Drum Nou, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6144-6170)

1964-10-01 / nr. 6144

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6144 Joi, 1 octombrie 1964 4 pagini, 20 bani UN NOU AN UNIVERSITAR Astăzi, amfiteatrele, sălile de se­minar, laboratoarele se vor umple iarăşi de vocile miilor de studenţi, începe un nou an universitar, în cursul căruia cei peste 100.000 de studenţi de pe cuprinsul patriei vor dobîndi cunoştinţele necesare spre a se forma ca specialişti în toate ra­murile economiei naţionale, ştiinţei, artei şi culturii. La Braşov, păşesc pragul Institutu­lui politehnic peste 4000 studenţi, iar cel al Institutului pedagogic un număr de aproape 600 de studenţi. Un procent însemnat îl reprezintă studenţii anului I. Dintre aceştia, mulţi tineri păşesc pragul institutu­lui după experienţa utilă a practicii în producţie, pe şantierele ţării, în unităţile agriculturii socialiste. învăţămîntul superior are astăzi în faţa sa sarcini mai complexe de­cit oricînd. Desăvîrşirea construcţiei socialismului, sporirea continuă a producţiei industriale şi agricole, a­­vîntul revoluţiei noastre culturale, impun creşterea continuă a numă­rului de specialişti cu calificare su­perioară, posesori ai unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice, oa­meni cu un orizont larg, cu înalte calităţi morale. Grija partidului şi guvernului pen­tru întărirea învăţămîntului superior se reflectă în uriaşele investiţii fă­cute pentru construirea de săli noi, dotarea laboratoarelor, asigurarea unor condiţii optime de învăţătură şi viaţă pentru studenţi. In cele două institute braşovene, noul an universitar a fost precedat de o intensă activitate pregătitoare în cursul căreia s-au modernizat­ u­­nele laboratoare, s-a procedat la îm­bunătăţirea planurilor de învăţămînt, crescut numărul cadrelor didactice. Astfel, la Institutul politehnic au modernizate şi dotate cu apa­­reri laboratorul de automati­­i ralizării lemnului şi cel trice, iar la Institutul fotocinematogra­­fitotehnic. Tot­­de studiu în­automatizare şi altele, o seamă de programe analitice, ca cele ale cursu­rilor de tehnologia prelucrării la cald sau rezistenţa materialelor, fiind perfecţionate la nivelul tehnicii actuale a industriei noastre socia­liste. Este deosebit de valoroasă iniţia­tiva conducerii Institutului pedagogic care s-a preocupat de întocmirea cursurilor la fiecare disciplină, astăzi, la dispoziţia studenţilor stînd cursu­rile de chimie, electricitate, organi­zarea întreprinderilor agricole de stat, zootehnie şi altele. Formarea unui bun inginer sau profesor necesită o muncă de mare răspundere pe care sunt chemaţi să o îndeplinească cadrele didactice uni­versitare, organizaţiile de partid, U.T.M., asociaţiile studenţeşti. Con­ţinutul ştiinţific riguros, înalta ţi­nută ideologică şi legătura perma­nentă a predării cu activitatea prac­tică sunt sarcini pe care partidul le pune în faţa învăţămîntului nostru superior, în acelaşi timp se ridică proble­ma răspunderii personale a fiecărui student — latură către care trebuie să-şi îndrepte atenţia munca de e­­ducaţie politică a tinerilor. Stimu­larea interesului pentru studiu şi cer­cetare ştiinţifică nu trebuie în nici un caz să se transforme în dădăceală. Munca de aprofundare a cunoştinţe­lor este în primul rînd aceea depusă în cadrul studiului individual, către care trebuie orientată activitatea studenţilor. Organizaţiile de partid din cele două institute braşovene au dobîndit o experienţă valoroasă în domeniul îndrumării întregii activităţi edu­cative în rîndurile studenţilor dez­­voltînd iniţiativa organizaţiilor de tineret. în acest fel au fost organi­zate numeroase manifestări cu un bogat conţinut educativ, care au stu­­diu şi a/', ia profesion Ttului politic i­. Continua­­înalt a acestor­a­m universitar, este deosebit de necesară. Tineretului îi sunt deschise în ţara noastră drumuri largi spre afirmare. Ceea ce se cere din partea studen­ţilor este să studieze perseverent, însuşească temeinic tehnica şi modernă, să contribuie din ii mult la dezvoltarea oco­­irii socialiste. an universitar, îm­­­i dorește cadrelor ilor, succes deplin IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Recoltarea şi preluarea produselor din contractări să fie urgentate (pag. 2-a) • Vizitatori străini despre „Expoziţia realizărilor economiei naţionale a Repu­blicii Populare Române" (pag. 2-a) • Postul de corespondenţi voluntari de la uzina „Independenţa“-Sibiu ne informează (pag. 2-a) • Rînduri pentru tinăra generaţie (pag. 3-a) • După reînnoirea mandatului forţei O.N.U. din Cipru (pag. 4-a) • A XV-a aniversare a proclamării R.P. Chineze (pag. 4-a) VUITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT , REGIUNEA GALAŢI GALAŢI 30 (coresp. Agerpres). Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Janos Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită în regiunea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi“, sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, precum şi faleza şi scara monumentală-esplanadă din ora­şul Galaţi. în timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Dumitrache, preşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oas­peţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. VEŞTI DIN REGIUNE Plenara Comitetului regional al femeilor Ieri a avut loc la Braşov, ple­nara Comitetului regional al fe­meilor care a analizat activitatea cultural-educativă în rîndul femei­lor de la oraşe şi sate desfăşurată de comitetele şi comisiile femeilor­­Din referatul prezentat plenarei precum şi din discuţiile purtate pe marginea acestuia, a reieşit că în perioada care s-a scurs de la con­ferinţa regională a femeilor şi pî­­nă în prezent, comitetele şi comi­siile de femei, îndrumate în per­manenţă de organizaţiile de partid, au obţinut succese însemnate în activitatea cultural-educativă des­făşurată în rîndul femeilor, fapt ce se reflectă în participarea tot Staţie pentru îtrebutelierea apelor minerale La centrele de desfacere a ape­lor minerale, în unităţile alimen­tare şi de alimentaţie publică din regiunea noastră întîlnim tot mai des sticle purtînd etichete cu ins­cripţia : „Apă minerală Vîrghiş". Pentru exploatarea cît mai raţio­nală a apelor minerale din această localitate din raionul Sf. Gheor­ghe, a fost construită aici şi dată în folosinţă o staţie de îmbuteliere capacitate de 3 milioane litri pe an, mai activă a acestora la viaţa so­cial-economică a regiunii, la acti­vităţile obşteşti, în creşterea con­ştiinţei lor. în continuare, plenara a stabilit planul de muncă al Comitetului regional al femeilor Braşov pe trimestrul IV al acestui an. Despre igiena alimentaţiei In scopul iniţierii populaţiei în problemele de igienă a alimentaţiei, Casa de educaţie sanitară, în cola­borare cu Comitetul orăşenesc al femeilor din Braşov, a prezentat ieri în sala Casei prieteniei con­ferinţa „Cum trebuie să păs­trăm şi să preparăm alimen­tele pentru a obţine maximum de valoare nutritivă”. Expunerea a fost făcută de dr. Eugenia Cosmin, medic specialist în igiena alimen­taţiei. La conferinţă a participat un numeros public. TOVARĂŞULUI MAO TZE-DUN preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez TOVARĂŞULUI L­U SAO-TI preşedintele Republicii Populare Chineze TOVARĂŞULUI C­U DE preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină TOVARĂŞULUI CIU EN-LAI premierul Consiliului de stat al Republicii Populare Chineze PE KLIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a procla­mării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi al poporului romín, vă transmitem dumneavoas­tră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, îm­potriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate isto­rică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului în Asia, a adus o contri­buţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou şi puternic impuls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soartă în propriile mîini, harnicul şi înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adînci transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţinînd remarcabile realizări în dezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei populare, ale tuturor ţărilor socialiste sporesc continuu uriaşa forţă material şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvol­tării sociale contemporane, în rezolvarea problemelor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru ză­dărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consoli­darea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute în cei 15 ani de existenţă a Chinei populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre popoarele romín şi chinez, dintre Republica Populară Romina şi R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainica a marxism-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. în