Drum Nou, noiembrie 1964 (Anul 21, nr. 6171-6195)

1964-11-01 / nr. 6171

O PREOCUPARE ACTUALĂ DE MARE ÎNSEMNĂ­TA­TE ORGANIZAREA INVATAMINTULUI AGROZOOTEHNIC DE MASĂ Toamna, anotimpul cel mai capricios din acest an, a intrat în drepturile ei. Ba plouă, ba e vînt, ba e şi una şi alta. Odată cu grija pentru terminarea strîn-­terii recoltei şi a însămînţărilor, consi­­iile agricole, conducerile gospodăriilor de stat, ale gospodăriilor colective, ale staţiunilor de maşini şi tractoare, în­scriu pe agenda lor o preocupare de mare însemnătate, specifică acestui se­zon — organizarea învăţămîntului agro­zootehnic de masă, de deschiderea căru­ia ne mai despart puţine zile. Răspîndirea cunoştinţelor agricole, latură extrem de importantă a muncii politice-educative în rîndurile lucrători­lor de pe ogoare, devine tot mai mult un factor de sporire a producţiei, de ob­ţinere a unor recolte bogate şi a unor înalte randamente în sectorul zootehnic. Realizarea importantelor sarcini din do­meniul agriculturii nu poate fi concepu­tă fără cuprinderea largă a celor ce muncesc pe ogoare în diferitele forme menite să înlesnească însuşirea regulilor ştiinţifice de lucrare a pămîntului, de îngrijire şi furajare a animalelor. Toc­mai de aceea, partidul nostru a ridicat răspîndirea sistematică a cunoştinţelor agrozootehnice în masa ţărănimii la ran­gul unei preocupări de stat, în răstimpul care a trecut de la or­ganizarea, pe baza principiilor elabo­rate de partid, a învăţămîntului agro­zootehnic cu o durată de 3 ani, în raioa­nele regiunii noastre s-a obţinut o ex­perienţă valoroasă, care trebuie fructi­ficată, valorificată cît mai din plin. Ea arată, în primul rînd, că este bine ca pretutindeni — la nivelul raioanelor şi comunelor — să se elaboreze din vreme planuri de măsuri cu privire la organi­zarea şi desfăşurarea cursurilor. Rezul­tate mulţumitoare s-au dobîndit mai a­­les acolo unde s-au constituit, sub con­ducerea organelor locale de partid, co­lective formate din reprezentanţii tu­turor instituţiilor care au contingenţă cu învăţămîntul agrozootehnic — comi­tetele executive ale sfaturilor populare, consiliile agricole, comitetele de cultu­ră şi artă, etc. — menite să întreprin­dă toate acţiunile necesare pentru în­deplinirea întocmai a planurilor. Figura centrală a învăţămîntului agro­zootehnic de masă o reprezintă lecto­rul. Nivelul şi conţinutul expunerilor făcute în faţa cursanţilor, eficienţa lor practică depind foarte mult de măies­tria pedagogică a lectorului, de simţul de răspundere, de iniţiativa şi de pasiu­nea ce o pune în îndeplinirea acestei frumoase şi importante munci ce i s-a încredinţat. Pornind de la asemenea considerente, îndrumate de comitetele raionale de partid, sfaturile populare, consiliile agricole, termină, în prezent, recrutarea lectorilor din rîndurile celor mai buni ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari, tehnicieni cu multă experienţă, precum şi ale cadrelor didac­tice care predau agricultura sau ştiinţele naturale. Trebuie să fie evitate aseme­nea situaţii ca cele din Comăna de Jos şi Dacia, raionul Rupea, unde anul tre­cut au fost numiţi ca lectori oameni care nu aveau pregătirea necesară. După cum se ştie, după discutarea prealabilă cu fiecare tovarăş în parte, lectorii sunt numiţi prin decizii de că­tre comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Dar cu aceasta sar­cina nu poate fi considerată rezolvată. Consiliile agricole socotesc ca o datorie a lor să se intereseze îndeaproape ca toţi lectorii să ştie din timp ce cursuri vor conduce, să-i ajute să cunoască condiţii­le concrete din unităţile agricole res­pective, să mijlocească un larg schimb de experienţă între ei în ce priveşte me­todica de predare, asigurarea unui con­ţinut corespunzător lecţiilor şi discu­ţiilor din cadrul cercurilor. în