Drum Nou, august 1964 (Anul 21, nr. 6092-6117)
1964-08-01 / nr. 6092
Anul XXI, nr. 6092 PROLETARI 191H TOATE TABIILE, UNITI-VAI nm nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sâmbătă, 1 august 1964 4 pagini, 20 bani Raportează participanţii la acţiunea 23 LA FIECARE FAZA SI OPERAŢIE nuGusi o înaltă tehnicitate Calitate, productivitate, economii — acestea sunt, sintetic, roadele acţiunii pornite din iniţiativa constructorilor de tractoare, acţiune care se desfăşoară în prezent cu succes în întreprinderile regiunii. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre participanţii la această acţiune raportează noi şi însemnate realizări. Măsurile luate de organele şi organizaţiile de partid pentru extinderea şi perfecţionarea acestei acţiuni, munca politică desfăşurată în toate secţiile şi serviciile întreprinderilor au atras în rindurile promotorilor tehnicii noi mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Ei au făcut un mare număr de propuneri. . ............................. Cum se îndeplinesc aceste propuneri ? La această întrebare am solicitat răspunsul unor muncitori şi ingineri din cîteva întreprinderi. Iată ce ne-au răspuns: Ing. C. SOFRONESCU, şeful secţiei motor uzina „Tractorul“, HILA ROMULUS, lăcătuş uzina „Independenţa“: 1 • 149 de propuneri • Pe graficul creşterii productivităţii muncii Colectivul secţiei noastre care a pornit această acţiune a acumulat o experienţă valoroasă promovând cu succes tehnica modernă la un mare număr,de faze şi operaţii ale procesului de producţie. Cu prilejul analizelor făcute de-a lungul fluxului tehnologic şi în cadrul adunărilor sindicale au fost făcute 149 de propuneri deosebit de valoroase. La indicaţia comitetului de partid, conducerea tehnico-administrativă a îndrumat biroul tehnic al secţiei să urmărească rezolvarea operativă a acestor propuneri. Intr-un timp scurt la fiecare loc de muncă s-au născut idei preţioase a căror eficacitate stabilită iniţial s-a mate-Aplicarea şi extinderea acţiunii privind ridicarea tehnicităţii muncii pornind de la faze şi operaţii are în vedere in primul rînd introducerea tehnologiei moderne şi respectarea ei. O scurtă vizită prin secţiile uzinei noastre dovedeşte că propunerile făcute în cadrul acţiunii au fost deosebit de eficace. Astfel, în secţia metalurgică s-au dat în folosinţă cutii metalice de miezuri, ramificate pentru turnarea pieselor de îmbinare cu diametre între 50 şi 200 mm, care au sporit productivitatea muncii la operaţiile de confecţionare a acestor miezuri cu 33 la sută, în secţia cazangerie au fost puse în funcţiune două noi dispozitive pentru sudura automată şi semiautomată extinzîndu-se acest procedeu modern la sudarea flanşelor cu diametre mari precum și la diferite tipuri de grinzi metalice. Voi cita două cifre comparative: în anii 1961— 1963 s-au realizat în total 140.000 m.l. de sudură prin aceste procedee pe cînd în prezent se realizează în mod obișnuit circa 8.000 m.l. în fiecare luna, realizat în creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii motoarelor de tractor. Subliniez că propuneri valoroase au făcut Alexandru Marin, Matei Dascălu, Constantin Răileanu, Constantin Manolache, Gheorghe Manu, Traian Nan, Gheorghe Vulpe şi alţii. Dintre propunerile făcute un număr de 65 au fost realizate iar altele, circa 50, sunt în curs de aplicare. Pentru a oglindi eficacitatea acţiunii amintesc că cele 65 de propuneri aplicate au contribuit ca productivitatea muncii să sporească cu 28 la sută faţă de anul 1963 şi să se înregistreze o reducere a rebuturilor de peste 30 la sută. Mai amintesc că în secţia respectivă s-a extins procedeul de craiţuire arc-aer, specializîndu-se pentru aceasta încă 10 muncitori. Ca urmare 76 la sută din