această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor chinez, cele mai sincere urări de noi succese in făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască şi să se întărească prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne ★ ★ Textul acestui mesaj de felicitări a fost inminat de tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer tovarăşului Ciu Eu-lai cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. strf.un nn. s« neînsemnat pe harta patriei. Astăzi Copşa Mică este un oraş în plină dezvoltare, ca urmare a construirii unor importante obiective industriale. In fotografie : blocuri noi din acest oraş. (Foto : Gh Bănuţă) ierientă pe tema: filor­­ie-marfă zat o economie de 4 kg. de metal pe Prin revizuirea rețelelor de abi­­la peste 70 de­ repere, s­au­­, de asemenea, importante succese acerea consumului de metal. *fil­­ologice aduse pen­elor, pe baza mă­­rmitelul de partid,­­ea, cu o serie de cui motor, rebu­­fină în prezent cu reeaşi perioadă a f­terul ambreaj cu chiulase cu circa rebuturilor rapor­ta livrate a fost re­­f­i­nută la luna au­­rtie a.c. aşa cum a alăturat. La aceste fAt o serie de me­­t­­oderne. Astfel, nu­­ se foloseşte cu suc­­!,iar la confecţionarea cgetali sunt înlocuiţi rasuri luate pentru Pa fontei a condus Enului de metal pe­nă cu peste 6 la sută de realizările din locaţia comitetului să dea rezultate oţel. Extinderea a maselotelor şi aape la toate re­pa coeficientului Ca rezultat se­rie de 850 tone extinderea a­­aportul­ingi­oţel se folo­­jiul brichetat la cătură. Pînă ermis reali­­fivalente cu­­ de muncă naselorelor asigura-­i termic cu­l unui lanţ miezurilor Toate aceste măsuri au adus după sine realizarea unei economii de 13 lei la fiecare tonă de piese bune livrate de oţelărie în comparaţie cu aceeaşi perioa­dă a anului trecut. Eforturile noastre pentru mai buna gospodărire a metalului sunt reflectate pozitiv şi în indicatorul sintetic al pre­ţului de cost. La fiecare mie de lei cheltuită s-au economisit 5,2 lei peste cifra planificată. Fără îndoială, pe linia reducerii pre­ţului de cost şi a rebuturilor mai sunt încă o serie de rezerve nefolosite. Con­diţiile tehnice create, metodele moder­ne folosite, vor duce fără îndoială la noi succese în buna utilizare a meta­lului. APUCÎND TEHNOLOGIA MODERNĂ îndeplinirea planului tehnic, în care sunt cuprinse şi măsuri privind extinde­rea unor procedee tehnologice moderne. Extinderea procedeului de elabo­rare a fontei în cabilou cu consum de cocs redus la uzina „Indepen­denţa“ Sibiu, se află în atenţia comitetului de partid şi a organizaţiilor de bază din uzina „Independenţa“­Sibiu, urmărindu-se pe bază de grafic realizarea obiectivelor stabilite. Ori de cite ori se constată rămineri in urmă în extinderea unor procedee moderne, se indică măsuri o­­perative conducerii tehnico-administra­­tive a uzinei sau a secţiilor de fabricaţie pentru respectarea graficului stabilit. Realizările obţinute confirma eficaci­tatea măsurilor privind extinderea pro­cedeelor avansate de lucru — fapt re­flectat şi de către indicatorul reducerii preţului de cost. Astfel, prin extinderea procedeului de elaborare a fontei în ca­­rb­n cu consum redus de cocs la 6.822 tone metal faţă de 1.000 tone cît pre­vede planul pe întregul an, a fost reali­zată o economie de 161 tone cocs. La acest succes şi-au adus aportul comuniştii Lazăr Rogorin şi Vasile Popa cît şi Vasile Ciucurel. Printre procedeele moderne de tur­nare se bucură de multă apreciere tur­narea în maselote exoterme care a fost folosită pînă în prezent la 267 tone de piese, iar turnarea în cochile la 114 tone. In urma indicaţiilor date de comitetul de partid au fost mult extinse proce­deele moderne de sudură printre care sudura automată şi semiautomată şi su­dura în baie de zgură. De asemenea, a fost aplicată tehnologia sudurii oţelului inoxidabil, a oţelurilor puternic aliate şi a tablei din bimetal. Faţă de indicaţia dată de comitetul de partid de a extinde pînă la sfîrşitul anului sudura automată şi semiautomată la 20—25 la sută din volumul total de sudură, aceste procedee cuprind în prezent 23 la sută din vo­lumul total de sudură pe uzină, iar la cazangerie 28 la sută. Importanţa aces­tor măsuri rezultă din faptul că proce­deele moderne de sudură asigură o creş­tere a productivităţii muncii de 4 pînă la 5 ori şi reducerea implicită a pre­ţului de cost. De asemenea, faţă de sar­cina anuală de