Drum Nou, noiembrie 1964 (Anul 21, nr. 6171-6195)
1964-11-01 / nr. 6171
O PREOCUPARE ACTUALĂ DE MARE ÎNSEMNĂTATE ORGANIZAREA INVATAMINTULUI AGROZOOTEHNIC DE MASĂ Toamna, anotimpul cel mai capricios din acest an, a intrat în drepturile ei. Ba plouă, ba e vînt, ba e şi una şi alta. Odată cu grija pentru terminarea strîn-terii recoltei şi a însămînţărilor, consiiile agricole, conducerile gospodăriilor de stat, ale gospodăriilor colective, ale staţiunilor de maşini şi tractoare, înscriu pe agenda lor o preocupare de mare însemnătate, specifică acestui sezon — organizarea învăţămîntului agrozootehnic de masă, de deschiderea căruia ne mai despart puţine zile. Răspîndirea cunoştinţelor agricole, latură extrem de importantă a muncii politice-educative în rîndurile lucrătorilor de pe ogoare, devine tot mai mult un factor de sporire a producţiei, de obţinere a unor recolte bogate şi a unor înalte randamente în sectorul zootehnic. Realizarea importantelor sarcini din domeniul agriculturii nu poate fi concepută fără cuprinderea largă a celor ce muncesc pe ogoare în diferitele forme menite să înlesnească însuşirea regulilor ştiinţifice de lucrare a pămîntului, de îngrijire şi furajare a animalelor. Tocmai de aceea, partidul nostru a ridicat răspîndirea sistematică a cunoştinţelor agrozootehnice în masa ţărănimii la rangul unei preocupări de stat, în răstimpul care a trecut de la organizarea, pe baza principiilor elaborate de partid, a învăţămîntului agrozootehnic cu o durată de 3 ani, în raioanele regiunii noastre s-a obţinut o experienţă valoroasă, care trebuie fructificată, valorificată cît mai din plin. Ea arată, în primul rînd, că este bine ca pretutindeni — la nivelul raioanelor şi comunelor — să se elaboreze din vreme planuri de măsuri cu privire la organizarea şi desfăşurarea cursurilor. Rezultate mulţumitoare s-au dobîndit mai ales acolo unde s-au constituit, sub conducerea organelor locale de partid, colective formate din reprezentanţii tuturor instituţiilor care au contingenţă cu învăţămîntul agrozootehnic — comitetele executive ale sfaturilor populare, consiliile agricole, comitetele de cultură şi artă, etc. — menite să întreprindă toate acţiunile necesare pentru îndeplinirea întocmai a planurilor. Figura centrală a învăţămîntului agrozootehnic de masă o reprezintă lectorul. Nivelul şi conţinutul expunerilor făcute în faţa cursanţilor, eficienţa lor practică depind foarte mult de măiestria pedagogică a lectorului, de simţul de răspundere, de iniţiativa şi de pasiunea ce o pune în îndeplinirea acestei frumoase şi importante munci ce i s-a încredinţat. Pornind de la asemenea considerente, îndrumate de comitetele raionale de partid, sfaturile populare, consiliile agricole, termină, în prezent, recrutarea lectorilor din rîndurile celor mai buni ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari, tehnicieni cu multă experienţă, precum şi ale cadrelor didactice care predau agricultura sau ştiinţele naturale. Trebuie să fie evitate asemenea situaţii ca cele din Comăna de Jos şi Dacia, raionul Rupea, unde anul trecut au fost numiţi ca lectori oameni care nu aveau pregătirea necesară. După cum se ştie, după discutarea prealabilă cu fiecare tovarăş în parte, lectorii sunt numiţi prin decizii de către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Dar cu aceasta sarcina nu poate fi considerată rezolvată. Consiliile agricole socotesc ca o datorie a lor să se intereseze îndeaproape ca toţi lectorii să ştie din timp ce cursuri vor conduce, să-i ajute să cunoască condiţiile concrete din unităţile agricole respective, să mijlocească un larg schimb de experienţă între ei în ce priveşte metodica de predare, asigurarea unui conţinut corespunzător lecţiilor şi discuţiilor din cadrul