Drum Nou, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6118-6143)
1964-09-01 / nr. 6118
unu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI ORGAN A COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. 1 1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6118 Marţi, 1 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani Comunistul Gh. Crişan este unul din evidenţiaţii lună de lună de la Atelie- 1- a.,Arutoare din Braşov. Iată-l in fotografie controlînd operaţia de alezare la* un cilindru de compresor Foto: V. SECAREANU Pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale în aceste zile, la secţiunile de sănătate ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti din regiunea noastră se desfăşoară analiza problemelor legate de apărarea sănătăţii muncitorilor, protecţia muncii etc. In urma acestor analize se iau masuri profilactice eficiente pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale din întreprinderi şi instituţii. La dezbateri, organizate în colaborare cu consiliile sindicale locale, iau parte medici din întreprinderi, conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţi de comitete de sindicat. Asemenea analize au avut pină în prezent loc la Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Sighişoara şi Mediaş. N CUPRINSUL ZIARULUI: • SPORT (pag. 2-a) • Casa cu ferestre luminate (pag. 3-a) • Azi vă prezentăm : Facultatea de industrializare a lemnului (pag. 3-a) • La Conferinţa U.N.E.S.C.O. de la Grenoble : Adoptarea recomandărilor iniţiate de R. P. Romînă (pag. 4-a) • Notă externă : Restricţii şi... prudenţă (pag. 4-a) LUCRĂRILE CELUI DE-AL VIII-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE ŞTIINŢA SOLULUI In Sala Palatului R.P. Române au început luni dimineaţă lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R.P. Romíne, Ştefan Bălan, ministrul învățămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R.P. Române, preşedintele Comitetului de organizare a celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh.. Ionescu- Siseşti, din partea Academiei R.P. Romíne şi a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de ştiinţa solului care au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în perioada anilor 1960—1964. Şedinţa plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărţii mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate : prof. dr. V. A. Kovda, directorul departamentului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, şef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuţii. Timp de 10 zile, participanţii la Congres vor dezbate probleme actuale, teoretice şi practice ale cunoaşterii solurilor, în vederea sporirii producţiei agr'''''" (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă intre specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, in interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie in acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Suntem bucuroşi să constatăm că , în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunind eforturi neslăbite pentru avintul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces in cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloace prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea in circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gândirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). COMUNICAT In conformitate cu acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. ŞEDINŢA DE LUCRU CU ACTIVIŞTII CULTURALI Ieri, la comitetul regional de cultură şi artă, a avut loc o şedinţă de lucru cu care prilej s-a analizat felul cum aşezămintele culturale din regiunea Braşov s-au prezentat în cel de-al VII- lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. La şedinţă au participat activişti ai comitetului regional de cultură şi artă, casei regionale a creaţiei populare, secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de cultură şi artă, directori ai caselor raionale şi orăşeneşti de cultură, inspectori metodişti. Tovarăşa Nikca Eleonora, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, a felicitat pe activiştii culturali pentru frumoasele rezultate obţinute de formaţiile de amatori în cele două etape ale concursului al VI-lea. Au fost apoi prelucrate sarcinile care stau în faţa aşezămintelor culturale în domeniul muncii cultural-artistice pe perioada lunilor următoare. Pentru merite deosebite în organizarea muncii cultural-educative şi artistice, a fost decernat cu acest prilej Casei raionale de cultură din Rupea, drapelul de casă raională fruntaşă. SPECTACOLE ARTISTICE Sîmbătă, pe stadionul „Voinţa“ din Sibiu, formaţiile artistice de amatori care au participat la finala celui de-al Vll-lea concurs, au oferit miilor de spectatori un frumos program artistic. De un succes deosebit s-au bucurat producţiile formaţiei coregrafice a uzinei „Automecanica", laureată a concursului, corul bărbătesc al colectiviștilor din Alămor