întreaga producţie a secţiei se realizează prin aplicarea acestui procedeu, încă un exemplu din secţia sculărie: prin punerea în funcţiune a unui cuptor electric cu cuvă pentru revenire a crescut productivitatea muncii la operaţia respectivă cu 27 la sută, iar rebuturile au fost complet eliminate. în perioada lunilor aprilie-iulie au fost propuse în cadrul acţiunii şi aplicate 83 de măsuri tehnico-organizatorice care au suplimentat planul M.T.O. Ele ne-au ajutat să realizăm în bune condiţiuni angajamentele luate în întrecerea socialistă. Amintesc că sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost realizată pînă în prezent în proporţie de 103,2 la sută şi că s-au realizat economii de fontă, cocs şi laminate de 108 tone, 135 tone şi respectiv 152 tone. Ing. şef N. DRAGOŞ, uzina „Rulmentul“ • De la proiectare la mon- Iti, general • Cei mai activi participanţi la acţiune Nu este uşor să se facă un bilanţ al acţiunii „La fiecare fază şi operaţie, de înaltă tehnicitate“ în uzina noastră. Aceasta pentru că în prezent ea a cuprins întregul colectiv, de la proiectare şi pînă la montajul general. Comitetul de partid din uzina noastră îndrumă în permanenţă conducerea tehnico-administrativă în desfăşurarea acestei acţiuni. La indicaţia sa a fost organizată de către comisia inginerilor şi tehnicienilor o consfătuire pe întreaga uzină şi nu de mult comitetul de partid a făcut o temeinică analiză a felului cum se desfăşoară acţiunea într-una din secţiile uzinei. De asemenea nu este uşor să identificăm pe cei mai activi participanţi la promovarea tehnicii noi. Totuşi remarc activitatea colectivelor care au analizat fiecare fază şi operaţie în secţiile strungărie şi bile, colective conduse de inginerii Gheorghe Mincu şi Eugen Cîndea. în urma analizelor făcute şi a centralizării propunerilor dispunem în prezent de un plan special cu 80 de măsuri din care o mare parte au prins viaţă. Aplicarea lor ne-a ajutat să realizăm o producţie suplimentară de 20.000 bucăţi rulmenţi şi să realizam numai în primul semestru economii peste plan la preţul de cost în valoare de peste 1.500.000 lei. Pentru ca muncitorii şi tehnicienii să poată participa din plin la desfăşurarea acţiunii au fost luate măsuri pentru ridicarea continuă a calificării profesionale, în prezent circa 1.800 de salariaţi ai uzinei participă la cercurile de specialitate. Aceasta este o garanţie că în viitor bilanţul acţiunii pornite va fi şi mai rodnic. • Se extinde tehnologia modernă • Cîteva cifre dintr-un bilanţ VEŞTI DIN REGIUNE Cu angajamentele îndeplinite La Combinatul pentru industrializarea lemnului din Blaj angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August sunt îndeplinite cu succes. Astfel, la producţia globală s-au dat peste plan 2.864.000 lei. De asemenea, planul producţiei marfă a fost depăşit cu peste 4 milioane lei. La capitolul economii s-au realizat 907.000 lei, iar la beneficii peste plan s-au obţinut 734.000 lei. Mai amintim că harnicul colectiv al Combinatului a dat peste plan 165 m.c. placaj, 384 tone plăci fibrolemnoase, 30 garnituri de mobilă şi 9.500 m.p. binale. Posturi sanitare la arii Pentru a asigura acordarea primului ajutor în caz de accidente, în perioada lucrărilor de seceriş-treieriş, sub îndrumarea comitetelor raionale de Cruce Roşie au fost instruiţi pînă acum peste 1.800 de echipieri sanitari din unităţile agricole de pe cuprinsul regiunii noastre. De asemenea, prin secţiunile de sănătate ale sfaturilor populare raionale s-au asigurat circa 3.500 de haremuri cuprinzînd medicamentele necesare acordării primului ajutor, cu care vor fi dotate posturile sanitare mobile de la ariile de treier precum şi trusele de pe combine. Tot în sprijinul actualei campanii agricole