Drum Nou, noiembrie 1965 (Anul 22, nr. 6481-6505)

1965-11-02 / nr. 6481

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL PCR. ŞI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6481 Marţi, 2 noiembrie 1965 4 pagini, 25 bani Instalaţia de obţinere a gazului de sinteză necesar la fa­bricarea metanolului din cadrul Combinatului chimic Victoria. Foto: N. CÎRSTEA CE­R­II) ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ COPŞA MICĂ. Transmite corespondentul nostru TEOFIL ŞLEAM, care a vizitat uzina „Carbosin“. „ Noi materii prime Negrul de fum de înaltă abraziune este unul din sorti­mentele cele mai noi, produse de chimiştii din Copşa. De calitatea acestuia depinde, în bună parte, gradul de uzură a cauciucului românesc, durata lui în exploatare, în vederea obţinerii unor indici calitativi cît mai înalţi la noul produs s-au experimentat şi introdus în fabricaţie în ultimul timp noi materii prime petrolifere, de compo­ziţii structurale mai avantajoase. Ca urmare, în ultimele luni indicele de structură a produsului a crescut de­­ 1,25—1,30 ml/g, cit se prevede în documentaţia tehnolo­gică, la 1,50 ml/g. Se remarcă în această activitate tehni­cianul Nicolae Ciorcoveanu, maiştrii loan Şarlea şi Walter Locher, operatorii Ioan Crăciun și Alexandru Covaci. De la IO la 30 de zile Colectivul secţiei formoxal, în frunte cu comuniştii, s-a străduit să folosească cît mai raţional instalaţiile, să le exploateze în aşa fel încît funcţionarea acestora între două revizii sau reparaţii să fie cît mai lungă. Tehnicianul Ioan Lupu şi lăcătuşul Zoltán Irházy au realizat o valo­roasă inovaţie privind purificarea gazelor de particulele de mangal. în urma aplicării acesteia, instalaţiei de com­primare i s-a prelungit durata de funcţionare între două revizii de la 10 la 30 de zile. Printr-o exploatare atentă, cît şi prin efectuarea unor reparaţii de înaltă calitate, durata de funcţionare s-a pre­lungit şi la instalaţiile de evaporare a acidului oxalic şi de sinteză a formiatului de sodiu. Meritul revine deopotrivă operatorilor Gheorghe Balici, Vasile Negrea, Gheorghe Bal­tag şi mecanicilor Ioan Rotaru şi Roland Schuster. Cu 30 la sută mai mult în secţia de fabricaţie a sticlei organice se înregistrau strangulări de producţie la prima fază a procesului teh­nologic — sinteza acidului cianhidric. Pentru a înlătura acest neajuns, un colectiv de ingineri şi tehnicieni din­­ uzină s-a ocupat de reprofilarea acestei instalaţii, de spo- ■ rirea capacităţii reactorului. Prin modificările aduse instalaţiei de acid cianhidric, n capacitatea de producţie a secţiei creşte cu 30 la sută. I Nici o întîrziere în executarea lucrărilor agricole de toamnă! Să fie realizată viteza zilnică stabilită la arături Pînă la data de 31 octombrie, coope­rativele agricole din regiune au reali­zat 59,6 la sută, iar gospodăriile agri­cole de stat 68 la sută din planul de arături adinei de toamnă. Rezultatele cele mai bune la arături au fost obţinute în raioanele Tg. Se­cuiesc (66,2 la sută din plan) şi Sibiu (60,2 la sută). Nu acelaşi lucru se poate spune des­pre cooperativele agricole din raioanele Mediaş şi Sighişoara, în raionul Mediaş, din 13.000 ha. planificate, abia s-au arat 3.443 ha., iar în raionul Sighi­şoara, din 6.000 hectare planificate s-au arat numai 2.160 ha. Şi în raioanele Agnita, Rupea, Sf. Gheorghe, Făgăraş şi cooperativele agri­cole aparţinătoare oraşului Braşov se puteau obţine rezultate mult mai bune la arături dacă mijloacele existente erau utilizate la întreaga lor capacitate. In perioada de la 28 la 31 octom­brie, în raionul Sibiu s-au executat ară­turi adînci pe aproape 700 hectare, iar în raionul vecin — Mediaș, abia s-au arat 261 ha. Consiliile agricole raionale, conduce­rile S.M.T. și consiliile de conducere din cooperativele agricole, mai ales din raioanele rămase în urmă, trebuie să ia măsuri eficace pentru impulsionarea ritmului la arături, realizîndu-se în în­tregime