Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)

1965-09-01 / nr. 6428

W­ORGAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­ VAl uniunii AL COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV AL P. R. ŞI Al SFATULUI1 POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6428 Miercuri, 1 septembrie 1965 4 pagini, 25 bani PRODUCŢIE SPORITĂ DE PIESE DE SCHIMB m Reînnoirea parcului auto ■ In al treilea an de aproape opt ori mai mult ■ Două obiective principale: documentaţia şi S. D. V.-urile ■ La şcoala înaltei exigenţe ■ Măsuri noi în toate compartimentele de activitate „Constructorii de maşini — s-a sub­liniat în Raportul prezentat de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX- lea Congres al partidului — vor tre­bui să acorde o mare atenţie producţiei de piese de schimb şi subansamble ne­cesare funcţionării normale şi reînnoirii permanente a maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport", în acest sens în Directivele celui de-al IX-lea Con­gres al partidului, se prevede ca ni­velul producţiei de piese de schimb să crească de cel puţin două ori în anul 1970 faţă de 1965. Creşterea producţiei de piese de schimb, îmbunătăţirea calităţi şi li­vrarea ritmică a acestora este o sar­­■­onă de mare răspundere ce revine şi co­lectivului de muncă al uzinei „Auto­­mecanica“ din Sibiu, reprofilată în a­­cest scop încă din anul 1964. Dacă în anul 1964 piesele auto au reprezentat 9,2 la sută din volumul producţiei a­­nuale, în anul 1965 ponderea acestora a crescut la 58,6 la sută urmînd ca în anul 1966 să depăşească 70 la sută. Pînă în prezent uzina a reuşit să asimileze 94 piese şi subansamble auto, urmînd ca pînă la sfîrşitul trimestru­lui III numărul acestora să crească la 104 poziţii de plan, mărindu-se sub­stanţial gama sortimentelor necesare pen­tru buna exploatare a parcului de autocamioane. Uzina execută şi livrează piese şi subansamble auto cum sunt : amorti­­zoare telescopice pentru toate tipurile de autovehicule, ştergătoare parbriz, jaluzele radiator, suport pedală pentru autocamioanele „Carpaţi“, axe plane­tare, filtre de ulei şi benzină, cruci cardanice şi diferenţiale, bare de direc­ţie şi capete de bare, tambur­ de frînă şi tuburi de frînă precum şi alte piese. Dintre piesele de schimb vreau să mă opresc asupra arborelui cotit motor de la autocamioanele S.R.­101, în organi­zarea liniei pentru prelucrarea acestui produs s-a ţinut seama de o cît mai ra­ţională amplasare a utilajelor pe flux tehonologic. De asemenea încă de la jumătatea lunii iunie uzina noastră a trimis la uzina „Steagul Roşu“ din Braşov o echipă de muncitori, con­trolori şi tehnologi pentru a cunoaşte temeinic fabricaţia produsului res­pectiv. Problema însuşirii fabricaţiei de noi piese de schimb auto în cadrul uzi­nei noastre răm­îne deschisă şi pentru viitor. Aceasta ne obligă să luăm mă­suri pentru lichidarea lipsurilor care s-au făcut simţite în activitatea noastră pînă în prezent. Ne preocupă în spe­cial asigurarea cu documentaţia teh­nică şi cu S.D.V.-uri în unele cazuri documentaţia primită nu a fost pusă de acord cu condiţiile reale iar S D.V.-urile au trebuit să fie adaptate la utilajele existente în uzina noastră, contribuind la supraîncărcarea capaci­tăţii atelierului de sculărie, lucru ce a condus la unele întîrzieri în asimila­rea pieselor de schimb auto. Ridicarea calităţii pieselor de schimb auto a fost şi rămîne obiectivul nostru central. în acest scop, la îndrumarea organizaţiei de part­id, pe lîngă mă­surile prevăzute în planul M.T.O. pe anul 1965, s-a întocmit „planul de măsuri privind îmbunătăţirea calităţii producţiei" cu peste 57 obiective refe­ritoare la organizarea serviciului C.T.C., îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie, ridicarea performanţelor produselor şi ridicarea nivelului profesional al cadre­lor. Printre altele, serviciul C.T.C. a fost reorganizat şi completat cu per­sonal pe subunităţi ; s-a întărit grupa de recepţie pentru asigurarea volumu­lui sporit al operaţiilor de acest fel. Pentru organizarea controlului confec­ţionării şi exploatării S.D.V.