au fost difuzate peste 5.000 de broşuri avînd ca temă : „Igiena şi protecţia muncii în sectorul agricol“. între 17 august se va desfăşura tradiţionala „Săptămînă a poeziei“, consacrată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, în cadrul căreia vor avea loc întîlniri ale poeţilor, cu cititorii. Aintîlnire internaţională de atletism Astăzi şi mîine, pe stadionul din Poiana Braşov se va desfăşura întîlnirea internaţională amicală de atletism pentru juniori și junioare dintre echipele reprezentative ale R. P. Romíne și R. P. Ungare, întrecerile din ambele zile încep la ora 16,30. VIZITA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE LA PARIS Comunicat româno-francez PARIS 31 (Agerpres), în legătură cu vizita delegaţiei Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asupra principalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romînia şi Franţa Alexandru Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Paletvski, ministru de stat, înguvernamentale a Republicii Populare Române în Franţa, la Paris a sărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor, în această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri româneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit de asemene si dat publicităţii următorul comunicat : nea, la relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile romîno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniştri a! Franţei PARIS 31 — Trimisul special. Agerpres transmite : Vineri după-amiaza, membrii delegaţiei guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după-amiază, ca şi în timpul dejunului, atît de agreabil, oferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul prim-ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţelegerii şi colaborării internaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romînia şi Franţa relaţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratărivele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă, ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sînt convins, şi îmi place să o repet, că această vizită îşi va da roadele în opera de dezvoltare a relaţiilor franco-române. Spectacolul Ansamblului folcloric al regiunii Braşov Ieri seara, în sala de spectacole a Teatrului de stat din Braşov, Ansamblul folcloric al regiunii Braşov a prezentat un spectacol muzical-coregrafie, care s-a bucurat de un deosebit succes. Spectacolil a înmănuncheat o suită din cele mai îndrăgite dansuri populare din zona mărginimii Sibiului, a Făgăraşului, Tîrnavelor etc., precum şi melodii populare specifice regiunii noastre. O evoluţie bună au avut dansatorii caselor de cultură din Sibiu şi Făgăraş, cei de la căminele culturale din Crihalma şi Mihai Viteazu, precum şi numeroşii solişti vocali şi instrumentişti. Astăzi, ansamblul folcloric braşovean îşi începe turneul deschizînd Festivalul cîntecului şi dansului pe litoralul Mării Negre, continuînd apoi la Galaţi, Buzău, Cîmpina şi Sinaia. AZI VĂ PREZENTAM: HUMELE „emil” ŞI JUDEGI” în vecinătatea unui cartier modern, în care constructorii au ridicat zeci de blocuri, se află uzina „Steagul Roşu“ din Braşov, uzină în care harnicii constructori de maşini dau viaţă autocamioanelor româneşti. De aici pornesc zilnic, pe drumurile patriei, mândrele autocamioane pentru care rostesc cuvinte de admiraţie şi laudă constructorii de pe marile şantiere, petroliştii şi lucrătorii forestieri, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri, colectiviştii. Uzina — una dintre marile cetăţi ale industriei romîneşti — a crescut de la un an la altul, colectivul ei a acumulat în ultimii zece ani o experienţă bogată, şi-a însuşit temeinice cunoştinţe de specialitate, care stau la baza măsurilor luate pentru