Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)
1965-09-01 / nr. 6428
WORGAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VAl uniunii AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL P. R. ŞI Al SFATULUI1 POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6428 Miercuri, 1 septembrie 1965 4 pagini, 25 bani PRODUCŢIE SPORITĂ DE PIESE DE SCHIMB m Reînnoirea parcului auto ■ In al treilea an de aproape opt ori mai mult ■ Două obiective principale: documentaţia şi S. D. V.-urile ■ La şcoala înaltei exigenţe ■ Măsuri noi în toate compartimentele de activitate „Constructorii de maşini — s-a subliniat în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX- lea Congres al partidului — vor trebui să acorde o mare atenţie producţiei de piese de schimb şi subansamble necesare funcţionării normale şi reînnoirii permanente a maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport", în acest sens în Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului, se prevede ca nivelul producţiei de piese de schimb să crească de cel puţin două ori în anul 1970 faţă de 1965. Creşterea producţiei de piese de schimb, îmbunătăţirea calităţi şi livrarea ritmică a acestora este o sar■onă de mare răspundere ce revine şi colectivului de muncă al uzinei „Automecanica“ din Sibiu, reprofilată în acest scop încă din anul 1964. Dacă în anul 1964 piesele auto au reprezentat 9,2 la sută din volumul producţiei anuale, în anul 1965 ponderea acestora a crescut la 58,6 la sută urmînd ca în anul 1966 să depăşească 70 la sută. Pînă în prezent uzina a reuşit să asimileze 94 piese şi subansamble auto, urmînd ca pînă la sfîrşitul trimestrului III numărul acestora să crească la 104 poziţii de plan, mărindu-se substanţial gama sortimentelor necesare pentru buna exploatare a parcului de autocamioane. Uzina execută şi livrează piese şi subansamble auto cum sunt : amortizoare telescopice pentru toate tipurile de autovehicule, ştergătoare parbriz, jaluzele radiator, suport pedală pentru autocamioanele „Carpaţi“, axe planetare, filtre de ulei şi benzină, cruci cardanice şi diferenţiale, bare de direcţie şi capete de bare, tambur de frînă şi tuburi de frînă precum şi alte piese. Dintre piesele de schimb vreau să mă opresc asupra arborelui cotit motor de la autocamioanele S.R.101, în organizarea liniei pentru prelucrarea acestui produs s-a ţinut seama de o cît mai raţională amplasare a utilajelor pe flux tehonologic. De asemenea încă de la jumătatea lunii iunie uzina noastră a trimis la uzina „Steagul Roşu“ din Braşov o echipă de muncitori, controlori şi tehnologi pentru a cunoaşte temeinic fabricaţia produsului respectiv. Problema însuşirii fabricaţiei de noi piese de schimb auto în cadrul uzinei noastre rămîne deschisă şi pentru viitor. Aceasta ne obligă să luăm măsuri pentru lichidarea lipsurilor care s-au făcut simţite în activitatea noastră pînă în prezent. Ne preocupă în special asigurarea cu documentaţia tehnică şi cu S.D.V.-uri în unele cazuri documentaţia primită nu a fost pusă de acord cu condiţiile reale iar S D.V.-urile au trebuit să fie adaptate la utilajele existente în uzina noastră, contribuind la supraîncărcarea capacităţii atelierului de sculărie, lucru ce a condus la unele întîrzieri în asimilarea pieselor de schimb auto. Ridicarea calităţii pieselor de schimb auto a fost şi rămîne obiectivul nostru central. în acest scop, la îndrumarea organizaţiei de partid, pe lîngă măsurile prevăzute în planul M.T.O. pe anul 1965, s-a întocmit „planul de măsuri privind îmbunătăţirea calităţii producţiei" cu peste 57 obiective referitoare la organizarea serviciului C.T.C., îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie, ridicarea performanţelor produselor şi ridicarea nivelului profesional al cadrelor. Printre altele, serviciul C.T.C. a fost reorganizat şi completat cu personal pe subunităţi ; s-a întărit grupa de recepţie pentru asigurarea volumului sporit al operaţiilor de acest fel. Pentru organizarea controlului confecţionării şi exploatării S.D.V.