Drum Nou, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6118-6143)

1964-09-01 / nr. 6118

unu PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI ORGAN A COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. 1 1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6118 Marţi, 1 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani Comunistul Gh. Crişan este unul din evidenţiaţii lună de lună de la Atelie- 1­­- a.,­Arutoare din Braşov. Iată-l in fotografie controlînd operaţia de alezare la* un­ cilindru de compresor Foto: V. SECAREANU Pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale în aceste zile, la secţiunile de să­nătate ale sfaturilor populare raio­nale şi orăşeneşti din regiunea noas­tră se desfăşoară analiza problemelor legate de apărarea sănătăţii muncito­rilor, protecţia muncii etc. In­ ur­ma acestor analize se iau masuri profilactice eficiente pentru conti­nua îmbunătăţire a asistenţei medi­cale din întreprinderi şi instituţii. La dezbateri, organizate în colabo­rare cu consiliile sindicale locale, iau parte medici din întreprinderi, conducători de întreprinderi şi insti­tuţii, preşedinţi de comitete de sin­dicat. Asemenea analize au avut pină în prezent loc la Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Sighişoara şi Mediaş. ­N CUPRINSUL ZIARULUI: • SPORT (pag. 2-a) • Casa cu ferestre luminate (pag. 3-a) • Azi vă prezentăm : Facultatea de industrializare a lemnului (pag. 3-a) • La Conferinţa U.N.E.S.C.O. de la Grenoble : Adoptarea recomandă­rilor iniţiate de R. P. Romînă (pag. 4-a) • Notă externă : Restricţii şi... prudenţă (pag. 4-a) LUCRĂRILE CELUI DE-AL VIII-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE ŞTIINŢA SOLULUI In Sala Palatului R.P. Române au început luni dimineaţă lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, partici­pă peste 1.200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organiza­ţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agen­ţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R.P. Romíne, Ştefan Bălan, ministrul învățămîn­­tului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, pre­şedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, pre­şedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan,­­ membru corespondent al Academiei R.P. Române, preşedintele Comite­tului de organizare a celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşe­dintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh.. Ionescu- Siseşti, din partea Academiei R.P. Romíne şi a Institutului central de cer­cetări agricole, prof. dr. Richard Brad­field, de la Universitatea din Ithaca New York, fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de ştiinţa solului care au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Aso­ciaţiei internaţionale de ştiinţa solului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în perioada anilor 1960—1964. Şedinţa plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiec­tului hărţii mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezen­tat referate : prof. dr. V. A. Kovda, directorul departamentului ştiinţe­lor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, şef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuţii. Timp de 10 zile, participanţii la Congres vor dezbate probleme ac­tuale, teoretice şi practice ale cunoaşterii solurilor, în vederea sporirii producţiei agr'''''" (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Popu­lare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiin­ţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui in Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoiel­nic că acest vast schimb de experienţă intre specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiin­ţei, in interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea ferti­lităţii solului şi a capacităţii lui de pro­ducţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmări­tă cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnă­tate majoră pentru îmbunătăţirea alimen­taţiei şi a condiţiilor de trai ale popoare­lor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reu­şit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase for­ţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste ase­menea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de te­renuri favorabile agriculturii sunt neva­lorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presu­pun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie in acelaşi timp aplicarea largă a realizări­lor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşni­ce, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodni­ciei pămîntu­lui. Suntem­ bucuroşi să constatăm că , în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoas­tră — important for de­ colaborare in­ternaţională în domeniul ştiinţelor agri­cole. Studiile întreprinse pentru cunoaş­terea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări,­­ se bucură de o înaltă şi binemeritată apre­ciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, sa­vanţii români au adus şi aduc contri­buţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în insti­tuţii de cercetare, învăţămînt şi cul­tură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupă­rile noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunind eforturi neslăbite pentru avintul indus­triei, de care depinde progresul între­gii economii naţionale, a pus concomi­tent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agri­cole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorgani­zată pe baze noi, este orientată pe ca­lea dezvoltării ei intensive şi multila­terale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi spe­cializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces in cursul căruia se va realiza transformarea trep­tată a producţiei agricole într-o varie­tate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimiza­re, extinderea irigaţiilor, folosirea se­minţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloace prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abun­denţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agri­cole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, tera­­sările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solu­rilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea in circuitul agricol prin îndi­guiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o gri­jă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea ce­lor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea con­ducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O ase­menea activitate este legată organic, in­disolubil, de menţinerea păcii — dezi­derat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi spri­jină contactele dintre oamenii de ştiin­ţă din toate ţările, ca factor de întă­rire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gândirii umane prin schimbul de valori spiri­tuale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare in­ternaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bu­năstarea și prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). COMUNICAT In conformitate cu acordul dintre guvernul Republicii Popu­lare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenerge­tic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. ŞEDINŢA DE LUCRU CU ACTIVIŞTII CULTURALI Ieri, la comitetul re­gional de cultură şi artă, a avut loc o şedinţă de lucru cu care prilej s-a analizat felul cum aşe­­zămintele culturale din regiunea Braşov s-au pre­zentat în cel de-al VII- lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. La şedinţă au partici­pat activişti ai comitetu­lui regional de cultură şi artă, casei regionale a creaţiei populare, secre­tari ai comitetelor raio­nale şi orăşeneşti de cul­tură şi artă, directori ai caselor raionale şi oră­şeneşti de cultură, inspec­tori metodişti. Tovarăşa Nikca Eleo­nora, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regio­nal, a felicitat pe acti­viştii culturali pentru frumoasele rezultate ob­ţinute de formaţiile de amatori în cele două e­­tape ale concursului al VI­­-lea. Au fost apoi prelucrate sarcinile care stau în faţa aşezămintelor cultu­rale în domeniul muncii cultural-artistice pe pe­rioada lunilor următoare. Pentru merite deose­bite în organizarea mun­cii cultural-educative şi artistice, a fost decernat cu acest prilej Casei ra­ionale de cultură din Ru­pea, drapelul de casă raională fruntaşă. SPECTACOLE ARTISTICE Sîmbătă, pe stadionul „Voinţa“ din Sibiu, formaţiile artistice de amatori care au participat la finala celui de-al Vll-lea concurs, au oferit miilor de spectatori un frumos program ar­tistic. De un succes deosebit s-au bucurat producţiile formaţiei core­grafice a uzinei „Automecanica", laureată a concursului, corul bărbă­tesc al colectiviștilor din Alămor pre­cum și ale celorlalte echipe parti­cipante. Tot sîmbătă seara la clubul uzinei „Tractorul“ finalistele concursului al Vll-lea, orchestra de mandoline a uzinei, brigada artistică de agitaţie a uzinei „Steagul Roşu“ şi alte forma­ţii, au prezentat fruntaşilor în pro­ducţie un reuşit program artistic. Pregătiri pentru vinificaţie In toate unităţile viticole din ca­drul Trustului Gostat Sibiu se fac in­tense pregătiri pentru vinificaţie. Se repară şi se verifică inventarul ; gos­podăriile agricole de stat Valea Lungă şi Sălişte au primit prese noi, fabri­cate la uzina „Independenţa“ Sibiu. La gospodăria agricolă de stat Richiţ, s-a construit o cramă nouă cu o ca­pacitate de 160 vagoane. Noua cramă va fi dată în funcţiune odată cu în­ceperea vinificării strugurilor. CU FORŢE SPORITE la executarea lucrărilor agricole! G.A.C. aparţinătoare de oraşul Braşov au terminat treierişul La data de 30 august şi gospodă­riile colective aparţinătoare de oraşul Braşov au terminat complet treie­­rişul cerealelor păioase. De aseme­nea, paralel cu treierişul au livrat ce­realele contractate cu statul. Rezultatele obţinute la treieriş de gospodăriile colective amintite se da­­toresc bunei organizări a muncii, fo­­losirii integrale a forţei de muncă şi a întregii capacităţi de lucru a agre­gatelor de treier. în zilele ploioase au fost folosite cu chibzuinţă toate „ferestrele“ bune de lucru. Şi în multe gospodării colecti­ve din raioanele Tg. Secuiesc, Mediaş şi Sibiu s-a terminat treierişul. La Tg. Secuiesc treieratul a ajuns la 81 la sută, la Mediaş la 77,7 la sută, iar la Sibiu la 76,6 la sută. Sunt însă raioane ca Rupea şi Fă­găraş unde treierişul a rămas în urmă, în fiecare gospodărie colectivă şi îndeosebi în raioanele rămase în ur­mă trebuie să se ia măsuri urgente şi eficace pentru terminarea grabnică a treierişului. Consiliile agricole raio­nale şi conducerile S.M.T. trebuie să se îngrijească de transportarea bato­zelor și combinelor din gospodăriile colective care au terminat treierişul la gospodăriile vecine care mai au de treierat. Consiliile de conducere din gos­podăriile colective rămase în urma au datoria să mobilizeze un număr mai mare de colectiviști la treieriş, să organizeze lucrul la arii în schim­buri pe echipe. Datoria fiecărei gospodării este de a-şi achita obligaţiile contractuale la timp, în întregime şi numai cereale de bună calitate. Trebuie acordată de pe acum atenţia cuvenită depozitării şi condiţionării griului de sămînţă. Tractoarele S.M.T. să fie folosite din plin la executarea arăturilor şi paralel să se efectueze celelalte lu­crări pregătitoare pentru însămînţă­­rile de toamnă. Munca bine organizată terminarea într-un timp cit mai scurt a treierişului este în atenţia colectiviştilor din comuna Apaţa, ra­ionul Rupea. Organizînd bine mun­ca, echipele de la batoze lucrînd de dimineaţă şi pină seara, şi folosin­­du-se un număr, mare­ de atelaje­ la transportatul snopilor la aici, s-a reu­şit ca cerealele să fie treierate de pe o suprafaţă de peste 250, hectare din cele 395 hectare recoltate. Paralel cu terminarea treierişului, colectiviştii se preocupă îndeaproape şi de asigurarea obţinerii unor recolte bogate în anul viitor. Pina acum s-au efectuat arături pe o suprafaţă de peste 100 hectare. Realizări î­nsemnate Colectiviştii din comuna Şinca- Veche, raionul Făgăraş, muncesc cu însufleţire pentru a termina într-im timp cît mai scurt treierişul. Prin buna organizare a muncii, folosirea întregii capacităţi de lucru a batoze­lor şi lucrînd de dimineaţa pînă sea­ra, s-au obţinut succese însemnate. Numai în ultimele trei zile, la batoza ce deservește brigada de cîmp din Şinca Veche s-au treierat 39.100 kg grîu. Intr-o singură zi s-au treierat 14.270 kg. grîu. Dr. LULAI IOSIF, coresp. combine La gospodăria deltat din Valea Lungă, raionul Mediaș, s-a început în silozatul porumbului. Cu ajutorul a trei și 12 remorci se insilozeaza zilnic citea 14 vagoane de masă verde. în lanul mare și des, combinele înaintează greoi (fotografia din stingă). Recolta bogată face ca remorcile să se umple repede cu porumbul tocat, care apoi este trans­portat la silozuri (fotografia din dreapta). Foto . Tocante Nici o întîrziere faţă de graficul şantierului Dincolo de realizările curente Un nou bloc, în culori pastel, impre­sionant prin dimensiuni, se ridică pe verticală. Cu acest bloc numărul apar­tamentelor predate beneficiarului în a­­cest an pe şantierul Zona gării din Bra­şov de către constructorii grupului de şantiere nr. 3, aparţinînd de T.R.C.L., se ridică la 219. Constructorii încheie cu aceasta un bilanţ rodnic şi în ceea ce priveşte rea­lizarea indicatorilor tehnico-economici ai activităţii şantierului. Este ilustrativ faptul că productivitatea muncii a în­registrat în 7 luni din acest an o creş­tere de 13 la sută, iar planul de pro­ducţie a fost realizat în proporţie de 113 la sută. Rezultatele amintite sunt rodul măsu­rilor tehnico-organizatorice aplicate de conducerea şantierului la indicaţia or­ganizaţiei de partid, măsuri privind or­ganizarea mai bună a lucrărilor, folosi­rea chibzuită a utilajelor, reducerea du­ratei de execuţie a construcţiilor şi altele. O contribuţie valoroasă la reducerea duratei de execuţie a lucrărilor au adus măsurile luate în domeniul mecanizării. De pildă, s-au adus