cercurilor. în toate raioanele s-a încetăţenit practica bună de a se organiza la începutul anului de învăţămînt agrozootehnic, iar apoi pe întreaga durată a cursurilor, instruirea lunară a lectorilor la nivelul raioanelor. Cu acest prilej, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare, preşedinţii consiliilor agricole raionale, secretari ai comitetelor raionale de partid, vorbesc despre importanţa învăţămîntului agrozootehnic de masă, despre sarcinile actuale ce stau în faţa agriculturii din raionul respectiv. în acelaşi timp, se expun referate metodice făcîndu-se în acest fel un valoros schimb de experienţă. La Făgăraş, în faţa lectorilor care au condus anul trecut cercuri agrozootehnice, s-a prezentat un referat din partea consiliului agricol raional despre realizările obţinute, despre sarcinile ce revin lectorilor în direcţia ridicării gradului de cunoştinţe ale colectiviştilor. In partea a doua a consfătuirii un cerce- (Continuare în pag. 3-a) PROLETIFT DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL RM.R. - - $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL •tir.* Anul XXI, nr. 6171 Duminică, 1 nov. 1964 4 pagini, 20 bani li FIECARE FAZA Şl OPERAŢIE 0 ÎNALTĂ TEHNICITATE CAPACITATEA DIN PROIECT ŞI DINCOLO DE EA Cracarea, comprimarea gazului şi sinteza în linii generale aşa sunt înlănţuite fazele principale ale procesului tehnologic la secţia amoniac din cadrul Combinatului chimic din Făgăraş. Fiecare instalaţie şi agregat din această secţie sunt realizate la un nivel tehnic ridicat. Elocvent este faptul că procesul tehnologic este dirijat prin intermediul aparatelor cu comandă automată. Necontenit însă muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această secţie descoperă şi valorifică importante rezerve interne privind perfecţionarea instalaţiilor şi agregatelor, a tehnologiei de fabricaţie. Cîteva fapte petrecute aici în ultima vreme ilustrează cu prisosinţă acest lucru. De pildă, au fost terminate cu cîteva luni în urmă, lucrările de intensificare a răcirii gazelor în răcitoarele finale , acum gazul provenit din instalaţia de cracare este răcit la temperatura de 15—20 grade C faţă de 35 grade C, temperatură la care avea loc anterior răcirea. Rezultatul cel mai important al acestei îmbunătăţiri tehnologice constă în mărirea debitului de comprimare a gazului iar astfel au fost reduse cheltuielile de energie. Nu de mult a fost definitivată o altă perfecţionare tehnologică : mărirea debitului pompei de recirculaţie la coloanele de sinteză. Alte fapte ilustrative din activitatea colectivului secţiei sunt următoarele : introducerea aburului suplimentar la convertoare pentru transformarea în proporţie mai mare a oxidului de carbon în bioxid de carbon, crearea unei instalaţii pentru verificarea recipienţilor şi proiectarea şi executarea unor interioare noi la coloanele de sinteză. Asemenea fapte sunt rodul iniţiativei comuniştilor din această secţie. Studiile iniţiate de organizaţia de partid împreună cu conducerea secţiei, alcătuirea unor colective formate din cei mai pricepuţi ingineri şi tehnicieni pentru a face asemenea studii şi urmărirea modului de execuţie a fiecărei lucrări în parte — toate acestea au constituit izvorul unor rezultate importante. Este semnificativ în acest sens faptul că în primele şase luni din acest an capacitatea instalaţiilor prevăzută în proiect a fost depăşită, realizîndu-se zilnic mai mult cu circa 20 tone amoniac. Cu prilejul reparaţiilor capitale făcute în acest an au fost montate noi maşini şi instalaţii. Faptul acesta a dus la mărirea capacităţii iniţiale. In ziua de 10 octombrie a.c. a fost realizată efectiv şi cea de-a doua cifră stabilită prin proiect. Dar aceasta numai pentru scurt timp. Cercetînd