-urilor, s-au luat măsuri de completare a grupei înfiinţate la atelierul de sculărie împărţindu-se munca pe două subgrupe din care una să se ocupe cu confecţionarea de S.D.V.-uri în cadrul uzinei şi preluarea lor din exterior, iar alta cu verificarea S.D.V.-urilor în exploatare şi recondiţionarea acestora. în cadrul atelierului de piese de schimb, activitatea de control a fost organizată în funcţie de noile linii tehnologice introduse, numindu-se controlori interfazici cu instrucţiuni precise în desfăşurarea muncii respective. S-au luat de asemenea măsuri de a se prezenta în fiecare schimb prima piesă executată la control, care va rămîne poarsonată ca „piesă martor“. Ridicarea în continuare a calităţii pieselor de schimb o vom asigura îndeosebi prin îmbunătăţirea continuă a proceselor tehnologice. La produsul „amortizor telescopic“, de pildă, s-au îmbunătăţit constructiv garniturile de etanşare, iar la capacele inferioare şi superioare s-a experimentat înlocuirea piesei turnate cu piese ambutisate şi sudate prin presiune. Prin această măsură se vor elimina unele deficienţe constatate în exploatare privind scurgerea uleiului din amortizor în timpul funcţionării. La „filtrul de ulei“ de la autocamioanele S.R. 101, la execuţia corpului filtru s-a perfecţionat echipamentul de S.D.V-uri, s-au introdus unele probe de presiune cu efect substanţial în asigurarea unei producţii de calitate superioară, iar la prelucrarea „crucilor cardanice" s-a introdus o maşină de rectificat fără centre, executîndu-se operaţii de mare precizie şi în toleranţe strînse. In realizarea pieselor de schimb pe care le aşteaptă lucrătorii din transporturi trebuie să primim în continuare un sprijin permanent din partea colaboratorilor noştri. Ţin să arăt că în anul 1965 uzina „Steagul Roşu“, în calitate de principal furnizor al semifabricatelor forjate şi turnate, a respectat graficul de livrare. Asigurarea capacităţii de producţie pentru execuţia pieselor de schimb, preocupă permanent forul tutelar şi colectivul uzinei noastre. Printre altele ne gîndim la gruparea într-o hală corespunzătoare a tuturor operaţiilor de acoperiri galvanice, extinderea sculăriei şi a tratamentului termic, precum şi amplasarea întregului parc de maşini-unelte pentru fabricarea pieselor de schimb în hala centrală ce se va amenaja în acest scop. De asemenea, ne gîndim la unele operaţii pentru care în prezent facem eforturi suplimentare. Amintesc printre altele transporturile neeconomicoase atît în oraşul Sibiu cît şi la Braşov şi Colibaşi pentru a beneficia de instalaţiile G.IIF. şi unele prelucrări speciale. Este necesar să primim un sprijin mai susţinut din partea ministerului în înzestrarea cu unele maşini şi utilaje moderne a căror lipsă se resimte. Pentru sarcinile de plan ale primului an al viitorului cincinal ne preocupă şi ridicarea nivelului profesional al cadrelor. împreună cu forul tutelar ne ocupăm în prezent de definitivarea programului de şcolarizare şi recalificare a unor strungari, frezori şi rectificatori. Fireşte vom acorda în continuare o atenţie sporită tuturor compartimentelor activităţii noastre astfel încît să rezolvăm cu competenţă problemele de însuşire şi execuţie a pieselor de schimb la un nivel