Drum Nou, august 1964 (Anul 21, nr. 6092-6117)

1964-08-01 / nr. 6092

Anul XXI, nr. 6092 PROLETARI 191H TOATE TABIILE, UNITI-VAI nm nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sâmbătă, 1 august 1964 4 pagini, 20 bani Raportează participanţii la acţiunea 23 LA FIECARE FAZA SI OPERAŢIE nuGusi o înaltă tehnicitate Calitate, productivitate, economii — acestea sunt, sintetic, roadele acţiunii pornite din iniţiativa construc­torilor de tractoare, acţiune care se desfăşoară în prezent cu succes în întreprinderile regiunii. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre participanţii la această acţiune raportează noi şi însemnate realizări. Mă­surile luate de organele şi organizaţiile de partid pentru extinderea şi perfecţionarea acestei acţiuni, munca politică desfăşurată în toate secţiile şi serviciile întreprinderilor au atras în rindurile promotorilor tehnicii noi mii de munci­tori, ingineri şi tehnicieni. Ei au făcut un mare număr de propuneri. . ............................. Cum se îndeplinesc aceste propuneri ? La această întrebare am solicitat răspunsul unor muncitori şi ingineri din cîteva întreprinderi. Iată ce ne-au răspuns: Ing. C. SOFRONESCU, şeful secţiei motor uzina „Tractorul“, HILA ROMULUS, lăcătuş uzina „Independenţa“: 1 • 149 de propuneri • Pe graficul creşterii productivităţii muncii Colectivul secţiei noastre care a por­nit această acţiune a acumulat o expe­rienţă valoroasă promovând cu succes tehnica modernă la un mare număr,de faze şi operaţii ale procesului de pro­ducţie. Cu prilejul analizelor făcute de-a lungul fluxului tehnologic şi în cadrul adunărilor sindicale au fost făcute 149 de propuneri deosebit de valoroase. La indicaţia comitetului de partid, condu­cerea tehnico-administrativă a îndrumat biroul tehnic al secţiei să urmărească rezolvarea operativă a acestor propu­neri. Intr-un timp scurt la fiecare loc de muncă s-au născut idei preţioase a că­ror eficacitate stabilită iniţial s-a mate-Aplicarea şi extinderea acţiunii pri­vi­nd ridicarea tehnicităţii muncii por­nind de la faze şi operaţii are în vedere in primul rînd introducerea tehnologiei moderne şi respectarea ei. O scurtă vi­zită prin secţiile uzinei noastre dove­deşte că propunerile făcute în cadrul acţiunii au fost deosebit de eficace. Astfel, în secţia metalurgică s-au dat în folosinţă cutii metalice de miezuri, ramificate pentru turnarea pieselor de îmbinare cu diametre între 50 şi 200 mm, care au sporit productivitatea muncii la operaţiile de confecţionare a acestor miezuri cu 33 la sută, în secţia cazangerie au fost puse în funcţiune două noi dispozitive pentru sudura au­tomată şi semiautomată extinzîndu-se acest procedeu modern la sudarea flan­­şelor cu­ diametre mari precum și la di­ferite tipuri de grinzi metalice. Voi cita două cifre comparative: în anii 1961— 1963 s-au realizat în total 140.000 m.l. de sudură prin aceste procedee pe cînd în prezent se realizează în mod obiș­nuit circa 8.000 m.l. în fiecare luna, realizat în creşterea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea calităţii motoarelor de tractor. Subliniez că propuneri valo­roase au făcut Alexandru Marin, Ma­tei Dascălu, Constantin Răileanu, Con­stantin Manolache, Gheorghe Manu, Traian Nan, Gheorghe Vulpe şi alţii. Dintre propunerile făcute un număr de 65 au fost realizate iar altele, circa 50, sunt în curs de aplicare. Pentru a oglindi eficacitatea acţiunii amintesc că cele 65 de propuneri aplicate au contribuit ca productivitatea muncii să sporească cu 28 la sută faţă de anul 1963 şi să se în­registreze o reducere a rebuturilor de peste 30 la sută. Mai amintesc că în secţia respectivă s-a extins procedeul de craiţuire arc-aer, specializîndu-se pentru aceasta încă 10 muncitori. Ca urmare 76 la sută din întreaga producţie a secţiei se realizează prin aplicarea acestui procedeu, încă un exemplu din secţia sculărie: prin pu­nerea în funcţiune a unui cuptor elec­tric cu cuvă pentru revenire a crescut productivitatea muncii la operaţia res­pectivă cu 27 la sută, iar rebuturile au fost complet eliminate. în perioada lunilor aprilie-iulie au fost propuse în cadrul acţiunii şi apli­cate 83 de măsuri