precum și ale celorlalte echipe participante. Tot sîmbătă seara la clubul uzinei „Tractorul“ finalistele concursului al Vll-lea, orchestra de mandoline a uzinei, brigada artistică de agitaţie a uzinei „Steagul Roşu“ şi alte formaţii, au prezentat fruntaşilor în producţie un reuşit program artistic. Pregătiri pentru vinificaţie In toate unităţile viticole din cadrul Trustului Gostat Sibiu se fac intense pregătiri pentru vinificaţie. Se repară şi se verifică inventarul ; gospodăriile agricole de stat Valea Lungă şi Sălişte au primit prese noi, fabricate la uzina „Independenţa“ Sibiu. La gospodăria agricolă de stat Richiţ, s-a construit o cramă nouă cu o capacitate de 160 vagoane. Noua cramă va fi dată în funcţiune odată cu începerea vinificării strugurilor. CU FORŢE SPORITE la executarea lucrărilor agricole! G.A.C. aparţinătoare de oraşul Braşov au terminat treierişul La data de 30 august şi gospodăriile colective aparţinătoare de oraşul Braşov au terminat complet treierişul cerealelor păioase. De asemenea, paralel cu treierişul au livrat cerealele contractate cu statul. Rezultatele obţinute la treieriş de gospodăriile colective amintite se datoresc bunei organizări a muncii, folosirii integrale a forţei de muncă şi a întregii capacităţi de lucru a agregatelor de treier. în zilele ploioase au fost folosite cu chibzuinţă toate „ferestrele“ bune de lucru. Şi în multe gospodării colective din raioanele Tg. Secuiesc, Mediaş şi Sibiu s-a terminat treierişul. La Tg. Secuiesc treieratul a ajuns la 81 la sută, la Mediaş la 77,7 la sută, iar la Sibiu la 76,6 la sută. Sunt însă raioane ca Rupea şi Făgăraş unde treierişul a rămas în urmă, în fiecare gospodărie colectivă şi îndeosebi în raioanele rămase în urmă trebuie să se ia măsuri urgente şi eficace pentru terminarea grabnică a treierişului. Consiliile agricole raionale şi conducerile S.M.T. trebuie să se îngrijească de transportarea batozelor și combinelor din gospodăriile colective care au terminat treierişul la gospodăriile vecine care mai au de treierat. Consiliile de conducere din gospodăriile colective rămase în urma au datoria să mobilizeze un număr mai mare de colectiviști la treieriş, să organizeze lucrul la arii în schimburi pe echipe. Datoria fiecărei gospodării este de a-şi achita obligaţiile contractuale la timp, în întregime şi numai cereale de bună calitate. Trebuie acordată de pe acum atenţia cuvenită depozitării şi condiţionării griului de sămînţă. Tractoarele S.M.T. să fie folosite din plin la executarea arăturilor şi paralel să se efectueze celelalte lucrări pregătitoare pentru însămînţările de toamnă. Munca bine organizată terminarea într-un timp cit mai scurt a treierişului este în atenţia colectiviştilor din comuna Apaţa, raionul Rupea. Organizînd bine munca, echipele de la batoze lucrînd de dimineaţă şi pină seara, şi folosindu-se un număr, mare de atelaje la transportatul snopilor la aici, s-a reuşit ca cerealele să fie treierate de pe o suprafaţă de peste 250, hectare din cele 395 hectare recoltate. Paralel cu terminarea treierişului, colectiviştii se preocupă îndeaproape şi de asigurarea obţinerii unor recolte bogate în anul viitor. Pina acum s-au efectuat arături pe o suprafaţă de peste 100 hectare. Realizări însemnate Colectiviştii din comuna Şinca- Veche, raionul Făgăraş, muncesc cu însufleţire pentru a termina într-im timp cît mai scurt treierişul. Prin buna organizare a muncii, folosirea întregii capacităţi de lucru a batozelor şi lucrînd de dimineaţa pînă seara, s-au obţinut succese însemnate. Numai în ultimele trei zile, la batoza ce deservește brigada de cîmp din Şinca Veche s-au treierat 39.100 kg grîu. Intr-o singură zi s-au treierat 14.270 kg. grîu. Dr. LULAI IOSIF, coresp. combine La gospodăria deltat din Valea Lungă, raionul Mediaș, s-a început în silozatul porumbului. Cu ajutorul a trei și 12 remorci se insilozeaza zilnic citea 14 vagoane de masă verde. în lanul mare și des, combinele înaintează greoi (fotografia din stingă). Recolta bogată face ca remorcile să se umple repede cu porumbul tocat, care apoi este transportat la silozuri (fotografia din dreapta). Foto . Tocante Nici o întîrziere faţă de graficul şantierului Dincolo de realizările curente Un nou bloc, în culori pastel, impresionant prin dimensiuni, se ridică pe verticală. Cu acest bloc numărul apartamentelor predate beneficiarului în acest an pe şantierul Zona gării din Braşov de către constructorii grupului de şantiere nr. 3, aparţinînd de T.R.C.L., se ridică la 219. Constructorii încheie cu aceasta un bilanţ rodnic şi în ceea ce priveşte realizarea indicatorilor tehnico-economici ai activităţii şantierului. Este ilustrativ faptul că productivitatea muncii a înregistrat în 7 luni din acest an o creştere de 13 la sută, iar planul de producţie a fost realizat în proporţie de 113 la sută. Rezultatele amintite sunt rodul măsurilor tehnico-organizatorice aplicate de conducerea şantierului la indicaţia organizaţiei de