toate ra­ioanele s-a încetăţenit practica bună de a se organiza la începutul anului de în­­văţămînt agrozootehnic, iar apoi pe în­treaga durată a cursurilor, instruirea lu­nară a lectorilor la nivelul raioanelor. Cu acest prilej, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare, preşe­dinţii consiliilor agricole raionale, secre­tari ai comitetelor raionale de partid, vorbesc despre importanţa învăţămîntu­lui agrozootehnic de masă, despre sarci­nile actuale ce stau în faţa agriculturii din raionul respectiv. în acelaşi timp, se expun referate metodice făcîndu-se în acest fel un valoros schimb de experien­ţă. La Făgăraş, în faţa lectorilor care au condus anul trecut cercuri agrozoo­tehnice, s-a prezentat un referat din par­tea consiliului agricol raional despre rea­lizările obţinute, despre sarcinile ce re­vin lectorilor în direcţia ridicării gradu­lui de cunoştinţe ale colectiviştilor. In partea a doua a consfătuirii un cerce- (Continuare în pag. 3-a) PROLET­IFT DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. - - $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL •tir.* Anul XXI, nr. 6171 Duminică, 1 nov. 1964 4 pagini, 20 bani li FIECARE FAZA Şl OPERAŢIE 0 ÎNALTĂ TEHNICITATE CAPACITATEA DIN PROIECT ŞI DINCOLO DE EA Cracarea, comprimarea gazului şi sin­teza­­ în linii generale aşa sunt înlăn­ţuite fazele principale ale procesului tehnologic la secţia amoniac din cadrul Combinatului chimic din Făgăraş. Fie­care instalaţie şi agregat din această secţie sunt realizate la un nivel tehnic ridicat. Elocvent este faptul că procesul tehnologic este dirijat prin intermediul aparatelor cu comandă automată. Necontenit însă muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această secţie desco­peră şi valorifică importante rezerve interne privind perfecţionarea instala­ţiilor şi agregatelor, a tehnologiei de fabricaţie. Cîteva fapte petrecute aici în ultima vreme ilustrează cu priso­sinţă acest lucru. De pildă, au fost ter­minate cu cîteva luni în urmă, lucră­rile de intensificare a răcirii gazelor în răcitoarele finale , acum gazul pro­venit din instalaţia de cracare este răcit la temperatura de 15—20 grade C faţă de 35 grade C, temperatură la care avea loc anterior răcirea. Rezultatul cel mai important al acestei îmbunătăţiri tehnologice constă în mărirea debitului de comprimare a gazului iar astfel au fost reduse cheltuielile de energie. Nu de mult a fost definitivată o altă perfecţionare tehnologică : mărirea de­bitului pompei de recirculaţie la coloa­nele de sinteză. Alte fapte ilustrative din activitatea colectivului secţiei sunt următoarele : introducerea aburului suplimentar la convertoare pentru trans­formarea în proporţie mai mare a oxidului de carbon în bioxid de carbon, crearea unei instalaţii pentru verifica­rea recipienţilor şi proiectarea şi exe­cutarea unor interioare noi la coloanele de sinteză. Asemenea fapte sunt rodul iniţiativei comuniştilor din această secţie. Stu­diile iniţiate de organizaţia de partid împreună cu conducerea secţiei, alcă­tuirea unor colective formate din cei mai pricepuţi ingineri şi tehnicieni pen­tru a face asemenea studii şi urmărirea modului de execuţie a fiecărei lucrări în parte — toate acestea au constituit izvorul unor rezultate importante. Este semnificativ în acest sens faptul că în primele şase luni din acest an capacitatea instalaţiilor prevăzută în proiect a fost depăşită, realizîndu-se zilnic mai mult cu circa 20 tone amo­niac. Cu prilejul reparaţiilor capitale făcute în acest an au fost montate noi maşini şi instalaţii. Faptul acesta a dus la mă­rirea capacităţii iniţiale. In ziua de 10 octombrie a.c. a fost realizată efectiv şi cea de-a doua cifră stabilită prin proiect. Dar aceasta numai pentru scurt timp. Cercetînd în amănunt realizările obţinute în intervalul de