tehnico-organizatori­­ce care au suplimentat planul M.T.O. Ele ne-au ajutat să realizăm în bune condiţiuni angajamentele luate în în­trecerea socialistă. Amintesc că sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost realizată pînă în prezent în pro­porţie de 103,2 la sută şi că s-au reali­zat economii de fontă, cocs şi laminate de 108 tone, 135 tone şi respectiv 152 tone. Ing. şef N. DRAGOŞ, uzina „Rulmentul“ • De la proiectare la mon- I­ti,­ gener­al • Cei mai activi participanţi la acţiune Nu este uşor să se facă un bilanţ al acţiunii „La fiecare fază şi operaţie, de înaltă tehnicitate“ în uzina noastră. A­­ceasta pentru că în prezent ea a cuprins întregul colectiv, de la proiectare şi pînă la montajul general. Comitetul de partid din uzina noastră îndrumă în permanenţă conducerea tehnico-admi­nistrativă în desfăşurarea acestei acţiuni. La indicaţia sa a fost organizată de către comisia inginerilor şi tehnicienilor o consfătuire pe întreaga uzină şi nu de mult comitetul de partid a făcut o temeinică analiză a felului cum se des­făşoară acţiunea într-una din secţiile uzinei. De asemenea nu este uşor să identi­ficăm pe cei mai activi participanţi la promovarea tehnicii noi. Totuşi remarc activitatea colectivelor care au analizat fiecare fază şi operaţie în secţiile strun­­gărie şi bile, colective conduse de in­ginerii Gheorghe Mincu şi Eugen Cîn­­dea. în urma analizelor făcute şi a cen­tralizării propunerilor dispunem în pre­zent de un plan special cu 80 de măsuri din care o mare parte au prins viaţă. Aplicarea lor ne-a ajutat să realizăm o producţie suplimentară de 20.000 bucăţi rulmenţi şi să realizam numai în pri­mul semestru economii peste plan la preţul de cost în valoare de peste 1.500.000 lei. Pentru ca muncitorii şi tehnicienii să poată participa din plin la desfăşurarea acţiunii au fost luate măsuri pentru ri­dicarea continuă a calificării profesio­nale, în prezent circa 1.800 de salariaţi ai uzinei participă la cercurile de specia­litate. Aceasta este o garanţie că în vii­tor bilanţul acţiunii pornite va fi şi mai rodnic. • Se extinde tehnologia modernă • Cîteva cifre dintr-un bilanţ VEŞTI DIN REGIUNE Cu angajamentele îndeplinite La Combinatul pentru industrializa­rea lemnului din Blaj angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August sunt îndeplinite cu succes. Astfel, la pro­ducţia globală s-au dat peste plan 2.864.000 lei. De asemenea, planul producţiei marfă a fost depăşit cu peste 4 milioane lei. La capitolul eco­nomii s-au realizat 907.000 lei, iar la beneficii peste plan s-au obţinut 734.000 lei. Mai amintim că harnicul colectiv al Combinatului a dat peste plan 165 m.c. placaj, 384 tone plăci fibrolemnoase, 30 garnituri de mo­bilă şi 9.500 m.p. binale. Posturi sanitare la arii Pentru a asigura acordarea primu­lui ajutor în caz de accidente, în pe­rioada lucrărilor de seceriş-treieriş, sub îndrumarea comitetelor raionale de Cruce Roşie au fost instruiţi pînă acum peste 1.800 de echipieri sanitari din unităţile agricole de pe cuprinsul regiunii noastre. De asemenea, prin secţiunile de sănătate ale sfaturilor populare raionale s-au asigurat circa 3.500 de haremuri cuprinzînd medi­camentele necesare acordării primului ajutor, cu care vor fi dotate posturile sanitare mobile de la ariile de treier precum şi trusele de pe combine. Tot în sprijinul actualei campanii agricole au fost difuzate peste 5.000 de bro­şuri avînd ca temă : „Igiena şi pro­tecţia muncii în sectorul agricol“. între 1­7 august se va desfăşura tra­diţionala „Săptămînă a poeziei“, consa­crată celei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei, în cadrul căreia vor avea loc­ întîlniri ale poeţilor, cu­ cititorii. Aintîlnire internaţională de atletism Astăzi şi mîine, pe stadionul din Poiana Braşov se va desfăşura întîl­­nirea internaţională amicală de atle­tism pentru juniori și junioare din­tre echipele reprezentative ale R. P. Romíne și R. P. Ungare, întrecerile din ambele zile încep la ora 16,30. VIZITA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE LA PARIS Comunicat româno-francez PARIS 31 (Agerpres), în legătură cu vizita delegaţiei Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vi­zită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele repu­blicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consi­liului, precum şi ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor ex­terne. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asu­pra principalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posi­bilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romî­­nia şi Franţa Alexandru Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Paletvski, ministru de stat, în­guvernamentale a Republicii Popu­lare Române în Franţa, la Paris a sărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Gis­­card d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial ro­mâno-francez. Au fost trecute în re­vistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor, în această ordine de idei, a fost sub­liniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri româneşti în Franţa, mai ales a produ­selor petroliere, precum şi intensifica­rea fluxului regulat de comenzi româ­neşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi anga­jate în vederea încheierii unui nou a­­cord comercial, a cărui durată ar pu­tea, eventual, să fie mai lungă decît a­­ceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit de aseme­ne si dat publicităţii următorul comu­nicat : nea, la relaţiile culturale, ştiinţifice şi­ tehnice dintre cele două ţări. S-a hotă­­rît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării căr­ţii şi culturii. Ansamblul acestor pro­bleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi nego­ciat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colabo­rare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toam­nă, convorbiri în vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespun­zător, cu dorinţa exprimată şi de o part­e şi de alta, de a dezvolta relaţiile ro­­mîno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniştri a! Franţei PARIS 31 — Trimisul special. A­­gerpres transmite : Vineri după-amiaza, membrii de­legaţiei guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, şi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Ma­­tignon, preşedinţia Consiliului de Mi­niştri al Franţei, cu Georges Pompi­dou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea zia­riştilor preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a fă­cut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Geor­ges Pompidou, atît în timpul între­vederii de după-amiază, ca şi în timpul dejunului, atît de agreabil, o­­ferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Exce­lenţa sa, domnul prim-ministru Pom­pidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţele­gerii şi colaborării internaţionale. Am analizat posibilităţile care e­­xistă pentru a promova între Romî­nia şi Franţa relaţii reciproc avan­tajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra co­municatului final referitor la tratări­­­vele noastre, care va putea foarte cu­­rînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă, ţin să vă exprim satisfac­ţia mea cu privire la rezultatele aces­­­tor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i­ mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sînt convins, şi îmi place să o re­pet, că această vizită îşi va da roadele în opera de dezvoltare a relaţiilor franco-române. Spectacolul Ansamblului folcloric al regiunii Braşov Ieri seara, în sala de specta­cole a Teatrului de stat din Bra­şov, Ansamblul folcloric al re­giunii Braşov a prezentat un spect­­acol muzical-coregrafie, care s-a bucurat de un deosebit succes. Spectacolil a înmănuncheat o suită din cele mai îndrăgite dan­suri populare din zona mărginimii Sibiului, a Făgăraşului, Tîrnavelor etc., precum şi melodii populare specifice regiunii noastre. O evoluţie bună au avut dansa­torii caselor de cultură din Sibiu şi Făgăraş, cei de la căminele cul­turale din Crihalma şi Mihai Vi­­teazu, precum şi numeroşii solişti vocali şi instrumentişti. Astăzi, ansamblul folcloric bra­şovean îşi începe turneul deschi­­zînd Festivalul cîntecului şi dansu­lui pe litoralul Mării Negre, con­­tinuînd apoi la Galaţi, Buzău, Cîmpina