în amănunt realizările obţinute în intervalul de timp dintre 10 octombrie şi 28 octombrie, rezultă că producţia obţinută zilnic este în medie cu 4—6 tone mai mică faţă de cifra de control din proiect. Faptul acesta provine din unele greutăţi tehnologice inerente celui de-al doilea început, respectiv funcţionarea instalaţiilor la capacitate mărită. Fireşte că, realizarea în cel mai scurt timp a unei producţii efective egală cu cifra din proiect înseamnă o folosire mai economică a instalaţiilor, o valorificare superioară a consumului de energie şi manoperă. Cum poate fi însă rezolvată această cerinţa*? O contribuţie importantă poate aduce acţiunea „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicitate“, antrenînd întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni la perfecţionarea maşinilor şi instalaţiilor, a tehnologiei de fabricaţie, la ridicarea calificării profesionale. De pildă, colectivele pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne vor trebui să studieze fiecare fază a procesului tehnologic, să analizeze deficienţele existente şi să propună soluţii pentru remedierea acestora. Comitetul sindicatului va trebui să prezinte colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni modul de organizare a acţiunii, obiectivele ce trebuie urmărite. Există, de altfel, numeroase fapte din activitatea de pînă acum care atestă posibilitatea desfăşurării cu succes a acţiunii. Spălarea oxidului de carbon se făcea cu doi ani în urmă cu soluţie de carbonat cupru-amoniacal. Cîţiva ingineri din secţie, cercetînd literatura de specialitate, au propus folosirea la spălare a formiatului cupru-amoniacal. N-a trecut însă mult timp şi tot ei au propus o nouă soluţie tehnologică, respectiv folosirea acetatului cupru-amoniacal. Şi dacă înainte de folosirea acestei soluţii capacitatea celor două turnuri era de 70 tone pe zi, după aceea numai producţia realizată de un singur turn a ajuns zilnic la 150 tone. Alţi cîţiva ingineri au studiat îmbunătăţirea procesului de ardere la cuptorul de cracare. A rezultat din aceasta o propunere de construire a unor registre speciale răcite cu apă. Realizarea efectivă a acestei propuneri a permis îmbunătăţirea calităţii gazului din instalaţie. Neîndoielnic că acţiunea „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicitate“ va înmulţi numărul faptelor de acest fel, iar în ultimă instanţă rezultatele producţiei pot fi îmbunătăţite neîntrerupt. Desfăşurarea acţiunii devine necesară cu atît mai mult cu cît în prezent procesul tehnologic ridică cerinţe privind realizarea producţiei prevăzută în proiect. Dar nu numai atît. Există chiar rezerve interne care permit depăşirea capacităţii din proiect. De pildă, la instalaţia de sinteză, odată cu evacuarea gazelor de expansie sunt evacuate şi cantităţi însemnate de amoniac. Prevenirea acestei pierderi poate fi făcută prin îmbunătăţirea procesului de spălare a gazului. O asemenea îmbunătăţire tehnologică echivalează cu adăugarea peste cifra de control din proiect a 4 tone amoniac obținut zilnic în plus. I. CIUTACU (Continuare in pag. 3-a) ÎN CAMPANIA AGRICOLA I Ritm intens calitate superioara IN RAIONUL TG. SECUIESC • 5 G.A.C. AU TERMINAT RECOLTATUL CARTOFILOR • 7 G.A.C. AU LIVRAT IN INTREGIME CARTOFII CONTRACTATI • 4 G.A.C. AU ÎNCHEIAT CAMPANIA DE INSAMINTARE A GRIULUI Timpul bun de lucru din ultima vreme a fost folosit din plin şi de către colectiviştii din comunele raionului Tg. Secuiesc, îndrumaţi în permanenţă de organele de partid şi de stat, sprijiniţi de specialişti şi mecanizatori, ei au reuşit să-şi organizeze mai temeinic munca, să folosească tractoarele şi maşinile ca şi forţa de muncă în mod mai raţional. Ca urmare, pînă în prezent 5 gospodării colective (Moacşa, Turia, Dalnic, Brateş) au terminat recoltatul cartofilor, 7 gospodării au livrat în întregime cantităţile de cartofi contractaţi cu statul, iar 4 gospodării (Lemnia, Lunga, Mărtineni şi Moacşa) au terminat semănatul. Cu planul de însămînțări îndeplinit Semănatul în timpul optim şi la un înalt nivel agrotehnic a constituit o preocupare de seamă pentru lucrătorii din gospodăriile agricole de stat aparţinătoare Trustului Gostar Sibiu. Mobilizînd toate forţele, folosind la întreaga capacitate tractoarele şi maşinile agricole, 8 gospodării agricole de stat din cadrul Trustului Gostat Sibiu au terminat însămînţările de toamnă, efectuînd numai lucrări de bună calitate. Printre G.A.S.-urile care au îndeplinit în întregime planul de însămînţări se numără cele din Vorumloc, Avrig, Sighişoara, Laslea, Mediaş şi altele. De menţionat este faptul că o bună parte din G.A.C. din raion sunt avansate cu aceste lucrări, ceea ce le permite ca în următoarele zile să le termine în întregime. De asemenea, gospodării ca cele din Covasna, Mereni, Ghelinţa, pînă în prezent au livrat însemnate cantităţi de cartofi peste plan. Pînă la data de 29 octombrie, gospodăriile colective din raionul Făgăraş au recoltat cartofii de pe 4.713 ha., din 9.689 ha. cultivate, în ultimele zile, datorită muncii entuziaste depuse de majoritatea colectiviştilor, sprijiniţi îndeaproape de mecanizatorii de la S.M.T. Făgăraş ritmul recoltării cartofilor s-a intensificat în numeroase gospodării colective. Iată, de exemplu, în perioada de la 25 la 29 octombrie 1964, gospodăria colectivă din Vaida Recea a recoltat 86 ha. cartofi, G.A.C. Mîndra 77 ha., G.A.C. Viştea de Jos 75 ha., G.A.C. Beclean 70 ha., etc. La gospodăria colectivă din Berivoi, în ziua de 28 octombrie au ieşit la recoltatul cartofilor peste 470 colectivişti iar în ziua de 29 octombrie peste 480 colectivişti. La G.A.C. Berivoi un sprijin preţios la scosul cartofilor îl dau mecanizatorii din brigada a 14-a de tractoare a S.M.T. Făgăraş. în ziua de 29 octombrie 6 maşini de scos cartofi acţionate de tractoare lucrau din plin. Paralel cu recoltatul s-a intensificat şi livrarea cartofilor contractaţi cu statul. G.A.C. Lisa în ziua de 27 octombrie a livrat 76 tone cartofi, în ziua Fruntaşi la semănat De la Consiliul agricol orăşenesc Braşov ni s-a comunicat că pînă în prezent gospodăriile colective din Cristian, Sînpetrui, Vulcan şi Codlea au terminat complet însămînţările de toamnă. De asemenea, în zilele următoare vor termina această lucrare şi G.A.C. din Stupini, Rîşnov şi Săcele. Eforturile colectiviştilor sunt îndreptate în prezent şi spre grăbirea ritmului recoltării culturilor tîrzii, de 28 octombrie 106 tone cartofi, iar în ziua de 29 octombrie 109 tone. Pînă în prezent G.A.C. Lisa a livrat statului peste 600 tone cartofi în contul contractului şi pentru muncile S.M.T., G.A.C. Şercaia a livrat peste 1.270 tone cartofi, G.A.C. Ileni peste 740 tone etc. în raionul Făgăraş mai sunt încă multe de făcut pentru terminarea grabnică a recoltării cartofilor. In primul rînd trebuie folosite din plin toate mașinile de recoltat ale S.M.T. (în ziua de 29 octombrie la G.A.C. Hîrseni din 6 mașini de recoltat cartofi, ale brigăzii a X-a de tractoare, lucrau numai trei). Trebuie mobilizat un număr cit mai mare de colectivişti care să lucreze de dimineaţa pînă seara tîrziu. Să se folosească la scosul cartofilor şi plugurile cu tracţiune animală, lucru care va duce la creşterea suprafeţelor recoltate zilnic. Mobilizînd toate forţele şi mijloacele existente, gospodăriile colective din raionul Făgăraş pot termina cit mai repede recoltatul cartofilor şi paralel să livreze în întregime cantităţile de cartofi contractate cu statul Recoltatul cartofilor să fie grăbit în vederea