calitativ superior. Ing. PAVEL N. LALLA, director la uzina „Automecanica“ din Sibiu Calitatea amortizorului hidraulic pentru autocamionul „Carpaţi“ este tema discuţiei controlorului de calitate C. Ilcuş cu cîţiva maiştri de la uzina „Automecanica“ Sibiu. COTIDIENE Blocul tineretului Constructorii Grupului 4 şantiere din Sf. Gheorghe au dat în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu două etaje destinat nefamiliştilor. Camerele sunt dotate cu tot confortul necesar, blocul dispunînd, de asemenea, de o bibliotecă dotată cu peste 6.000 de volume şi o sală culturală. Constructorii au mai dat de curînd în folosinţă un bloc cu 16 apartamente pe strada Fabricii din Sf. Gheorghe şi două blocuri cu cîte şase apartamente pentru grupul social al gospodăriei agricole de stat din Prejmer. (B. GHEORGHE, coresp.). Deservire la domiciliu în scopul bunei deserviri a populaţiei, cooperativa „Munca manuală“ din Braşov efectuează de trei ori pe săptămînă vizite locatarilor cartierului Steagul Roşu, strîngînd cu acest prilej încălţămintea care necesită reparaţii. După efectuarea acestora, încălţămintea este înapoiată la domiciliu, în localităţile Nemşa şi Şoala din raionul Mediaş, au luat fiinţă cinematografe săteşti. Cu acestea, numărul cinematografelor„ săteşti “din raza uzina „Rulmentul“ din Braşov s-au încheiat cu succes probele tehnologice, aplicîndu-se spălarea rulmenţilor pe bază de ultrasunete, cu o soluţie specială fabricată pentru prim dată în ţară la Rafinăria Teleajen. Pentru a combina efectul de degresare a pieselor cu efectul mecanic, soluţia este dirijată cu mare presiune sub formă de jeturi orientate variabil spre punctele de spălare. Prin noua metodă se măreşte durabilitatea, se reduce zgomotul şi se elimină urmele micronice de praf abraziv. Tot aici s-a aplicat pentru prima oară în ţară conservarea la rece a pieselor din oţel, prin folosirea unei soluţii speciale de conservare. Pentru aceasta au fost simplificate instalaţiile de conservare existente, eliminîndu-se operaţia de încălzire a soluţiei. Ion a ajuns la 32. S-au luat măsuri ca pînă la sfîrşitul acestui an toate centrele de comună din întreaga regiune să fie cîneficate. Ca efect calitativ, se înlătură urmele de apă care generează oxidarea rulmenţilor, se inhibă coroziunea, iar înainte de montare, rulmenţii nu mai necesită să fie spălaţi. (C. OVIDIU, coresp.) Un nou complex comercial In cartierul Steagul Roşu din Braşov a început să funcţioneze complexul comercial din Piaţa Traian. El cuprinde un magazin alimentar cu autoservire, centre pentru desfacerea plinii, laptelui şi legumelor, şi un magazin, cu produse metalo-chimice. Expoziţie retrospectivă La galeria de artă a Muzeului regional din Braşov s-a deschis expoziţia de pictură retrospectivă „Nicu Enea". Expoziţia reuneşte peisaje în ulei, portrete, autoportrete etc. Vizitatorii manifestă un vădit interes faţă de tablourile pictorului băcăoan. Pentru prima dată în ţară Noi localităţi cineficate Era o noapte biciuită de un vînt tăios, cu nori negri care făceau şi mai de nepătruns întunericul şi freamătul rece al pădurii. Revizorul de cale parcurgea cu paşi rari sectorul încredinţat spre supraveghere. Ai fi putut crede că măsoară drumul, traversă cu traversă. Dar ochii lui căutau atent, de o parte şi de alta a liniei, acolo unde şina se înbină cu joantele, fixîndu-se prin şuruburi robuste în traversarea de beton. De ani şi ani, revizorul de cale Nicolae Marina face aceeaşi operaţie : verifică atent, fiecare şină, fiecare şurub. Cunoaşte fiecare piatră din sectorul său şi chiar noaptea, ochiul atent ar descoperi imediat cea mai mică modificare. Dar totul este neschimbat. La lumina gălbuie a felinarului, revizorul recunoaşte pas cu pas fiecare palmă a micului său imperiu. Vîntul se înteţeşte în rafale, iar dinspre Predeal se aude semnalul unui tren: „405 !