şi Sinaia. AZI VĂ PREZENTAM: HUMELE „emil” ŞI JUDEGI” în vecinătatea unui cartier modern, în care constructorii au ridicat zeci de blocuri, se află uzina „Steagul Roşu“ din Braşov, uzină în care harnicii constructori de maşini dau viaţă­ auto­­­camioanelor româneşti. De aici pornesc zilnic, pe drumurile patriei, mândrele autocamioane pentru care rostesc cuvinte de admiraţie şi laudă con­structorii de pe marile şantiere, petroliştii şi lu­crătorii forestieri, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri, colectiviştii. Uzina — una dintre marile cetăţi ale industriei romîneşti — a crescut de la un an la altul, co­lectivul ei a acumulat în ultimii zece ani o ex­perienţă bogată, şi-a însuşit temeinice cunoştinţe de specialitate, care stau la baza măsurilor luate pentru adicarea performanţelor tehnico-economi­­ce ale autocamioanelor, pentru punerea în fabri­caţie de serie a unor produse noi, pentru ridicarea continuă a tehnicităţii producţiei în toate secţiile uzinei■ O scurtă vizită, în oricare dintre moder­nele sale unde îşi desfăşoară activitatea creatoare un colectiv harnic şi entuziast, preocupat de în­făptuirea tuturor sarcinilor încredinţate de partid şi guvern, evidenţiază înaltul nivel tehnic general al uzinei■ Pretutindeni muncitorii, tehnicienii şi inginerii veghează cu mândrie bunul mers al unor maşini moderne, de mare productivitate. Pretu­tindeni ,«*** -»rezente dovezi ale etniii partidului şi guvernului de a asigura condiţii bune de mun­că, de a dezvolta şi moderniza la nivelul tehnicii mondiale construcţia de autocamioane, alături de toate celelalte uzine constructoare de maşini din ţara noastră, în drumul său de la cuptoarele de topire şi forţă şi pînă la porţile larg deschise ale uzinei prin care modernele autocamioane încep marea lor călătorie, metalul suferă o metamorfoză comple­xă, sub ochiul priceput al constructorilor de ma­şini. Această transformare a metalului are loc în­­tr-un mediu în care noul este prezent pretutin­deni. La fiecare pas vizitatorul primeşte aseme­nea lămuriri lapidare: — Hala aceasta este nouă ... — înainte această secţie nu exista... — Utilizarea acestor noi maşini-agregat. ■ — Modernele maxiprese ... „Nou“, „modern” de-a lungul oţelăriei şi tur­nătoriei de fontă, la forjă, la prese, la motor, la montaj general, la instalaţiile moderne pentru prepararea nisipurilor, la maşinile de forjat cu comandă-program, la instalaţiile de vopsit în cîmp electrostatic, la liniile cu secţiuni automa­tizate pentru blocul motor şi chiulasă, la moder­nele aparate cu care se verifică tehnicitatea, gra­dul preciziei de execuţie a sculelor, la dispoziti­vele de asamblare rapidă. „Nou“, „modern” au devenit cuvinte uzuale în discuţiile constructorilor de autocamioane. Ele sunt folosite atît pentru a ilustra gradul de în­zestrare tehnică cît şi producţia realizată. — Modernele autocamioane „Carpaţi“ ... — Noile autocamioane produse în serie .. . Cu zece ani în urmă, prin faţa tribunelor îm­podobite de sărbătoare au trecut în coloană, cu steaguri şi flori, primele autocamioane „S.RJ01“. Ele au străbătut de atunci milioane de kilome­tri pe drumurile patriei, distanţe cosmice, pur­­tînd preţioase poveri , cărămidă şi îngrăşă­minte chimice, schele metalice şi cărţi, ţesături şi panouri prefabricate. Au fost tovarăşi de muncă ai constructorilor sus, la izvoarele Sadu­lui, sau în cîmpia Blajului, la Sighişoara, la noua gară din Braşov, la cartierul însuşi al constructo­rilor de autocamioane, la noile construcţii din oraşul chimiştilor... Ele contribuie la munca uriaşă, încununată de marile transformări ale pei­sajului patriei noastre. Fiecare an a însemnat un bilanţ nou, mai rod­nic. Cifrele şi faptele raportate la fiecare început de an sunt elocvente. într-un interval de numai cinci ani, producţia uzinei a crescut de trei ori. Dezvoltarea uzinei, creşterea experienţei colec­tivului, au permis să se treacă direct la punerea în fabricaţie a unui autocamion nou, deosebit ca aspect şi performanţe, autocamionul „Carpaţi“­­El a trecut cu succes examenul exigent al pro- D. CRISTEA (Continuare în pag. 2-a) In fotografii: Autocamionul „Bucegi S.R.