viteza zilnică stabilită. In acest scop, trebuie mobilizate un număr cît mai mare de forţe de muncă pentru grăbirea recoltării porumbului, tăierea cocenilor şi eliberarea terenului pentru a se crea cîmp liber tractoare­lor. Ţinînd seama că pînă la data de 10 noiembrie trebuie îndeplinit planul de arături adînci de toamnă, trebuie mo­bilizate atît tractoarele S.M.T. cît şi atela­jele cooperativelor agricole. Se impune ca atelierele mobile ale S.M.T. să func­ţioneze în bune condiţii în această pe­rioadă, intervenind operativ ori de cîte ori se semnalează necesitatea unor re­paraţii la tractoare. In cadrul brigăzilor de tractoare munca trebuie astfel organizată încît toate tractoarele să lucreze la arături, iar lucrul în cîmp să înceapă cît mai de dimineaţă şi să se desfăşoare intens, pînă seara tîrziu. Utilizînd din plin mijloacele existen­te, planul de arături adînci de toamnă poate fi realizat integral pînă la data de 10 noiembrie. Porumbul cît mai repede în pătule în cooperativele agricole din ra­ionul Sibiu, unde au fost mobilizate un număr mai mare de braţe de muncă la recoltatul porumbului, s-au obţinut rezultate bune. Pînă la data de 31 octombrie din 5.332 ha. pla­nificate s-au recoltat 2.746 ha., adi­că 51,5 la sută din plan. în perioa­da 28—31 octombrie aici s-au re­coltat 572 ha. de porumb. Nu aceeaşi situaţie se găseşte în raionul Făgăraş. Tot pînă la data de 31 octombrie cooperativele agri­cole de aici abia au recoltat 425 ha. din 4.344 ha. cultivate cu po­rumb. între 28—31 octombrie s-au recoltat numai 102 ha, în ritm nesatisfăcător se desfă­şoară recoltatul porumbului şi în raioanele Mediaş, Agnita, Sighişoa­ra şi altele. La unele unităţi agricole, după ce s-a recoltat porumbul, se tărăgănea­ză de la o zi la alta tăiatul coce­nilor şi eliberarea terenului pentru arături. Pe lîngă faptul că trebuie inten­sificat ritmul recoltării porumbului, trebuie urgentate şi lucrările de eli­berare a terenului pentru arături de toamnă. Forţe şi mijloace sunt suficiente în acest scop. Ele însă trebuie utilizate din plin. I Trei maşini străbat neîntre­rupt ţara !| 300 de zile din­­tr-un an pe teren H Eficienţa edificatoare a muncii pe care o desfăşoară oamenii înfrăţiţi cu drumurile H Intervenţiile se îmbină cu şcolarizarea me­canizatorilor H Uzina îşi are „diplomaţii şi „reprezentan­ţe“ ■ 506 — telefon interna­ţional . De la Porţile de Fier nici un telefon, nici o scrisoare. Interiorul 506, care se obţine prin centrala uzinei „Tracto­rul" (14810), poate fi consi­derat pe drept cuvint un „internaţional“. Aici se po­larizează, prin intermediul a­­cestor telefon, munca unui colectiv alcătuit din oameni mereu dispersaţi pe întreg cuprinsul ţării şi peste ho­tarele ei. Unde anume? Apro­ximativ în punctele globului pe care steguleţele indică prezenţa tractoarelor romă­neşti de-a lungul meridianelor şi paralelelor. Şi aceste puncte devin tot rr­ai nume­roase. Oamenii aceştia alcătuiesc serviciul exterior al uzinei, creat în 1947, după începerea producţiei de tractoare. Pe atunci Marin Pirnea (şeful serviciului respectiv de­ atunci şi de azi) cu cîţiva oameni doar, urmărea comportarea primelor tractoare I.A.R. în exploatare, în primele uni­tăţi agricole de stat dotate cu tractoare fabricate în ţară. Azi serviciul exterior al uzinei din cadrul controlului tehnic al calităţii, cuprinde un coleciv numeros şi expe­rimentat, de oameni înfrăţiţi cu drumurile, mesageri ai marii uzine braşovene în ţară şi peste hotarele ei. Oamenii aceştia care şi-au cucerit o înaltă calificare, crescuţi odată cu întregul co­lectiv de muncă al uzinei, stăpîni ai tehnicii celei mai avansate şi nu o dată adevă­raţi deschizători de drumuri noi, reprezintă pretutindeni uzina în deplasare. Ei sunt antenele uzinei în rîndurile beneficiarilor ei, executînd operativ intervenţiile şi toate reparaţiile necesare în terme­nele de garanţie ale tractoa­relor. Pe adresa serviciului exte­rior sosesc zilnic telegrame, telefoane şi scrisori prin care S.M.T.