a depune 35 tone metal prin sudură automată şi semiautomată, pînă în prezent au fost realizate 31,5 tone. Mai trebuie subliniat faptul că au fost create condiţiile tehnologice pentru extinderea sudurii în baie de zgură a plăcilor tubulare din tablă groasă de peste 40 mm. pentru confecţionarea utilajelor chimice, fapt ce permite creş­terea productivităţii muncii cu 300 la sută. Pînă în prezent au fost sudate în baie de zgură 1.390 kg. produse tablă faţă de 1.000 kg. cît prevăd sarcinile anuale. O contribuţie de seamă la extinderea procedeelor avansate de sudură au a­­dus inginerii Teodor Murgu şi Mircea Breazu, maistrul Ion Stimeriu cît şi su­­dorii Nicolae Furdui, Mircea Arm­eanu şi Traian Covase. Succese de seamă s-au obţinut şi prin extinderea procedeului de croire raţională a tablelor şi laminatelor, fapt care a dus la realizarea unei economii de metal de 119 tone. în aplicarea a­­cestui procedeu se evidenţiază comuniş­tii Aurel Duică şi Dumitru Sică. Extinderea procedeelor moderne se revectă pozitiv în bilanţul preţului de cost. Faţă de sarcina stabilită am reali­zat 15 lei economii la fiecare mie de lei producţie marfă. Acest lucru a per­mis obţinerea unei economii suplimen­tare la preţul de cost de 2.200.000 lei şi beneficii­­ peste plan în valoare de 6.386.000 lei. Continuind realizările ob­ţinute, vom mobiliza în continuare re­zervele existente pentru reducerea pre­­ţului de cost al produselor. PRINT­R-O PRODUCTIVITATE SPORITĂ îmbinarea judicioasă a preocupărilor pentru o calitate superioară a produse­lor şi reducerea preţului de cost, se află d­e multă vreme în atenţia muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinde­rii poligrafice din Sibiu. Anul trecut bilanţul încheiat pe pri­mele 8 luni a consemnat o situaţie ne­mulţumitoare, deoarece cheltuielile pla­nificate la 1.000 lei producţie marfă au fost depăşite cu 8 lei. Biroul organiza­ţiei de bază a întreprins o analiză am­­inţită a preocupării colectivului conducere­a întreprinderii pentru re­darea acestui indicator sintetic al ţ ţului de cost, indicînd o serie de­­ şuri concrete pentru realizarea lui. urmare, am studiat cu atenţie strict preţului de cost, ceea ce ne-a ajutat depistarea unor rezerve importante elementele de cheltuieli cu pond­eare a căror reducere a devenit posil prin creşterea productivităţii mun Măsurile luate au permis ca pînă sfîrşitul anului trecut sarcinile de re­cere a cheltuielilor la 1.000 lei prod­uie marfă să fie realizate exemplar. Anul acesta, pe baza experienţei al lui trecut,, deficienţele în acest dome au fost pe deplin evitate. Bilanţul cheiat pe 8 luni dovedeşte că am re­dat la 1000 lei producţie marfă o ecoi­mie de 58,9 lei faţă de cheltuielile u­nificate. Rezultatele obţinute sunt oglind pozitiv şi în realizarea unor econoi suplimentare la preţul de cost în luare de 510.000 lei. Dintre acestea mai mare parte — adică 302.000 lei ca efect al măsurilor luate pentru cr­derea productivităţii muncii. Pe opt , indicatorul productivităţii muncii în­gistrează un spor de 4 la sută pe sarcina planificată. Acest lucru a o­mis realizarea unei producţii suplim­i­tare de 355.000 lei cu acelaşi număr muncitori şi deci cu cheltuieli reci pe unitatea de produs. Printre măsurile luate pentru crea­rea productivităţii muncii amintesc pestrarea secţiei offset cu o maşină tipar plan şi aplicarea unor metode lansate ca : metoda multimasc la ret copierea cu alcool polivinilic, meto­texoprint şi altele. Pe panoul de evidenţiaţi în întrecei socialistă remarcăm numele celor ce a­i? „°. c°ntribuţie de seamă la ace realizări printre care amintim pe ma­­rii Ion Simtion şi Rudolf Wagner, i Radierii Vladimir Niţescu, Erwin Schi­fer Alfred, cît şi pe muncito­r?sl*. Stoichiţă, Maria Surdu şi Ma Simtion. . însemnate economii au fost realize­ri prin reducerea cheltuielilor privni mtreţinerea şi repararea maşinilor şi toiajelor. Pe această cale au fost nute economii în valoare de 170,00! Printre masurile luate amintim rece­sionarea matriţelor la care o condi­ţie valoroasă au adus comuniştii C­tantin Petcu şi Iancu Popescu,­­ Victor Tămaş, Dumitru Roşu şi mai Dumitru Briciu. „Colectivul nostru de muncă e şi lant să dezvolte pe mai departe cele obţinute pînă în prezent, find cu însufleţire întrecerea s­­pentru realizarea exemplară a s de plan şi a angajamentelor lua Reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă la întreprin­derea poligrafică din Sibiu.

Next