-urilor, s-au luat măsuri de completare a grupei în­fiinţate la atelierul de sculărie îm­­părţindu-se munca pe două subgrupe din care una să se ocupe cu confecţio­narea de S.D.V.-uri în cadrul uzinei şi preluarea lor din exterior, iar alta cu verificarea S.D.V.-urilor în exploa­tare şi recondiţionarea acestora. în cadrul atelierului de piese de schimb, activitatea de control­ a fost organizată în funcţie de noile linii teh­nologice introduse, numindu-se contro­lori interfazici cu instrucţiuni precise în desfăşurarea muncii respective. S-au luat­ de asemenea măsuri de a se pre­zenta în fiecare schimb prima piesă executată la control, care va rămîne poarsonată ca „piesă martor“. Ridicarea în continuare a calităţii pieselor de schimb o vom asigura în­deosebi prin îmbunătăţirea continuă a proceselor tehnologice. La produsul „a­­mortizor telescopic“, de pildă, s-au îm­bunătăţit constructiv garniturile de e­­tanşare, iar la capacele inferioare şi superioare s-a experimentat înlocuirea piesei turnate cu piese ambutisate şi sudate prin presiune. Prin această mă­sură se vor elimina unele deficienţe constatate în exploatare privind scur­gerea uleiului din amortizor în timpul funcţionării. La „filtrul de ulei“ de la autocamioanele S.R. 101, la execuţia corpului filtru s-a perfecţionat echi­pamentul de S.D.V-uri, s-au introdus unele probe de presiune cu efect sub­stanţial în asigurarea unei producţii de calitate superioară, iar la prelucrarea „crucilor cardanice" s-a introdus o ma­şină de rectificat fără centre, execu­­tîndu-se operaţii de mare precizie şi în toleranţe strînse. In realizarea pieselor de schimb pe care le aşteaptă lucrătorii din transpor­turi trebuie să primim în continuare un sprijin permanent din partea cola­boratorilor noştri. Ţin să arăt că în anul 1965 uzina „Steagul Roşu“, în calitate de principal furnizor al semi­fabricatelor forjate şi turnate, a respec­tat graficul de livrare. Asigurarea capacităţii de producţie pentru execuţia pieselor de schimb, preocupă permanent forul tutelar şi colectivul uzinei noastre. Printre altele ne gîndim la gruparea într-o hală co­respunzătoare a tuturor operaţiilor de acoperiri galvanice, extinderea sculă­­riei şi a tratamentului termic, precum şi amplasarea întregului parc de ma­­şini-unelte pentru fabricarea piese­lor de schimb în hala centrală ce se va amenaja în acest scop. De ase­menea, ne gîndim la unele operaţii pen­tru care în prezent facem eforturi su­plimentare. Amintesc printre altele transporturile neeconomicoase atît în oraşul Sibiu cît şi la Braşov şi Coli­­başi pentru a beneficia de instalaţiile G.IIF. şi unele prelucrări speciale. Este necesar să primim un sprijin mai sus­ţinut din partea ministerului în înzes­trarea cu unele maşini şi utilaje moder­ne a căror lipsă se resimte. Pentru sarcinile de plan ale primului an al viitorului cincinal ne preocupă şi ridicarea nivelului profesional al cadrelor. împreună cu forul tutelar ne ocupăm în prezent de definitivarea programului de şcolarizare şi recali­ficare a unor strungari, frezori şi rec­tificatori. Fireşte vom acorda în continuare o atenţie sporită tuturor compartimen­telor activităţii noastre astfel încît să rezolvăm cu competenţă problemele de însuşire şi execuţie a pieselor de schimb la un