adicarea performanţelor tehnico-economice ale autocamioanelor, pentru punerea în fabricaţie de serie a unor produse noi, pentru ridicarea continuă a tehnicităţii producţiei în toate secţiile uzinei■ O scurtă vizită, în oricare dintre modernele sale unde îşi desfăşoară activitatea creatoare un colectiv harnic şi entuziast, preocupat de înfăptuirea tuturor sarcinilor încredinţate de partid şi guvern, evidenţiază înaltul nivel tehnic general al uzinei■ Pretutindeni muncitorii, tehnicienii şi inginerii veghează cu mândrie bunul mers al unor maşini moderne, de mare productivitate. Pretutindeni ,«*** -»rezente dovezi ale etniii partidului şi guvernului de a asigura condiţii bune de muncă, de a dezvolta şi moderniza la nivelul tehnicii mondiale construcţia de autocamioane, alături de toate celelalte uzine constructoare de maşini din ţara noastră, în drumul său de la cuptoarele de topire şi forţă şi pînă la porţile larg deschise ale uzinei prin care modernele autocamioane încep marea lor călătorie, metalul suferă o metamorfoză complexă, sub ochiul priceput al constructorilor de maşini. Această transformare a metalului are loc într-un mediu în care noul este prezent pretutindeni. La fiecare pas vizitatorul primeşte asemenea lămuriri lapidare: — Hala aceasta este nouă ... — înainte această secţie nu exista... — Utilizarea acestor noi maşini-agregat. ■ — Modernele maxiprese ... „Nou“, „modern” de-a lungul oţelăriei şi turnătoriei de fontă, la forjă, la prese, la motor, la montaj general, la instalaţiile moderne pentru prepararea nisipurilor, la maşinile de forjat cu comandă-program, la instalaţiile de vopsit în cîmp electrostatic, la liniile cu secţiuni automatizate pentru blocul motor şi chiulasă, la modernele aparate cu care se verifică tehnicitatea, gradul preciziei de execuţie a sculelor, la dispozitivele de asamblare rapidă. „Nou“, „modern” au devenit cuvinte uzuale în discuţiile constructorilor de autocamioane. Ele sunt folosite atît pentru a ilustra gradul de înzestrare tehnică cît şi producţia realizată. — Modernele autocamioane „Carpaţi“ ... — Noile autocamioane produse în serie .. . Cu zece ani în urmă, prin faţa tribunelor împodobite de sărbătoare au trecut în coloană, cu steaguri şi flori, primele autocamioane „S.RJ01“. Ele au străbătut de atunci milioane de kilometri pe drumurile patriei, distanţe cosmice, purtînd preţioase poveri , cărămidă şi îngrăşăminte chimice, schele metalice şi cărţi, ţesături şi panouri prefabricate. Au fost tovarăşi de muncă ai constructorilor sus, la izvoarele Sadului, sau în cîmpia Blajului, la Sighişoara, la noua gară din Braşov, la cartierul însuşi al constructorilor de autocamioane, la noile construcţii din oraşul chimiştilor... Ele contribuie la munca uriaşă, încununată de marile transformări ale peisajului patriei noastre. Fiecare an a însemnat un bilanţ nou, mai rodnic. Cifrele şi faptele raportate la fiecare început de an sunt elocvente. într-un interval de numai cinci ani, producţia uzinei a crescut de trei ori. Dezvoltarea uzinei, creşterea experienţei colectivului, au permis să se treacă direct la punerea în fabricaţie a unui autocamion nou, deosebit ca aspect şi performanţe, autocamionul „Carpaţi“El a trecut cu succes examenul exigent al pro- D. CRISTEA (Continuare în pag. 2-a) In fotografii: Autocamionul „Bucegi S.R.