obţinerii unor producţii mari la G.A.S. Noul, raionul Sibiu, se acordă o mare atenţie îngrăşării solului, în fotografie, tractoristul Iacob Nicolae lucrînd la împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe terenul ce urmează să fie însămînţat. Foto: N. Cîrstea PROPUNERI VALOROASE Sprijinită prin forme tot mai concrete de comitetul sindicatului, mişcarea de inovaţii din uzina ,,6 Martie”-Zărneşti a realizat pe 9 luni, 326 propuneri, din care 120 s-au aplicat în producţie. Economiile antecalculate sunt de 4.120.718 lei. Orientată spre introducerea tehnicii noi în fabricaţia de motorete şi biciclete, mişcarea de inovaţii a contribuit din plin la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Pe această linie se înscrie şi inovaţia inginerului Marian Andreeş, „Schimbarea procesului tehnologic de forjare a braţului pedalier“, prin care se realizează economii de materiale şi manoperă în sumă de 900.000 lei, de asemenea inovaţia lui Carol Ghergheli „Confecţionarea reperului 0146— cauciuc pedală“ — prin metoda de spriţare în loc de vulcanizare în matriţă, care are o eficienţă economică antecalculată de 627.332 lei. Mai remarcăm inovaţiile ale căror autori sunt Ioan Bîrsan, Gheorghe Mărăşescu, Marin Teleleu şi mulţi alţii. ION BELU, tehnician TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului AHMED BEN BELIRĂ Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, a X-a aniversare a începerii revoluţiei algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín, precum şi personal, adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului algerian prieten cele mai călduroase felicitări şi sincere urări de fericire, prosperitate şi progres. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări şi dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. Cu înaltă consideraţie GHEORGHE GHEORGHIU-BEJ, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri între R.P. Romînă și India pe anul 1965 La 31 octombrie a. c. s-a semnat la București Protocolul privind schimbul de mărfuri între R. P. Romînă și India, pe anul 1965. Conform Protocolului semnat, partea română va livra în India utilaj de foraj, utilaj pentru rafinării, diverse echipamente şi instalaţii industriale, transformatori de forţă, motoare electrice, maşini unelte, tractoare, rulmenţi, produse chimice, printre care produse sodice, farmaceutice, intermediari pentru coloranţi, uleiuri lubrefiante etc. Partea indiană va livra în Romînia minereu de fier, mică, ţesături textile de bumbac şi de lînă, produse de iută, diverse produse industriale, produse chimice şi produse farmaceutice, piper, cafea, shellac piei şi altele. Volumul schimbului de mărfuri convenit pentru anul 1965 prevede o creştere faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din partea română de Ilie Voicu, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea indiană, de S. V. Ramaswami, adjunct al ministrului comerţului. La semnare a fost de faţă K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei în R.P. Română. (Agerpres) VEŞTI DIN REGIUNE Achiziţii interesante pentru muzeu Zilele trecute fondul Muzeului regional din Sf. Gheorghe s-a îmbogăţit cu documente şi obiecte care se referă la activitatea fostelor bresle ale cizmarilor din acest oraş. Muzeul a intrat în posesia unei lăzi cu emblema cizmarilor din anul 1802, sigiliul, călimara preşedintelui, lada triunghiulară (pe partea interioară a capacului sunt lipite numele meseriaşilor care formau bresla), precum şi alte obiecte a căror vechime este de aproape două secole. (GH. BRIOTĂ, învăţător.) Schimb de experienţă pe ţară Sîmbătă dimineaţa, la Staţiunea experimentală hortiviticolă Blaj s-au deschis lucrările unui schumb de experienţă pe ţară, organizat de C.S.A. în colaborare