partid, măsuri privind organizarea mai bună a lucrărilor, folosirea chibzuită a utilajelor, reducerea duratei de execuţie a construcţiilor şi altele. O contribuţie valoroasă la reducerea duratei de execuţie a lucrărilor au adus măsurile luate în domeniul mecanizării. De pildă, s-au adus îmbunătăţiri staţiei de preparare centralizate a betoanelor şi s-a introdus dozarea prin cîntărire, fapt ce asigură betoanelor o calitate superioară. Pentru asigurarea unui ritm susţinut al lucrărilor, a fost dată în exploatare o instalaţie semiautomată de preparat betoane, astfel că în prezent la blocurile 2 şi 15 se asigură zilnic 80 m.c. de beton de calitate superioară pentru desfăşurarea ritmică a lucrărilor pe faze de execuţie. Mai în amănunt, preocuparea conducerii grupului de şantiere nr. 3, privind execuţia lucrărilor de construcţii conform graficului, reiese şi din următorul fapt : din lipsă de agregate blocurile nr. 4, 3 şi 2 au rămas în întîrziere faţă de grafic. Un studiu atent efectuat de serviciul producţiei s-a soldat cu deschiderea unei balastiere care, zilele trecute, a fost dată în funcţiune la întreaga capacitate. Aceasta a asigurat pe de o parte continuitatea lucrărilor de construcţii pe şantier, iar pe de altă parte reducerea preţului de cost la agregate cu 40 la sută. Eficacitatea acestor măsuri se desprinde şi din analiza ritmului lucrărilor la cele patru blocuri aflate în execuţie. De pildă, la blocul nr. 4 la care structura de rezistenţă a fost executată cu cofraje glisante, lucrările de zidărie sunt avansate cu patru etaje şi se execută în avans fundaţia blocului 15. Hotărîtoare în ceea ce priveşte grăbirea ritmului lucrărilor au fost măsurile luate de organizaţia de partid a şantierului. La executarea blocului 15 aceasta a îndrumat conducerea şantierului să introducă metoda coordonării lucrărilor prin analize zilnice, operative. Coordonarea respectivă conţine în fapt o intrunire a conducerii şantierului cu maiştrii şi şefii de echipe şi brigăzi. Cu acest prilej se analizează aprovizionarea ritmică a lucrărilor, funcţionarea utilajelor, gradul de realizare a lucrărilor şi se iau operativ măsuri pentru lichidarea eventualelor deficienţe. Această măsură s-a soldat cu executarea tuturor lucrărilor conform graficului, în strînsă legătură cu preocuparea pentru organizarea chibzuită a lucrărilor a fost luată măsura de repartizare a echipelor de zidari şi mozaicari pe faze de execuţie. De pildă, zidarii execută lucrări pe verticală trecînd de la un apartament la altul. Ca să nu fie diminuată calitatea zugrăvelilor, pentru eli- minarea timpilor neproductivi, zugravii au fost repartizaţi să execute lucrările in direcţie orizontală, pe fiecare etaj. Folosind acest sistem de lucru, echipa condusă de zidarii Ion Holţman şi Anatolie Bortmaler, precum şi brigada condusă de Andrei Binder, au executat numai în ultimele zile, înainte de termenul prevăzut în grafic, lucrările de zidărie la 12 apartamente. Am subliniat numai cîteva din rezultatele obţinute de colectivul şantierului în direcţia reducerii duratei de execuţie a lucrărilor şi predarea construcţiilor conform graficului de şantier. De la realizările obţinute pină acum să privim insă mai departe. O analiză mai atentă a rezervelor interne existente pe şantier, valorificarea lor cu pricepere, pot aduce o contribuţie sporită la reducerea duratei de execuţie a lucrărilor. De pildă, nu la toate blocurile, pe fiecare fază de execuţie, lucrările se desfăşoară în ritm susţinut. Aceasta este de altfel o cauză pentru care execuţia blocului nr. 4 se află în întîrziere faţă de graficul şantierului. In acest caz este vorba de fapt de urmărire mai puţin corespunzătoare a fiecărei faze de execuţie. Socotim că pentru organizarea mai bună a lucrărilor şi reducerea timpilor neproductivi, ar fi necesar ca maiştrii care răspund de execuţia blocurilor să urmărească mai îndeaproape gradul de realizare a fiecărei lucrări în strînsă legătură cu graficul şantierului. Aceasta ar permite grăbirea ritmului de execuţie. Pentru predarea la termen a celor 201 apartamente prevăzute în plan pină la sfîrşitul anului în curs, este necesar ca organizaţia de partid, împreună cu conducerea şantierului, să analizeze noi rezerve interne privind reducerea duratei de execuţie la blocurile 3 şi 4, precum şi pentru ridicarea structurii de rezistenţă la blocul 2. O altă cerinţă este ca la glisarea blocurilor 1 şi 2 să fie urmărit temeinic procesul de glisare în vederea unei structuri uniforme, fără defecţiuni, fapt ce va contribui la reducerea lucrărilor de finisaj. Rezolvarea cu pricepere a noilor cerinţe legate de predarea în termen a construcţiilor, valorificarea in continuare a rezervelor interne de reducere a duratei lucrărilor, vor contribui din plin la respectarea întocmai a graficului şantierului, la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe întregul an. C. LENR In noul cartier „Steagul Roşu" II-B din Braşov. Foto: Gh. Bănuţă