timp dintre 10 octombrie şi 28 octombrie, rezultă că producţia obţinută zilnic este în me­die cu 4—6 tone mai mică faţă de cifra de control din proiect. Faptul acesta provine din unele greutăţi tehnologice inerente celui de-al doilea început, res­pectiv funcţionarea instalaţiilor la ca­pacitate mărită. Fireşte că, realizarea în cel mai scurt timp a unei producţii efective egală cu cifra din proiect înseamnă o folosire mai economică a instalaţiilor, o valori­ficare superioară a consumului de ener­gie şi manoperă. Cum poate fi însă re­zolvată această cerinţa*? O contribuţie importantă poate aduce acţiunea „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnici­tate“, antrenînd întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni la per­fecţionarea maşinilor şi instalaţiilor, a tehnologiei de fabricaţie, la ridicarea calificării profesionale. De pildă, colec­tivele pentru descoperirea şi valorifica­rea rezervelor interne vor trebui să stu­dieze fiecare fază a procesului tehno­logic, să analizeze deficienţele existente şi să propună soluţii pentru remedierea acestora. Comitetul sindicatului va trebui să prezinte colectivului de muncitori, in­gineri şi tehnicieni modul de organizare a acţiunii, obiectivele ce trebuie ur­mărite. Există, de altfel, numeroase fapte din activitatea de pînă acum care atestă posibilitatea desfăşurării cu succes a acţiunii. Spălarea oxidului de carbon se făcea cu doi ani în urmă cu soluţie de carbonat cupru-amoniacal. Cîţiva ingineri din secţie, cercetînd literatura de specialitate, au propus folosirea la spălare a formiatului cupru-amoniacal. N-a trecut însă mult timp şi tot ei au propus o nouă soluţie tehnologică, res­pectiv folosirea acetatului cupru-amo­niacal. Şi dacă înainte de folosirea aces­tei soluţii capacitatea celor două tur­nuri era de 70 tone pe zi, după aceea numai producţia realizată de un singur turn a ajuns zilnic la 150 tone. Alţi cîţiva ingineri au studiat îmbunătăţirea procesului de ardere la cuptorul de cracare. A rezultat din aceasta o propunere de construire a unor registre speciale răcite cu apă. Realizarea efectivă a acestei propuneri a permis îmbunătăţirea calităţii gazului din instalaţie. Neîndoielnic că acţiunea „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicitate“ va înmulţi numărul faptelor de acest fel, iar în ultimă instanţă rezultatele pro­ducţiei pot fi îmbunătăţite neîntrerupt. Desfăşurarea acţiunii devine necesară cu atît mai mult cu cît în prezent pro­cesul tehnologic ridică cerinţe privind realizarea producţiei prevăzută în pro­iect. Dar nu numai atît. Există chiar rezerve interne care permit depăşirea capacităţii din proiect. De pildă, la instalaţia de sinteză, odată cu evacua­rea gazelor de expansie sunt evacuate şi cantităţi însemnate de amoniac. Pre­venirea acestei pierderi poate fi făcută prin îmbunătăţirea procesului de spă­lare a gazului. O asemenea îmbunătă­ţire tehnologică echivalează cu adău­garea peste cifra de control din proiect a 4 tone amoniac obținut zilnic în plus. I. CIUTACU (Continuare in pag. 3-a) ÎN CAMPANIA AGRICOLA I R­itm intens calitate superioara IN RAIONUL TG. SECUIESC • 5 G.A.C. AU TERMINAT RECOLTATUL CARTOFILOR • 7 G.A.C. AU LIVRAT IN INTRE­GIME CARTOFII CONTRACTATI • 4 G.A.C. AU ÎNCHEIAT CAMPANIA DE INSAMINTARE A GRIULUI Timpul bun de lucru din ultima vreme a fost folosit din plin şi de către colectiviştii din comunele raio­nului Tg. Secuiesc, îndrumaţi în per­manenţă de organele de partid şi de stat, sprijiniţi de specialişti şi me­canizatori, ei au reuşit să-şi organi­zeze mai temeinic munca, să folo­sească tractoarele şi maşinile ca şi forţa de muncă în mod mai raţio­nal. Ca urmare, pînă în prezent 5 gos­podării colective (Moacşa, Turia, Dalnic, Brateş) au terminat recolta­tul cartofilor, 7 gospodării au livrat în întregime