nivel calitativ superior. Ing. PAVEL N. LALLA, director la uzina „Automecanica“ din Sibiu Calitatea amortizorului hidraulic pentru autocamionul „Carpaţi“ este tema dis­cuţiei controlorului de calitate C. Ilcuş cu cîţiva maiştri de la uzina „Auto­mecanica“ Sibiu. COTIDIENE Blocul tineretului Constructorii Grupului 4 şantiere din Sf. Gheorghe au dat în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu două etaje des­tinat nefamiliştilor. Camerele sunt dotate cu tot confortul necesar, blocul dispunînd, de asemenea, de o bibliotecă do­tată cu peste 6.000 de volume şi o sală culturală. Constructorii au mai dat de curînd în folosinţă un bloc cu 16 apartamente pe strada Fabricii din Sf. Gheorghe şi două blocuri cu cîte şase apar­tamente pentru grupul social al gospodăriei agricole de stat din Prejmer. (B. GHEOR­GHE, coresp.). Deservire la domiciliu în scopul bunei deserviri a populaţiei, cooperativa „Mun­ca manuală“ din Braşov efec­tuează de trei ori pe săptă­­mînă vizite locatarilor cartie­rului Steagul Roşu, strîngînd cu acest prilej încălţămintea care necesită reparaţii. După efectuarea acestora, încălţă­mintea este înapoiată la do­miciliu, în localităţile Nemşa şi Şoala din raionul Mediaş, au luat fiinţă cinematografe să­teşti. Cu acestea, numărul ci­­nematografelor„ săteşti “din ra­za uzina „Rulmentul“ din Braşov s-au încheiat cu suc­ces probele tehnologice, apli­­cîndu-se spălarea rulmenţilor pe bază de ultrasunete, cu o soluţie specială fabricată pen­tru prim dată în ţară la Rafi­năria Teleajen. Pentru a com­bina efectul de degresare a pieselor cu efectul mecanic, soluţia este dirijată cu mare presiune sub formă de jeturi orientate variabil spre punctele de spălare. Prin noua metodă se măreşte durabilitatea, se re­duce zgomotul şi se elimină urmele micronice de praf abra­ziv. Tot aici s-a aplicat pentru prima oară în ţară conser­varea la rece a pieselor din oţel, prin folosirea unei solu­ţii speciale de conservare. Pen­tru aceasta au fost simplifi­cate instalaţiile de conser­vare existente, eliminîndu-se operaţia de încălzire a soluţiei. Ion a ajuns la 32. S-au luat măsuri ca pînă la sfîrşitul acestui an toate centrele de comună din întreaga regiune să fie cîneficate. Ca efect calitativ, se înlătură urmele de apă care generează oxidarea rulmenţilor, se in­hibă coroziunea, iar înainte de montare, rulmenţii nu mai necesită să fie spălaţi. (C. O­­VIDIU, coresp.) Un nou complex comercial In cartierul­­ Steagul Roşu din Braşov a început să func­ţioneze complexul comercial din Piaţa Traian. El cuprinde un magazin alimentar cu auto­servire, centre pentru desfa­cerea plinii, laptelui şi legu­melor, şi un magazin, cu pro­duse metalo-chimice. Expoziţie retrospectivă La galeria de artă a Muzeu­lui regional din Braşov s-a deschis expoziţia de pictură retrospectivă „Nicu Enea". Ex­poziţia reuneşte peisaje în ulei, portrete, autoportrete etc. Vi­zitatorii manifestă un vădit interes faţă de tablourile pic­torului băcăoan. Pentru prima dată în ţară Noi localităţi cineficate Era o noapte biciuită de un vînt tăios, cu nori negri care făceau şi mai de nepătruns întunericul şi freamătul rece al pă­durii. Revizorul de cale par­curgea cu paşi rari sec­torul încredinţat spre su­praveghere. Ai fi putut crede că măsoară dru­mul, traversă cu traver­să. Dar ochii lui căutau atent, de o parte şi de alta a liniei, acolo unde şina se înbină cu joantele, fixîndu-se­ prin şuruburi robuste în traversa­­rea de beton. De ani şi ani, revizo­rul de cale Nicolae Ma­rina face aceeaşi opera­ţie : verifică atent, fie­care şină, fiecare şurub. Cunoaşte fiecare piatră din sectorul său şi chiar noaptea, ochiul atent ar descoperi imediat cea mai mică modificare. Dar totul este neschim­bat. La lumina gălbuie a felinarului, revizorul re­cunoaşte pas cu pas fie­care palmă a micului său imperiu. Vîntul se înte­ţeşte în rafale, iar din­spre Predeal se aude semnalul unui tren: „405 !