*■ deduce uşor NicolaeMarina şi socoteşte că trebuie să fie trecut cu 2—3 minute de miezul nopţii. „Peste 2 minute vom fi faţă-n faţă şi ne-om spune sara bună!“. întradevăr, în răgazul dintre două rafale, se putea auzi prin aerul umed, bătaia sacadată a Dieselului angajat în coborîre rapidă- Deodată, ochii revizorului se opriră asupra șinei. Strălucirea uniformă se frîngea brusc lăsînd să se vadă o ruptură adîncă. — Trenul, vine trenul ! — fu primul gînd care-i săgeta mintea. Începu să alerge într-un suflet în întîmpinarea monstrului de oțel. — A intrat în tunelul cel mic. Trebuie să iasă dintr-o clipă în alta — își spuse Nicolae Marina și așeză pe linie, unul după altul, trei semnalizatoare sonore, trei capse detonante. Apoi continuă să alerge în întîmpinarea trenului. — Numai de m-ar vedea mecanicul, numai de m-ar vedea! își adună puterile să alerge tot mai repede. Fiecare metru cîștigat i se părea un pas către salvarea trenului. Dar iată-l. Cele trei lumini se arătară la ieșirea din tunel. Continuînd să arerge, revizorul începu să rotească felinarul, semnalizînd pericolul. Trenul continua să se apropie. — Dacă nu mă vede? Dacă... Picioarele i se fixaseră parcă în terasament. Lumina gălbuie a felinarului se ridica și cobora în rotocoale. Deodată se auzi scrîșnetul frînelor strînse și trenul se opri la doi pași. Revizorul continua să semnalizeze. Cînd mecanicul coborî din cabină, îi spuse cu vocea sugrumată de emoție : — Linia e ruptă. Nu se poate trece. în apropiere era cabina cantonului de la tunel. împreună cu mecanicul, revizorul a raportat situația, telefonic, în gara Predeal. De aici au primit ordin ca trenul să se retragă în staţia de unde să reînceapă cobo-re . La kilometrul 164, unde s-a semnalat ruptura liniei, va sosi imediat echipa de intervenţie-Cîteva minute mai tîrziu, revizorul de care saluta în poziţie reglementară acceleratul 405 care trecea coborînd vijelios pe linia de urcare. Călătorii dormeau liniştiţi, citeau, discutau, iar trenul i-a dus la destinaţie pe toţi, în timpul stabilit, fără ca vreunul dintre ei să afle pe lîngă ce primejdie a trecut. Dacă pericolul a fost ocolit este pentru că acest muncitor simplu a fost prezent la postul lui, făcînd de ani şi ani aceeaşi treabă, fără nimic spectaculos, dar cu o vigilenţă neîntreruptă şi nedezminţită. Cu ciocănaşul de control sau cu felinarul de serviri, măsurînd pas cu pas fiecare metru de cale, revizorul poartă pe fiecare secundă din cele opt ore de lucru, o imensă încărcătură de răspundere. Vijelioasele încrucişări ale bolizilor de metal se reazimă pe inteligenţa iscusiţilor constructori dar şi pe corectitudinea anonimă dar desăvîrşită a acestor vigilenţi păzitori ai vieţii şi avutului nostru. DANIEL DRĂGAN Acceleratul a ajuns cu bine Geometrie în spațiu. Cartierul Tractorul .— Braşov. FĂRĂ ADAGIUL: „N-AVEM!” în comerţ este o continuă competiţie între aprovizionarea cu mărfuri în sortimente variate, suficiente, şi cererile de consum. — Aş dori nişte pahare pentru vin. — Poftiţi ! Vînzătorul etalează cîteva feluri de pahare, în cîteva calităţi şi bineînţeles, cu o varietate de preţuri. (Ce înseamnă asta în primul rînd, că fabrica de sticlărie Ştie să răspundă la cererile clienţilor ; că inginerii, maiştrii şi muncitorii sticlari nu se lasă atraşi pe toboganul comod al rutinei). — Mi-ar trebui nişte burlane pentru sobări aşa şi aşa ... — N-avem ! încercaţi din nou, peste cîteva zile. (Răspunsul se traduce astfel: am primit burlane, de la I.I.R. Sighişoara, dar, fiind prost lucrate şi de calitate slabă, le-am refuzat. Sperăm că peste cîteva zile ne vor sosi altele, de calitate mai bună). Producţia unei lungi serii de articole de larg consum cade în sarcina unităţilor industriei locale. Şi în general se poate spune că ele duc o luptă susţinută pentru a se auzi cît mai rar adagiul : „N-avem !