cantităţile de cartofi contractaţi cu statul, iar 4 gospodării (Lemnia, Lunga, Mărtineni şi Moacşa) au terminat semănatul. Cu planul de însămînțări îndeplinit Semănatul în timpul optim şi la un înalt nivel agrotehnic a constituit o preocupare de seamă pentru lucrăto­rii din gospodăriile agricole de stat aparţinătoare Trustului Gostar Sibiu. Mobilizînd toate forţele, folosind la întreaga capacitate tractoarele şi maşinile agricole, 8 gospodării agri­cole de stat din cadrul Trustului Gos­tat Sibiu au terminat însămînţările de toamnă, efectuînd numai lucrări de bună calitate. Printre G.A.S.-urile care au înde­plinit în întregime planul de însă­­mînţări se numără cele din Vorum­­loc, Avrig, Sighişoara, Laslea, Mediaş şi altele. De menţionat este faptul că o bună parte din G.A.C. din raion sunt avansate cu aceste lucrări, ceea ce le permite ca în următoarele zile să le termine în întregime. De ase­menea, gospodării ca cele din Co­­vasna, Mereni, Ghelinţa, pînă în pre­zent au livrat însemnate cantităţi de cartofi peste plan. Pînă la data de 29 octombrie, gospo­dăriile colective din raionul Făgăraş au recoltat cartofii de pe 4.713 ha., din 9.689 ha. cultivate, în ultimele zile, datorită muncii entuziaste depuse de majoritatea colectiviştilor, sprijiniţi îndeaproape de mecanizatorii de la S.M.T. Făgăraş ritmul recoltării carto­filor s-a intensificat în numeroase gos­podării colective. Iată, de exemplu, în perioada de la 25 la 29 octombrie 1964, gospodăria colectivă din Vaida Recea a recoltat 86 ha. cartofi, G.A.C. Mîndra 77 ha., G.A.C. Viştea de Jos 75 ha., G.A.C. Beclean 70 ha., etc. La gospodăria colectivă din Berivoi, în ziua de 28 octombrie au ieşit la re­coltatul cartofilor peste 470 colectivişti iar în ziua de 29 octombrie peste 480 colectivişti. La G.A.C. Berivoi un spri­jin preţios la scosul cartofilor îl dau mecanizatorii din brigada a 14-a de tractoare a S.M.T. Făgăraş. în ziua de 29 octombrie 6 maşini de scos cartofi acţionate de tractoare lucrau din plin. Paralel cu recoltatul s-a intensificat şi livrarea cartofilor contractaţi cu sta­tul. G.A.C. Lisa în ziua de 27 octom­brie a livrat 76 tone cartofi, în ziua Fruntaşi la semănat De la Consiliul agricol orăşenesc Braşov ni s-a comunicat că pînă în prezent gospodăriile colective din Cristian, Sînpetrui, Vulcan şi Codlea au terminat complet însămînţările de toamnă. De asemenea, în zilele ur­mătoare vor termina această lucrare şi G.A.C. din Stupini, Rîşnov şi Săcele. Eforturile colectiviştilor sunt în­dreptate în prezent şi spre grăbi­rea ritmului recoltării culturilor tîrzii, de 28 octombrie 106 tone cartofi, iar în ziua de 29 octombrie 109 tone. Pînă în prezent G.A.C. Lisa a livrat statului peste 600 tone cartofi în con­tul contractului şi pentru muncile S.M.T., G.A.C. Şercaia a livrat peste 1.270 tone cartofi, G.A.C. Ileni peste 740 tone etc. în raionul Făgăraş mai sunt încă multe de făcut pentru terminarea grab­nică a recoltării cartofilor. In primul rînd trebuie folosite din plin toate mașinile de recoltat ale S.M.T. (în ziua de 29 octombrie la G.A.C. Hîrseni din 6 mașini de recoltat cartofi, ale bri­găzii a X-a de tractoare, lucrau nu­mai trei). Trebuie mobilizat un număr cit mai mare de colectivişti care să lu­creze de dimineaţa pînă seara tîrziu. Să se folosească la scosul cartofilor şi plugurile cu tracţiune animală, lucru care va duce la creşterea suprafeţelor recoltate zilnic. Mobilizînd toate forţele şi mijloa­cele existente, gospodăriile colective din raionul Făgăraş pot termina cit mai repede recoltatul cartofilor şi paralel să livreze în întregime cantităţile de cartofi contractate cu statul Recoltatul cartofilor să fie grăbit în vederea obţinerii unor producţii mari la G.A.S. Noul, raionul Sibiu, se acordă o mare atenţie îngrăşării solului, în fotografie, tractoristul Iacob