*■ deduce uşor Ni­colae­­Marina şi socoteşte că trebuie să fie trecut cu 2—3 minute de mie­zul nopţii. „Peste 2 mi­nute vom fi faţă-n faţă şi ne-om spune sara bu­nă!“. întradevăr, în ră­gazul dintre două rafa­le, se putea auzi prin aerul umed, bătaia saca­dată a Dieselului anga­jat în coborîre rapidă- Deodată, ochii revizoru­lui se opriră asupra și­nei. Strălucirea uniformă se frîngea brusc lăsînd să se vadă o ruptură a­­dîncă. — Trenul, vine tre­nul ! — fu primul gînd care-i săgeta mintea. În­cepu să alerge într-un suflet în întîmpinarea monstrului de oțel. — A intrat în tunelul cel mic. Trebuie să iasă dintr-o clipă în alta — își spuse Nicolae Marina și așeză pe linie, unul după altul, trei semnali­zatoare sonore, trei cap­se detonante. Apoi conti­nuă să alerge în întîm­pinarea trenului. — Numai de m-ar ve­dea mecanicul, numai de m-ar vedea! își adună puterile să alerge tot mai repede. Fiecare metru cîștigat i se părea un pas către salvarea trenului. Dar iată-l. Cele­­ trei lumini se arătară la ieșirea din tunel. Continuînd să ar­­erge, revizorul începu să rotească felinarul, semnalizînd pericolul. Trenul continua să se a­­propie. — Dacă nu mă vede? Dacă... Picioarele i se fixaseră parcă în terasament. Lu­mina gălbuie a felinaru­lui se ridica și cobora în rotocoale. Deodată se auzi scrîșnetul frînelor strînse și trenul se opri la doi pași. Revizorul continua să semnalizeze. Cînd mecanicul coborî din cabină, îi spuse cu vocea sugrumată de e­­moție : — Linia e ruptă. Nu se poate trece. în apropiere era cabi­na cantonului de la tu­nel. împreună cu meca­nicul, revizorul a rapor­tat situația, telefonic, în gara Predeal. De aici au primit ordin ca trenul să se retragă în staţia de unde să reînceapă cobo-re . La kilometrul 164, unde s-a semnalat ruptura li­niei, va sosi imediat e­­chipa de intervenţie-Cîteva minute mai tîrziu, revizorul de care saluta în poziţie regle­mentară acceleratul 405 care trecea coborînd vi­jelios pe linia de urcare. Călătorii dormeau liniş­tiţi, citeau, discutau, iar trenul i-a dus la destina­ţie pe toţi, în timpul sta­bilit, fără ca vreunul dintre ei să afle pe lîn­gă ce primejdie a tre­cut. Dacă pericolul a fost ocolit este pentru că acest muncitor simplu a fost prezent la postul lui, fă­­cînd de ani şi ani aceeaşi treabă, fără nimic spec­taculos, dar cu o vigi­lenţă neîntreruptă şi ne­dezminţită. Cu ciocănaşul de con­trol sau cu felinarul de serviri, măsurînd pas cu pas fiecare metru de ca­le, revizorul poartă pe fiecare secundă din cele opt ore de lucru, o imen­să încărcătură de răs­pundere. Vijelioasele în­crucişări ale bolizilor de metal se reazimă pe inte­ligenţa iscusiţilor con­structori dar şi pe corec­titudinea anonimă dar desăvîrşită a acestor vi­gilenţi păzitori ai vieţii şi avutului nostru. DANIEL DRĂGAN Acceleratul a ajuns cu bine Geometrie în spațiu. Cartierul Tractorul .— Braşov. FĂRĂ ADAGIUL: „N-AVEM!” în comerţ este o continuă competiţie între aprovizionarea cu mărfuri în sor­timente variate, suficiente, şi cererile de consum. — Aş dori nişte pahare pentru vin. — Poftiţi ! Vînzătorul etalează cîteva feluri de pahare, în cîteva calităţi şi bineînţeles, cu o varietate de preţuri. (Ce înseam­nă asta î­­n primul rînd, că fabrica de sticlărie Ştie să răspundă la cererile clienţilor ; că inginerii, maiştrii şi mun­citorii sticlari nu se lasă atraşi pe to­boganul comod al rutinei). — Mi-ar trebui nişte burlane pen­tru sobări aşa şi aşa ... — N-avem ! încercaţi din nou, peste cîteva zile. (Răspunsul se traduce astfel: am primit burlane, de la I.I.R. Sighi­şoara, dar, fiind prost lucrate şi de ca­litate slabă, le-am refuzat. Sperăm că peste cîteva zile ne vor sosi altele, de calitate mai bună). Producţia unei lungi serii de articole de larg consum cade în sarcina unită­ţilor industriei locale. Şi în general se poate spune că ele duc o luptă susţi­nută pentru a se auzi cît mai rar ada­giul : „N-avem !