“ Sub îndrumarea şi cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular regional, s-a îmbunătăţit mult preocuparea conducerilor de întreprinderi pentru asimilarea de produse noi, pentru calitatea şi pe linia aceasta preocuparea pentru îmbunătăţiri organizatorice în procesul de producţie, asigurarea în condiţii mai bune a aprovizionării tehnico-materiale. Anul trecut mai auzeai în atelierele de specialitate, următorul dialog : — Puteţi să-mi faceţi o ramă aşa, lată de vreo trei degete, pentru un tablou ? — Nu se găsesc rame, nici măcar de-un deget... Deficienţa a fost sesizată, s-au luat măsuri, şi azi magazinele sunt aprovizionate cu rame de dimensiuni diferite, fabricate la I.M.R. Agnita. O serie de articole sunt livrate în cantităţi sporite. Se vede străduinţa de a răspunde mai bine cererilor publicului şi semnalarilor comerţului. Sifoane automate şi îngheţată fără... par în întrecerea cu cererile de consum şi exigenţa clienţilor, iniţiativele unităţilor de industrie locală se intensifică. Planul tehnic pe anul în curs cuprinde 78 de produse noi, dintre care 65 au şi fost realizate, iar restul se află în curs de realizare. Au fost date în comerţ noi tipuri de mobilier, unelte mici, obiecte de uz casnic, obiecte de sport. Am putea spune că iniţiativa industriei locale devine mai îndrăzneaţă.Cum altfel ar putea fi calificată, decît ca o iniţiativă îndrăzneaţă, introducerea în fabricaţie la LI.O. Mediaş a cărămizilor exagonale pentru construit garduri. Aspectul ornamental în acord cu cerinţele moderne ale esteticii urbanistice, rezistenţa mai mare la uzură decît a prefabricatelor din ciment, prevestesc noului produs o rapidă şi temeinică popularitate. Totuşi, a introduce un produs nou acolo unde un material mai vechi a intrat în obişnuinţă, cere îndrăzneală şi încredere în superioritatea celui nou. în uzul casnic şi în alimentaţia publică începe să-şi facă loc tot mai mult sifonul automat. El va face să dispară şi imaginea desuetă a camionului încărcat cu lăzi de sifoane, aspectul învechit al „fabricilor" pentru îmbuteliat sifon, în faţa cărora consumatorii fac uneori cozi interminabile, timp în care mica şi străvechea instalaţie, haidahai, se speteşte să umple sutele de sticle în aşteptare. Autosifonul aduce „fabrica“ pe masa fiecărei familii, în loc să te cocoşezi cărînd de la piaţă zece sticle mari cu sifon, vei cumpăra de la orice chioşc de răcoritoare o cutie cu zece comprimate pentru autosifon, care nu depăşesc volumul unui pachet de unt. Pornind cu această iniţiativă, LI.O. Braşov a achiziţionat un prim lot de 2.200 de sifoane din noul tip şi 10.000 de capsule metalice pentru comprimate, pe care le vom procura cu preţ de trei ori mai ieftin decît costul de azi al sifonului. Maşina pentru împroaspătat conţinutul de bioxid de carbon al capsulelor se află însă ... sub streaşină fabricii de răcoritoare, din strada De Mijloc. Sperăm că, cu sprijinul sfatului popular orăşenesc, se vor elibera cît mai curînd cele două încăperi în care noul utilaj să-şi poată începe lucrul. O iniţiativă bună trebuie sprijinită tot prin iniţiativă. Zilele trecute în ziarul nostru s-a scris despre laboratorul de fabricat îngheţată. ..pe par al