cu Institutul de cercetări hortiviticole privind recoltarea, clasarea şi păstrarea materialului săditor viticol, întilnirea colectiviştilor cu scriitorii Recent, oamenii muncii din oraşul Rupea s-au întîlnit la casa raională de cultură cu scriitorii Ion Burcă, Darie Magheru, Vasile Bolocan şi Ion Popescu-Topolog. în aceeaşi zi scriitorii braşoveni au avut o întîlnire, în cadrul căminului cultural, cu colectiviştii din din comuna Homorod. Lucrările personale pe care le-au citit scriitorii au fost apreciate de sutele de colectivişti, care şi-au manifestat dorinţa de a mai participa la asemenea manifestări educative. (ION PUMNEA, activist cultural). La acest schimb de experienţă au fost invitaţi ingineri şi pepinierişti din G.A.C. producătoare de material săditor viticol, cercetători de la staţiunile experimentale hortiviticole, specialişti din cadrul întreprinderii Agrosem, cadre didactice din învăţămîntul superior. Pe baza demonstraţiilor practice ce au avut loc s-au purtat discuţii ample. Participanţii la schimbul de experienţă au primit textul recomandărilor C.S.A. privind recoltarea, clasarea şi păstrarea materialului săditor viticol. In secţia de prese a fabricii de produse refractare „Răsăritul“ din Braşov a fost instalată şi dată în funcţiune în acest an o presă de înaltă productivitate.,Iată-i în fotografia noastră pe muncitorii Apostol Constantin şi Dumitrescu Emilian lucrînd la această presă. (Foto : Gh. Bănuţi) Creionări Ceainicul pensionar Ceainicul cu care începem Însemnările de faţă — şi pe care fără îndoială îl cunoaşteţi — a făcut parte, din arsenalul burcătăriei încă pe vremea când bunicii noştri se zbenguiau cu cercul pe uliţă. Iată de ce la serviciul tehnic al uzinei „Emailul Roşu“ din Mediaş — uzină specializată în producţia de vase emailate — s-a hotărît pensionarea lui. — Cine îl va înlocui ? Întrebarea a primit o mulţime de răspunsuri. Şi nu se poate spune că înlocuitorii multigenarului slujbaş al micului dejun nu au cu ce să se fălească. Creatorii lui au renunţat la amănuntele complicate şi gratuite ale vechiului model căutînd o linie simplă şi frumoasă. Fără îndoială că, gîndindu-vă şi la înfăţişarea bucătăriei veţi pune întrebarea : — Din colectivul care a creat noul produs a făcut parte şi un specialist în arta plastică ? Vă răspundem noi : — Nu! Poate că veţi manifesta dorinţa să aflaţi dacă artiştii plastici participă la stabilirea liniei, coloritului sau a desenelor care împodobesc noile vase emailate. Răspunsul primit rămîne neschimbat. Oare nu se simte nevoia unei asemenea colaborări ? Indiscutabil că da. In uzină lucrează mulţi muncitori, tehnicieni şi ingineri cu înclinaţii şi chiar cu real talent artistic. Ei au realizat o gamă largă de produse noi, care se bucură de aprecierea gospodinelor. Aşa cum sunt, de pildă, şi noile ceainice. Alături de ei insă este necesară prezenţa artistului specialist. Multe din produsele uzinei, dincolo de însuşirile funcţionale ireproşabile, au nevoie şi de însuşiri artistice corespunzătoare. Nu demult a existat o astfel de intenţie. Dar ea s-a oprit la un căţel sfrijit care alerga după un fluture uriaş şi la două raţe care se războiau pentru — probabil — o rimă. Acestea au fost singurele desene realizate de artişti plastici care au fost acceptate pentru a fi aplicate pe găleţile de nisip ale micilor constructori. De atunci clinele a avut suficient timp ca să prindă şi să mănînce fluturele, iar raţele beligerante se vor fi împăcat şi se plimbă mulţumite pe faţa lucie a lacului. Problema colaborării cu artiştii specialişti a rămas însă neschimbată. Se discută, se expun motive. Poate că odată cu ceainicul vor fi scoase la pensie şi rezervele faţă de această mult aşteptată și necesară colaborare. D. CRISTEA