“ Sub îndrumarea şi cu sprijinul co­mitetului executiv al sfatului popular re­gional, s-a îmbunătăţit mult pr­eocu­­parea conducerilor de întreprinderi pen­tru asimilarea de produse noi, pentru calitate­a şi pe linia aceasta preocupa­rea pentru îmbunătăţiri organizatorice în procesul de producţie, asigurarea în condiţii mai bune a aprovizionării teh­­n­ico-materiale. Anul trecut mai auzeai în atelierele de specialitate, următorul dialog : — Puteţi să-mi faceţi o ramă aşa, lată de vreo trei degete, pentru un ta­blou ? — Nu se găsesc rame, nici măcar de-un deget... Deficienţa a fost sesizată, s-au luat măsuri, şi azi magazinele sunt aprovi­zionate cu rame de dimensiuni dife­rite, fabricate la I.M.R. Agnita. O serie de articole sunt livrate în cantităţi spo­rite. Se vede străduinţa de a răspunde mai bine cererilor publicului şi semna­­larilor comerţului. Sifoane automate şi îngheţată fără... par în întrecerea cu cererile de consum şi exigenţa clienţilor, iniţiativele unită­ţilor de industrie locală se intensifică. Planul tehnic pe anul în curs cuprinde 78 de produse noi, dintre care 65 au şi fost realizate, iar restul se află în curs de realizare. Au fost date în co­merţ noi tipuri de mobilier, unelte mici, obiecte de uz casnic, obiecte de sport. Am putea spune că iniţiativa industriei locale­ devine mai îndrăzneaţă.­Cum altfel ar putea fi calificată, decît ca o iniţiativă îndrăzneaţă, intro­ducerea în fabricaţie la LI.O. Mediaş a cărămizilor exagonale pentru con­struit garduri. Aspectul ornamental în acord cu cerinţele moderne ale este­ticii urbanistice, rezistenţa mai mare la uzură decît a prefabricatelor din ci­ment, prevestesc noului produs o ra­pidă şi temeinică popularitate. Totuşi, a introduce un produs nou acolo unde un material mai vechi a intrat în obiş­nuinţă, cere îndrăzneală şi încredere în superioritatea celui nou. în uzul casnic şi în alimentaţia pu­blică începe să-şi facă loc tot mai mult sifonul automat. El va face să dis­­­pară şi imaginea desuetă a camionului încărcat cu lăzi de sifoane, aspectul învechit al „fabricilor" pentru îmbute­liat sifon, în faţa cărora consumatorii fac uneori cozi interminabile, timp în care mica şi străvechea instalaţie, haida­­hai, se speteşte să umple sutele de sticle în aşteptare. Autosifonul aduce „fabrica“ pe masa fiecărei familii, în loc să te cocoşezi cărînd de la piaţă zece sticle mari cu sifon, vei cumpăra de la orice chioşc de răcoritoare o cutie cu zece compri­mate pentru autosifon, care nu depăşesc volumul unui pachet de unt. Pornind cu această iniţiativă, LI.O. Braşov a achiziţionat un prim lot de 2.200 de sifoane din noul tip şi 10.000 de capsule metalice pentru comprimate, pe care le vom procura cu preţ de trei ori mai ieftin decît costul de azi al sifonului. Maşina pentru împroaspătat conţinutul de bioxid de car­bon al capsulelor se află însă ... sub streaşină fabricii de răcoritoare, din strada De Mijloc. Sperăm că, cu sprijinul sfa­tului popular orăşenesc, se vor elibera cît mai curînd cele două încăperi în care noul utilaj să-şi poată începe lu­crul. O iniţiativă bună trebuie spriji­nită tot prin iniţiativă. Zilele trecute în ziarul nostru s-a scris despre laboratorul de fabricat în­gheţată. ..pe par