că suntem la capitolul amenajărilor să amintim de recordul înregistrat la restaurantul cabanei de la Pîrîul Rece. Aici, amenajarea unei camere frigorifice pentru păstrarea cărnii a început încă din luna februarie dar de terminarea acesteia nu se vorbește încă. Tot la Pîrîul Rece sînt vile — nr. 2 și 4 — a căror reparare se tărăgănează în mod cu totul nepermis. Grabnic trebuie amenajat și drumul de acces la cantina din imediata apropiere a sediuluiî întreprinderii, drum care atunci cînd plouă e numai noroi. Rezolvată aşa cum se cuvine, nu-i încă nici îndrumarea spre vile a noilor veniţi. Dovada ? Pînă să găsească vila la care fusese repartizat tov. Ion Mihuliu din Bucureşti a umblat vreo două ceasuri bune. Şi asta nu cu mîinile în buza nici cu o valiză destul de voluminoasă. Deschisă rămîne şi problema transportării oaspeţilor la centrul de odihnă din Timişul de Sus, situat la cca. 6 km. de cea mai apropiată gară. într-o staţiune nici aprovizionarea cu vederi nu poate fi socotită un lucru mărunt. Se vede insă treaba că organe- V. CROVEŢCHI N. NICOLAU (Continuare in pag. 3-a) Peisaj de pe Valea Timisului Principiul lui Arhimede şi... nimic deosebit Sticla este înainte de toate piatră. O asemenea origină nu poate fi bănuită lesne. Muntele de granit este departe de transparenţă. Ca şi de ■fragilitate. Sticla nu este însă numai piatră. Focul descoperă în adîncul structurii cristaline transparenţele şi tot el este acela care îi dă orice formă. Minunata intîlnire dintre piatră şi foc, aşa cum are ea loc într-o fabrică de sticlă, este fără îndoială spectaculoasă. Lava topită în cuptoare nu-şi precizează uşor identitatea. Geamul, de pildă, îşi începe existenţa la aproape 1.000 de grade, îl întrebăm pe brigadierul Gîlgău Ioan de la uzina 1, a Fabricii de geamuri din Mediaş, cum se întinde pe verticală, cum creşte parcă, din masa lichidă, fierbinte, perdeaua sticlei. Priveşti prin vizoare şi ai senzaţia că din cuptor ţîşneşte pur şi simplu un geam fierbinte ca un getzer răcindu-se treptat cu fiecare metru pe care-l urcă. Brigadierul ne explică liniștit că este vorba de cunoscutul principiu al lui Arhimede. Presiunea sticlei lichide împinge prin buzele de metal scufundate în ea, pelicula de geam. — Simplu, nu ! Tovarășul Gîlgău nu şi-a terminat însă explicaţia. — Dar dacă tăietorul nu e atent la ceea ce se petrece cu acest geam, întregul proces e compromis. Lava îngheaţă reluîndu-şi opacitatea milenară, continuă el. Tăietorul la locul de muncă are o înfăţişare cit se poate de comună. Reglează patentele şi rotiţele, urmăreşte rupătorii şi planul de fasonare. — Tovarăşe Cucuiet faceţi un lucru deosebit ! — Eu? Nu! Eroul reportajului nostru nu recunoaşte nimic deosebit în munca lui. Aproape doi kilometri de geam debitaţi fără pauză şi mai ales fără nici o concesie privind calitatea nu înseamnă pentru tăietorul Cucuiet Alexandru ceva deosebit. Se aude un zgomot subţire şi avem impresia că un şarpe de sticlă se tîrăşte aici, de la platforma rupătorilor spre bulbul unde forţele principiului lui Arhitene înalţă geamul. — Evilor ! strigă tăietorul într-o limbă cu înţelesuri ascunse. La un nivel mai jos, se aud zgomotele manevrei. O fisură, de o fineţe deosebită s-a întins pe obrazul lucios al sticlei ca un fulger. Pe o înălţime de aproape 10 metri, geamul e ameninţat. Ba chiar, dacă va cădea un ciob în baia