Nicolae lucrînd la împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe terenul ce urmează să fie însămînţat. Foto: N. Cîrstea PROPUNERI VALOROASE Sprijinită prin forme tot mai con­crete de comitetul sindicatului, miş­carea de inovaţii din uzina ,,6 Mar­­tie”-Zărneşti a realizat pe 9 luni, 326 propuneri, din care 120 s-au aplicat în producţie. Economiile antecalcula­­te sunt de 4.120.718 lei. Orientată spre introducerea tehnicii noi în fa­bricaţia de motorete şi biciclete, miş­carea de inovaţii a contribuit din plin la creşterea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor. Pe această linie se înscrie şi inova­ţia inginerului Marian Andreeş, „Schimbarea procesului tehnologic de forjare a braţului pedalier“, prin care se realizează economii de mate­riale şi manoperă în sumă de 900.000 lei, de asemenea inovaţia lui Carol Ghergheli „Confecţionarea reperului 0146— cauciuc pedală“ — prin me­toda de spriţare în loc de vulcani­zare în matriţă, care are o eficienţă economică antecalculată de 627.332 lei. Mai remarcăm inovaţiile ale că­ror autori sunt Ioan Bîrsan, Gheorghe Mărăşescu, Marin Teleleu şi mulţi alţii. ION BELU, tehnician TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului AHMED BE­N BELIRĂ Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare A­lger Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, a X-a aniversare a începerii revoluţiei algeriene, în numele Consi­liului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín, precum şi personal, adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi po­porului algerian prieten cele mai călduroase felicitări şi sincere urări de feri­cire, prosperitate şi progres. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia şi co­laborarea dintre ţările noastre se vor întări şi dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. Cu înaltă consideraţie GHEORGHE GHEORGHIU-BEJ, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri între R.P. Romînă și India pe anul 1965 La 31 octombrie a. c. s-a semnat la București Protocolul privind schimbul de mărfuri între R. P. Ro­mînă și India, pe anul 1965. Conform Protocolului semnat, par­tea română va livra în India utilaj de foraj, utilaj pentru rafinării, diverse echipamente şi instalaţii industriale, transformatori de forţă, motoare elec­trice, maşini unelte, tractoare, rul­menţi, produse chimice, printre care produse sodice, farmaceutice, inter­mediari pentru coloranţi, uleiuri lu­­brefiante etc. Partea indiană va livra în Romînia minereu de fier, mică, ţesături textile de bumbac şi de lînă, produse de iută, diverse produse in­dustriale, produse chimice şi produ­se farmaceutice, piper, cafea, shellac piei şi altele. Volumul schimbului de mărfuri convenit pentru anul 1965 prevede o creştere faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din par­tea română de Ilie Voicu, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea indiană, de S. V. Ramas­­wami, adjunct al ministrului comer­ţului. La semnare a fost de faţă K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei în R.P. Română. (Agerpres) VEŞTI DIN REGIUNE Achiziţii interesante pentru muzeu Zilele trecute fondul Muzeului regional din Sf. Gheorghe s-a îmbogăţit cu documente şi obiecte care se referă la activitatea foste­lor bresle ale cizmarilor din acest oraş. Muzeul a intrat în posesia unei lăzi cu emblema cizmarilor din a­nul 1802, sigiliul, călimara preşe­dintelui, lada triunghiulară (pe partea interioară a capacului sunt lipite numele meseriaşilor care formau bresla), precum şi alte o­­biecte a căror vechime este de a­­proape două secole. (GH. BRIO­­TĂ, învăţător.) Schimb de experienţă pe ţară Sîmbătă dimineaţa, la Staţiunea experimentală hortiviticolă Blaj s-au deschis lucrările unui schumb de experienţă pe ţară, organizat de C.S.A. în colaborare