îmbunătăţiri staţiei de preparare centralizate a betoanelor şi s-a introdus dozarea prin cîntărire, fapt ce asigură betoanelor o calitate superioară. Pentru asigurarea unui ritm susţinut al lucrărilor, a fost dată în exploatare o instalaţie semiautomată de preparat betoane, astfel că în prezent la blocurile 2 şi 15 se asigură zilnic 80 m.c. de be­ton de calitate superioară pentru des­făşurarea ritmică a lucrărilor pe faze de execuţie. Mai în amănunt, preocuparea condu­cerii grupului de şantiere nr. 3, privind execuţia lucrărilor de construcţii con­form graficului, reiese şi din următorul fapt : din lipsă de agregate blocurile nr. 4, 3 şi 2 au rămas în întîrziere faţă de grafic. Un studiu atent efectuat de serviciul producţiei s-a soldat cu des­chiderea unei balastiere care, zilele tre­cute, a fost dată în funcţiune la în­treaga capacitate. Aceasta a asigurat pe de o parte continuitatea lucrărilor de construcţii pe şantier, iar pe de altă parte reducerea preţului de cost la a­­gregate cu 40 la sută. Eficacitatea acestor măsuri se des­prinde şi din analiza ritmului lucrărilor la cele patru blocuri aflate în execuţie. De pildă, la blocul nr. 4 la care struc­tura de rezistenţă a fost executată cu cofraje glisante, lucrările de zidărie sunt avansate cu patru etaje şi se execută în avans fundaţia blocului 15. Hotărîtoare în ceea ce priveşte gră­birea ritmului lucrărilor au fost măsu­rile luate de organizaţia de partid a şantierului. La executarea blocului 1­5 aceasta a îndrumat conducerea şantie­rului să introducă metoda coordonării lucrărilor prin analize zilnice, operative. Coordonarea respectivă conţine în fapt o intrunire a conducerii şantierului cu maiştrii şi şefii de echipe şi brigăzi. Cu acest prilej se analizează aprovizionarea ritmică a lucrărilor, funcţionarea utila­jelor, gradul de realizare a lucrărilor şi se iau operativ măsuri pentru lichida­rea eventualelor deficienţe. Această măsură s-a soldat cu executarea tuturor lucrărilor conform graficului, în strînsă legătură cu preocuparea pentru organizarea chibzuită a lucrări­lor a fost luată măsura de repartizare a echipelor de zidari şi mozaicari pe faze de execuţie. De pildă, zidarii execută lucrări pe verticală trecînd de la un apartament la altul. Ca să nu fie dimi­nuată calitatea zugrăvelilor, pentru eli-­ minarea timpilor neproductivi, zugravii au fost repartizaţi să execute lucrările in direcţie orizontală, pe fiecare etaj. Folosind acest sistem de lucru, echipa condusă de zidarii Ion Holţman şi Ana­­tolie Bortmaler, precum şi brigada con­dusă de Andrei Binder, au executat nu­mai în ultimele zile, înainte de terme­nul prevăzut în grafic, lucrările de zi­dărie la 12 apartamente. Am subliniat numai cîteva din re­zultatele obţinute de colectivul şantie­rului în direcţia reducerii duratei de execuţie a lucrărilor şi predarea cons­trucţiilor conform graficului de şantier. De la realizările obţinute pină acum să privim insă mai departe. O analiză mai atentă a rezervelor interne existente pe şantier, valorificarea lor cu pricepere, pot aduce o contribuţie sporită la redu­cerea duratei de execuţie a lucrărilor. De pildă, nu la toate blocurile, pe fie­care fază de execuţie, lucrările se des­făşoară în ritm susţinut. Aceasta este de altfel o cauză pentru care execuţia blocului nr. 4 se află în întîrziere faţă de graficul şantierului. In acest caz este vorba de fapt de urmărire mai puţin corespunzătoare a fiecărei faze de execuţie. Socotim că pentru organizarea mai bună a lucră­rilor şi reducerea timpilor neproductivi, ar fi necesar ca maiştrii care răspund de execuţia blocurilor să urmărească mai îndeaproape gradul de realizare a fie­cărei lucrări în strînsă legătură cu gra­ficul şantierului. Aceasta ar permite grăbirea ritmului de execuţie. Pentru predarea la termen a celor 201 apartamente prevăzute în plan pină la sfîrşitul anului în curs, este necesar ca organizaţia de partid, împreună cu conducerea şantierului, să analizeze noi rezerve interne privind reducerea du­ratei de execuţie la blocurile 3 şi 4, precum şi pentru ridicarea structurii de rezistenţă la blocul 2. O altă cerinţă este ca la glisarea blocurilor 1 şi 2 să fie urmărit temeinic procesul de glisare în vederea unei structuri uniforme, fără defecţiuni, fapt ce va contribui la reducerea lucră­rilor de finisaj. Rezolvarea cu pricepere a noilor ce­rinţe legate de predarea în termen a construcţiilor, valorificarea in continua­re a rezervelor interne de reducere a duratei lucrărilor, vor contribui din plin la respectarea întocmai a graficului şantierului, la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe între­gul an. C. LENR In noul cartier „Steagul Roşu" II-B din Braşov. Foto: Gh. Bănuţă

Next