I.A.P.L. „Cofetarul“, în adevăr la Braşov — unul din oraşele mari — producţia de îngheţată lasă mult de dorit, atît calitativ, cît şi prin lipsa de varietate şi gust a sortimentelor, şi — destul de des — prin lipsa propriu-zisă a acestui articol din unităţi, după anumite ore. Faţă de 400 de tone de îngheţată necesare într-un sezon, „Cofetarul“ abia poate livra 150 tone, în condiţii de lucru dificile. A luat deci I.I.C. Braşov iniţiativa de a crea o fabrică de îngheţată chiar la izvorul frigului, pe lîngă unitatea sa producătoare de gheaţă. Avînd aici compresoare mari, de 40.000 de kilocalorii, spaţiu pentru instalaţii din cele mai moderne, întreprinderea industriei focate poate asigura nu numai un sortiment variat de îngheţată pe timpul sezonului cald, dar şi anumite sorturi pentru lunile de iarnă. Altă iniţiativă, se referă la fabricarea pastei „L'avoderm“, pentru curăţat mîinile fără apă, săpun şi prosop. Mai rămîne un mare „totuşi" Ce-am arătat pînă aici e bine ? E bine ! Dar, în competiţia cu cererile comerţului, industria locală trebuie să dovedească o „condiţie fizică“ mai bună, să-şi îmbunătăţească permanent timpii în abordarea unor iniţiative. Sîntem în plină perioadă de pregătire a contractărilor pentru anul viitor. în acest moment numai la I.C.R.M. Braşov s-au concentrat cereri de mărfuri din întreaga ţară, pentru industria locală din regiune, însumînd peste 400 de articole, care totalizează cu sutele de tone, cu sutele de mii de metri pătraţi, cu milioanele de bucăţi. Dar în acelaşi timp întreprinderile industriei locale din regiune au pe anul acesta restanţe la livrări în valoare de 11 milioane lei. O bună parte din restanţe vor fi lichidate pînă la sfîrşitul anului, dar nu toate. Vom auzi astfel de justificări. „Placheuri ? Nu putem răspunde la toate cererile, din cauză că spiritul gospodăresc crescut în industria republicană reduce an după an SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 3-a) La magazinul alimentar cu autoservire din Rupea. n I I I I I I I I I I I I Citiţi în ziarul de azi Recomandările consiliului agricol regional CULTURA GRIULUI ÎN ANUL AGRICOL 1965-1966 pag. a 2-a Eficienţa materialului didactic modern pag. a 2-a Note de lector Ion Brad: „FÎNTÎNI ŞS STELE“ pag. a 2-a Filmele săptămînii pag. a 3-a Republica Dominicană Demisia juntei lui Barreras pag. a 4-a Atena Convocarea unei reuniuni a coroanei pag. a 4-a S-a făcut linişte — Scrisoare deschisă către Aurel Baranga — Dragă ,tovarăşe Baranga. Cînd am citit articolul dumneavoastră din „Scînteia“ în care, printre altele, îi luaţi „în focuri" pe posesorii tranzistorilor care tulbură liniştea locurilor publice, mi-am zis: iată, în sfîrşit, un ac pentru cojocul respectivilor. N-a trecut nici o săptămînă şi, la noi la Braşov, trubadurii cu tranzistori au fost neutralizaţi. Liniştea s-a aşternut triumfătoare, pretutindeni, în parcuri, pe străzi, în localuri, în troleibuze. Dumneavoastră propuneţi ca să se confişte aparatele acelora care le utilizează in parcuri. La noi problema a fost soluţionată într-un mod cu totul original şi „eficient". Aparatele portative „Electronica“ au amuţit pînă la unul, aşa că puteţi veni la Braşov, şi in liniştea netulburată a parcurilor sau a aleilor de sub Tîmpa, să vă odihniţi, ori să meditaţi la viitoarele dumneavoastră opere. Ştiu că ardeţi de nerăbdare să aflaţi cum de am reuşit ca într-un timp atît de scurt să ne scăpăm de ceea ce dvs. numiţi „aparat asasin". Aflaţi că ■ la Braşov chestiunea a rezolvat-o O.C.L Metalo-chimice mai simplu decît credeţi : nu s-au mai adus baterii. De o lună nu găseşti o baterie, să dai cu tunul! Asta-i. A. SOCACIU