-l 13" şi un nou lot de autocamioane „Carpaţi" pe banda de montaj. Foto: V. Secăreanu Participanți la al VII-lea concurs al artiştilor amatori, o formație de folclor din Hunedoara. RECOLTATUL CEREALELOR LA TIMP ŞI FĂRĂ PIERDERI ! Mersul lucrărilor în raionul Agnita Cu sprijinul consiliului agricol raional, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective şi consiliile G.A.S. din raionul Agnita şi-au întocmit planuri de muncă cuprinzînd măsurile ce trebuie luate pentru buna desfășurare a recoltării cerealelor păioase . Conform acestor planuri, la gospodăria colectivă din Retiș, bunăoară, s-a prevăzut ca recoltarea griului de pe cele 640 ha. să se facă în maximum 10 zile lucrătoare, iar la G.A.C. din Merghindeal președintele gospodăriei ne-a încredinţat că această lucrare va fi terminată în maximum 8 zile lucrătoare. Asemenea termene s-au prevăzut şi în alte unităţi. Astfel, la G.A.S. Netuş, de exemplu, existînd o temeinică preocupare pentru realizarea planului operativ, orzul de toamnă de pe cele 146 ha. a fost recoltat aproape în întregime, iar din cele 205 ha. cu grîu s-au recoltat peste 50 ha. „în 6—7 zile lucrătoare — ne-a declarat inginerul şef Samara Gheorghe — vom termina în întregime recoltatul griului”. Cu multă însufleţire lucrează la recoltări combinerii Iacobi Mihai, Gunesch Gheorghe şi alţii. Antrenaţi în întrecerea socialistă organizată în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, mecanizatorii de aici sînt ferm hotărîţi să întîmpine marea sărbătoare cu rezultate cît mai însemnate în muncă. Faţă de 10.000 kg, cît are norma zilnică la recoltări, cu combina cu care lucrează Iacobi Mihai a realizat şi cîte 14.000 kg. boabe. Cu avînt sporit lucrează la recoltări şi mecanizatorii Anghel Simion, Găvan Gheorghe, Martini Ion şi alţii de la G.A.S. Agnita. în cîteva zile ei au terminat recoltatul celor 300 ha. cu orz de toamnă, iar în prezent lucrează la recoltatul celor 400 ha. cu grîu. La gospodăriile de stat din Bruiu, Cincui, Hendorf, trebuie luate însă măsuri pentru intensificarea recoltării griului. Cu toate mijloacele In ziua de 29 iulie ogoarele raionului Agnita au fost împînzite de mii de colectivişti. La chemarea organizaţiilor de partid, ei au pornit la seceratul griului. La G.A.C. Retiş, în ziua de 29 iulie au ieşit la seceriş peste 300 de colectivişti. După ce leagă snopii îi lasă cîteva ore pe mirişte şi apoi îi aşează în clăi. La gospodăria colectivă din Proştea am întîlnit la o brigadă peste 80 de colectivişti la seceriş. Aci se practică o metodă bună. Griul neîmburuienat se seceră şi se aşează imediat în clăi. Cel care este îmburuienat se coseşte şi se lasă în brazdă 4—6 ore apoi se adună în snopi. La gospodăriile colective din Marpod, Hosman şi altele recoltatul griului este avansat, iar la cele din Chirpăr, Agnita este rămas în urmă. Folosind din plin combinele S.M.T. şi mijloacele proprii ale gospodăriilor colective, colectiviştii din raionul Agnita pot grăbi recoltatul griului. Treierişul din pas cu secerişul O bună parte din cultura de grîu a G.A.G. din raionul Agnita trebuie să fie treierată cu batozele. Ca urmare, este nevoie ca ariile să fie din timp amenajate pentru ca treierişul să se facă în pas cu secerişul. Trebuie să arătăm însă că în afară de G.A.C. Retiş n-am întîlnit nicăieri o arie temeinic organizată. Chiar şi la alta din G.A.C. Retiş unde au fost transportaţi snopii de orz, aşezaţi în stoguri, şi a fost adusă batoza, nu s-a început treierişul. Or, este ştiut că întîrzierea treierişului aduce după sine pierderi de boabe. Pentru a înlături aceste pierderi e necesar ca în fiecare gospodărie colectivă să se ia măsuri urgente pentru amenajarea ariilor şi începerea treierişului. In raionul Agnita trebuie depuse eforturi susţinute şi pentru grăbirea executării arăturilor de vară, a însămînţărilor în mirişti. O datorie de onoare pentru gospodăriile colective este ca paralel cu recoltatul să achite în întregime obligaţiile contractuale. Mobilizînd toate forţele şi mijloacele existente lucrătorii din G.A.S., colectiviştii din raionul Agnita pot intensifica ritmul recoltării cerealelor păioase. I. BRAGHES