al I.A.P.L. „Cofeta­rul“, în adevăr la Braşov — unul din oraşele mari — producţia de înghe­ţată lasă mult de dorit, atît calitativ, cît şi prin lipsa de varietate şi gust a sortimentelor, şi — destul de des — prin lipsa propriu-zisă a acestui articol din unităţi, după anumite ore. Faţă de 400 de tone de îngheţată necesare în­tr-un sezon, „Cofetarul“ abia poate livra 150 tone, în condiţii de lu­cru dificile. A luat deci I.I.C. Braşov iniţiativa de a crea o fabrică de îngheţată chiar la izvorul frigului, pe lîngă unitatea sa producătoare de gheaţă. Avînd aici compresoare mari, de 40.000 de kilo­­calorii, spaţiu pentru instalaţii din cele mai moderne, întreprinderea industriei focate poate asigura nu­ numai un sor­timent variat de îngheţată pe timpul sezonului cald, dar şi anumite sorturi pentru lunile de iarnă. Altă iniţiativă, se referă la fabricarea pastei „L'avoderm“, pentru curăţat mîi­­nile fără apă, săpun şi prosop. Mai rămîne un mare „totuşi" Ce-am arătat pînă aici e bine ? E bine ! Dar, în competiţia cu cererile comerţului, industria locală trebuie să dovedească o „condiţie fizică“ mai bună, să-şi îmbunătăţească permanent timpii în­ abordarea unor iniţiative. Sîntem în plină perioadă de pregă­tire a contractărilor pentru anul viitor. în acest moment numai la I.C.R.M. Braşov s-au concentrat cereri de mărfuri din întreaga ţară, pentru industria locală din regiune, însumînd peste 400 de articole, care totalizează cu sutele de tone, cu sutele de mii de metri pătraţi, cu milioanele de bucăţi. Dar în acelaşi timp­ întreprinderile in­dustriei locale­ din regiune au pe anul acesta restanţe la livrări în­ valoare de 11 milioane lei. O bună parte din res­tanţe vor fi lichidate pînă la sfîrşitul anului, dar nu toate. Vom auzi astfel de justificări. „Placheuri ? Nu putem răspunde la toate cererile, din cauză că spiritul gospodăresc crescut în in­dustria republicană reduce­ an după an SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 3-a) La magazinul alimentar cu autoservire din Rupea. n I­­ I I I I I I I I I I I Citiţi în ziarul de azi Recomandările consiliului agricol regional CULTURA GRIULUI ÎN ANUL AGRICOL 1965-1966 pag. a 2-a Eficienţa mate­rialului didactic modern pag. a 2-a Note de lector Ion Brad: „FÎNTÎNI ŞS STELE“ pag. a 2-a Filmele săptămînii pag. a 3-a Republica Dominicană Demisia juntei lui Barreras pag. a 4-a Atena Convocarea unei reuniuni a coroanei pag. a 4-a S-a făcut linişte — Scrisoare deschisă către Aurel Baranga — Dragă ,tovarăşe Ba­ranga. Cînd am citit ar­ticolul dumneavoastră din „Scînteia“ în care, printre altele, îi luaţi „în focuri" pe posesorii tranzistorilor care tul­bură liniştea locurilor publice, mi-am zis: iată, în sfîrşit, un ac pen­tru cojocul respectivilor. N-a trecut nici o săp­­tămînă şi, la noi la Braşov, trubadurii cu tranzistori au fost neu­tralizaţi. Liniştea s-a aşternut triumfătoare, pretutindeni, în parcuri, pe străzi, în localuri, în troleibuze. Dumnea­voastră propuneţi ca să se confişte aparatele a­­celora care le utilizează in parcuri. La noi pro­blema a fost soluţionată într-un mod cu totul original şi „efi­cient". Aparatele portative „Elec­tronica“ au amuţit pînă la unul, aşa că puteţi veni la Braşov, şi in liniştea netulburată a parcurilor sau a aleilor de sub Tîmpa, să vă odihniţi, ori să meditaţi la viitoarele dumneavoastră opere. Ştiu că ardeţi de nerăbdare să aflaţi cu­m de am reuşit ca într-un timp atît de scurt să ne scăpăm de ceea ce dvs. numiţi „aparat asasin". Aflaţi că ■ la Braşov chestiunea a rezolvat-o O.C.L Metalo-chi­mice mai simplu decît cre­deţi : nu s-au mai adus ba­terii. De o lună nu găseşti o baterie, să dai cu tunul! Asta-i. A. SOCACIU

Next