fierbinte se va pierde mai multă materie primă. Tăietorul a avertizat şi a izolat molima sticlei... O muncă de ore şi ore, în care s-au cheltuit mii de kilograme de materie primă, zeci şi sute de kilocalorii, poate fi irosită dacă cel căruia cuptorul îi trimite scrisoarea sa nescrisă, de sticlă transparentă, are o ezitare cit de mică. Aici, la locul său de muncă, muntele şi focul devin geamul ferestrelor. Comunistul Cucuiet Alexandru nu recunoaşte însă nimic deosebit în munca lui. Oamenii cu care lucrează, rupătorii Varga Gheorghe şi Dragoman Ion au convingerea că fac lucruri din cele mai comune. Nici unul nu s-a gindit că sticla care le-a trecut prin mîini ar putea fi fereastra imensă care să îmbrace la înălţimea norilor întregul glob pămîntesc. Mai privim odată cuptoarele sticlarilor, ne mai uităm odată prin vizoare, simţim căldura sticlei topite şi apoi privim, de la ultimul etaj al halei, prin geamurile sale. Un întreg oraş priveşte, cu toate ferestrele sale spre soare, şi parcă geamurile tuturor apartamentelor poartă amprentele invizibile ale acestor oameni care... nu fac nimic deosebit. NADIN MIHAI Eroismul zilelor noastre Omagiu lui Eminescu In seria manifestărilor prilejuite de comemorarea a 75 de ani de la moartea lui M. Eminescu, biblioteca oraşului Blaj, în colaborare cu celelalte instituţii din localitate, a organizat o seară literară ,,Eminescu — luceafărul poeziei româneşti“, care s-a ţinut recent în parcul oraşului. Seara literară a fost organizată cu sprijinul comitetului orăşenesc U.T.M., fiind susţinută de către utemiştii: Gabris Ioan, Horhat Ana, Mărgineanu Marcela, Şandru Ilie,şi Simu Nicolae din organizaţia de bază a cooperativei „Muncitorul“. Poeziile recitate şi melodiile inspirate de versurile poetului, interpretate în cadrul acestei manifestări, au întregit evocarea locurilor, a oamenilor şi a întîmplărilor legate de popasul lui Eminescu la Blaj, oferind tineretului încă un prilej de apropiere de opera marelui nostru poet, SĂRĂȚEAN PETRU, coresp. Concurs „Cine ştie cîştiga“ în blocurile noi de locuinţe , de pe şoseaua Sibiului din oraşul Mediaş trăiesc un mare număr de copii. De educarea acestora se ocupă nu numai părinţii şi şcoala, ci şi comitetele de bloc cu sprijinul comitetului orăşenesc al femeilor. Pentru copii sunt organizate şezători, seri de basme, jocuri distractive etc. Recent, în sala clubului fabricii „Drum nou“ din cartier a avut loc şi un interesant concurs pe tema „Cum circulăm al cărui scop a fost învăţarea de către copii a regulilor de circulaţie în vederea prevenirii accidentelor. Câştigător ? Nelu Versan, fiu de . . . miliţian. VICTORIA TÄNASOIU, coresp. Expoziţie de artă populară Afişele din comuna Bărcuţ, raionul Agnita, au anunţat recent deschiderea expoziţiei bienale (1963—1964) de artă populară pentru turiştii amatori din comună. Vizitatorii au apreciat frumuseţea obiectelor cit şi modul de expunere. A fost prima expoziţie de acest gen organizată în această comună. Expoziţia aceasta trezeşte în rîndul colectiviştilor simţul continuităţii şi perseverării în artă şi constituie un mijloc de educaţie estetică. FIRESCU MARIAN, coresp. ÎNTREPRINDEREA 2 CONSTRUCŢII - SIBIU - Montatorii Gh. Gabel şi Iosif Ramzauer lucrând la montarea schelei metalice de fațadă a blocului nr. 10 cu 59 de apartamente, din cartierul. Terezian. Foto : V. Secăreanu