-l 13" şi un nou lot de autocamioane „Carpaţi" pe banda de montaj. Foto: V. Secăreanu Participanți la al VII-lea concurs al artiştilor amatori, o formație de folclor din Hunedoara. RECOLTATUL CEREALELOR LA TIMP ŞI FĂRĂ PIERDERI ! Mersul lucrărilor în raionul Agnita Cu sprijinul consiliului agricol ra­ional, consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective şi consiliile G.A.S. din raionul Agnita şi-au întocmit planuri de muncă cuprinzînd măsurile ce trebuie luate pentru buna desfășu­rare a recoltării cerealelor păioase . Conform acestor planuri, la gospodă­ria colectivă din Retiș, bunăoară, s-a prevăzut ca recoltarea griului de pe cele 640 ha. să se facă în maximum 10 zile lucrătoare, iar la G.A.C. din Merghindeal președintele gospodăriei ne-a încredinţat că această lucrare va fi terminată în maximum 8 zile lu­crătoare. Asemenea termene s-au pre­văzut şi în alte unităţi. Astfel, la G.A.S. Netuş, de exemplu, existînd o temeinică preocupare pentru realiza­rea planului operativ, orzul de toam­nă de pe cele 146 ha. a fost recoltat aproape în întregime, iar din cele 205 ha. cu grîu s-au recoltat peste 50 ha. „în 6—7 zile lucrătoare — ne-a declarat inginerul şef Samara Gheorghe — vom termina în între­gime recoltatul griului”. Cu multă însufleţire lucrează la recoltări combinerii Iacobi Mihai, Gunesch Gheorghe şi alţii. Antrenaţi în întrecerea socialistă organizată în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, mecanizatorii de aici sînt ferm hotărîţi să întîmpine marea sărbătoare cu rezultate cît mai în­semnate în muncă. Faţă de 10.000 kg, cît are norma zilnică la recoltări, cu combina cu care lucrează Iacobi Mihai a realizat şi cîte 14.000 kg. boabe. Cu avînt sporit lucrează la recol­tări şi mecanizatorii Anghel Simion, Găvan Gheorghe, Martini Ion şi alţii de la G.A.S. Agnita. în cîteva zile ei au terminat recoltatul celor 300 ha. cu orz de toamnă, iar în prezent lu­crează la recoltatul celor 400 ha. cu grîu. La gospodăriile de stat din Bruiu, Cin­cui, Hendorf, trebuie luate însă măsuri pentru intensificarea recoltării griului. Cu toate mijloacele In ziua de 29 iulie ogoarele ra­ionului Agnita au fost împînzite de mii de colectivişti. La chemarea organizaţiilor de par­tid, ei au pornit la seceratul griului. La G.A.C. Retiş, în ziua de 29 iulie au ieşit la seceriş peste 300 de colectivişti. După ce leagă snopii îi lasă cîteva ore pe mirişte şi apoi îi aşează în clăi. La gospodăria colectivă din Proştea am întîlnit la o brigadă peste 80 de co­lectivişti la seceriş. Aci se practică o metodă bună. Griul neîmburuienat se seceră şi se aşează imediat în clăi. Cel care este îmburuienat se coseşte şi se lasă în brazdă 4—6 ore apoi se adu­nă în snopi. La gospodăriile colective din Mar­­pod, Hosman şi altele recoltatul griu­lui este avansat, iar la cele din Chirpăr, Agnita este rămas în urmă. Folosind din plin combinele S.M.T. şi mijloacele proprii ale gospodăriilor colective, colectiviştii din raionul Ag­nita pot grăbi recoltatul griului. Treierişul d­in pas cu secerişul O bună parte din cultura de grîu a G.A.G. din raionul Agnita trebuie să fie treierată cu batozele. Ca ur­mare, este nevoie ca ariile să fie din­­ timp amenajate pentru ca treierişul să se facă în pas cu secerişul. Trebuie să arătăm însă că în afară de G.A.C. Retiş n-am întîlnit nicăieri o arie temeinic organizată. Chiar şi la alta din G.A.C. Retiş unde au fost transportaţi snopii de orz, aşezaţi în stoguri, şi a fost adusă batoza, nu s-a început treierişul. Or, este ştiut că întîrzierea treierişului aduce după sine pierderi de boabe. Pentru a înlături aceste pierderi e necesar ca în fiecare gospodărie colectivă să se ia măsuri urgente pentru amenajarea ariilor şi începerea treierişului. In raionul Agnita trebuie depuse eforturi susţinute şi pentru grăbirea executării arăturilor de vară, a însă­­mînţărilor în mirişti. O datorie de onoare pentru gospo­dăriile colective este ca paralel cu re­coltatul să achite în întregime obli­gaţiile contractuale. Mobilizînd toate forţele şi mijloa­cele existente lucrătorii din G.A.S., colectiviştii din raionul Agnita pot intensifica ritmul recoltării cereale­lor păioase. I. BRAGHES

Next