cu Institutul de cercetări hortiviticole privind recoltarea, clasarea şi păstrarea materialului săditor viticol, întilnirea colectiviştilor cu scriitorii Recent, oamenii muncii din ora­şul Rupea s-au întîlnit la casa ra­ională de cultură cu scriitorii Ion Burcă, Darie Magheru, Vasile Bo­­locan şi Ion Popescu-Topolog. în aceeaşi zi scriitorii braşoveni au avut o întîlnire, în cadrul cămi­nului cultural, cu colectiviştii din din comuna Homorod. Lucrările personale pe care le-au citit scriitorii au fost apre­ciate de sutele de colectivişti, care şi-au manifestat dorinţa de a mai participa la asemenea manifestări educative. (ION PUMNEA, acti­vist cultural). La acest schimb de experienţă au fost invitaţi ingineri şi pepi­­nierişti din G.A.C. producătoare de material săditor viticol, cerce­tători de la staţiunile experimen­tale hortiviticole, specialişti din cadrul întreprinderii Agrosem, ca­dre didactice din învăţămîntul superior. Pe baza demonstraţiilor prac­tice ce au avut loc s-au purtat dis­cuţii ample. Participanţii la schim­bul de experienţă au primit textul recomandărilor C.S.A. privind re­coltarea, clasarea şi păstrarea ma­terialului săditor viticol. In secţia de prese a fabricii de produse refractare „Răsăritul“ din Braşov a fost instalată şi dată în funcţiune în acest an o presă de înaltă productivitate.,Iată-i în fotografia noastră pe muncitorii Apostol Constantin şi Dumitrescu Emilian lucrînd la această presă. (Foto : Gh. Bănuţi) Creion­ări Ceainicul pensionar Ceainicul cu care începem Însem­nările de faţă — şi pe care fără în­doială îl cunoaşteţi — a făcut parte, din arsenalul bur­cătăriei încă pe vremea când buni­cii noştri se zben­guiau cu cercul pe uliţă. Iată de ce la serviciul tehnic al uzinei „Emai­lul Roşu“ din Mediaş — uzină spe­cializată în producţia de vase emai­late — s-a hotărît pensionarea lui. — Cine îl va înlocui ? Întrebarea a primit o mulţime de răspunsuri. Şi nu se poate spune că înlocuitorii multigenarului slujbaş al micului dejun nu au cu ce să se fă­lească. Creatorii lui au renunţat la amănuntele complicate şi gratuite ale vechiului model căutînd o linie sim­plă şi frumoasă. Fără îndoială că, gîndindu-vă şi la înfăţişarea bucătă­riei veţi pune întrebarea : — Din colectivul care a creat noul produs a făcut parte şi un spe­cialist în arta plastică ? Vă răspundem noi : — Nu! Poate că veţi manifesta dorinţa să aflaţi dacă artiştii plastici participă la stabilirea liniei, coloritului sau a desenelor care împodobesc noile vase emailate. Răspunsul primit rămîne neschimbat. Oare nu se simte nevoia unei asemenea colaborări ? Indiscu­tabil că da. In uzină lucrează mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri cu înclinaţii şi chiar cu real talent ar­tistic. Ei au realizat o gamă largă de produse noi, care se bucură de a­­precierea gospodinelor. Aşa cum sunt, de pildă, şi noile ceainice. Alături de ei insă este necesară prezenţa artistului specialist. Multe din produsele uzinei, dincolo de însuşirile funcţionale ire­proşabile, au nevoie şi de însuşiri ar­­tistice corespunzătoare. Nu demult a existat o astfel de intenţie. Dar ea s-a oprit la un căţel sfrijit care alerga după un fluture u­­riaş şi la două raţe care se războiau pentru — probabil — o rimă. Acestea au fost singurele desene realizate de artişti plastici care au fost acceptate pentru a fi aplicate pe găleţile de nisip ale micilor constructori. De a­­tunci clinele a avut suficient timp ca să prindă şi să mănînce fluturele, iar raţele beligerante se vor fi îm­păcat şi se plimbă mulţumite pe faţa lucie a lacului. Problema colaborării cu artiştii specialişti a rămas însă neschimbată. Se discută, se expun motive. Poate că odată cu ceainicul vor fi scoase la pensie şi rezervele faţă de această mult aşteptată și ne­cesară colaborare. D. CRISTEA

Next