-urile şi G.A.S.-urile, marile şantiere şi exploatările forestiere, unităţile petroliere şi unele întreprinderi de tran­sport, vestesc uzina despre ne­cesitatea delegaţiilor ei, acolo unde tractoarele se află în exploatare. Oamenii răspîndiţi în ţară îşi fac în fiecare seară pre­zenţa la telefon Ca nişte ade­văraţi corespondenţi de presă. Raportează rezolvarea proble­melor soluţionate şi primesc noi sarcini deseori pentru un alt colţ de ţară. Sunt oameni care-şi petrec cea mai mare parte din timp în preajma tractoarelor şi în trenuri, căliţi în munca lor grea pe care o desfăşoară cu o rară pasiune. De-a lungul anilor ei încearcă mereu sa­tisfacţia îndeplinirii sarcinilor, văzîndu-şi cu ochii rezulta­tele valoroase ale muncii pe care o desfăşoară. Pe Mihai Matia am avut rara ocazie să-l întîlnesc din nou, aici, în birourile serviciului exterior al uzinei. Străbătînd drumurile de fier şi de asfalt ale ţării de la o zare la alta, de la o unitate agricolă socia­listă la alta, el se reîntoarce pentru o zi la Braşov, o dată la trei săptămîni. Lucrează în uzină de 20 de ani şi în a­­ceastă muncă din 1947. La prima întrebare îşi scoate o agendă şi face un calcul­ scurt, într-un an el se află în de­plasare mai mult de 300 de zile. Din carnetul său de în­semnări zilnice am desprins un crîmpei al muncii sale e­­fectuate în deplasarea din care se reîntorsese. Pe un şantier de desecări de la Pietroiu, regiunea Bucu­reşti, un tractor s-a defectat deoarece n-a fost uns 1a timp la ambreiaj. în bălţile­­Brăilei un alt tractor s-a gripat şi tehnicianul Mihai Matia i-a găsit, in baia de ulei, pămînt şi apă. La S.M.T. Cobadin din regiunea Dobrogea, un motor de tractor se defectase din cauza alimentării neraţionale cu ulei iar la S.M.T. Hulboca din regiunea Iaşi, un tractor nu funcţiona din cauza pier­derii de ulei la palierul 5. Delegatul uzinei sosit opera­tiv pretutindeni, a remediat defecţiunile. Peste tot trac­toarele defecte, odată cu so­sirea lui, reintră în exploatare. O dată cu asta însă meca­nizatorii ascultă cîte o nouă lecţie despre întreţinerea trac­torului în exploatare, îmbo­­găţindu-şi cunoştinţele profe­sionale şi experienţa în pro­ducţie. Florea Perceml­ev, prezent în uzină de aproape 30 de ani, are în grijă asis­tenţa tehnică a tractoarelor S-1.300. Pe şantierele între­prinderii de defrişări şi destu­­fizări de la Brăila se află cele mai multe tractoare de acest fel, aproape 300. Pre­zenţa acestora mai necesită deplasări în regiunea Cluj, pe şantierul hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Argeş şi în alte părţi din ţară. Şantierele bazei de utilaje (Continuare în pag a 3-a! UZINA IN deplasare Reportaj de STEFAN PETRARU COTIDIENE Un nou cartier muncitoresc în zona hipodromului din ora­șul Sibiu au început lucrările pen­tru construirea noului cartier de blocuri al orașului. în prima etapă — care se va încheia în toamna anului viitor — se construiesc în total 1.000 de apartamente. Constructorii au atacat primele blocuri, cuprinzînd 170 de apar- I tamente. Pentru noul cartier s-a­u prevăzut o centrală termică, pre- I cum şi unităţi comerciale, căi de acces asfaltate şi zone verzi. La închiderea expoziţiei La restaurantul „Pescăruş" din Braşov a fost organizată timp de cinci zile o expoziţie de artă culi­nară, care a avut ca scop popula­rizarea unor noi preparate calde şi reci din subproduse de carne. Expo­ziţia a fost organizată de Direcţia regională comercială împreună cu I.R.I.C. Braşov. Au fost expuse 40 de sortimente realizate de către teh­nicieni ai T.A.P.L. Braşov. La închiderea expoziţiei a avut loc o consfătuire în cadrul căreia s-au stabilit măsuri privind organizarea unor expoziţii similare, îmbunătă­ţirea activităţii I.R.I.C.-udui şi ex­tinderea folosirii noilor preparate in unităţile comerciale şi cantine. ’ (SCHIAU HORTA, coresp.). La complexul comercial din cartierul „Steagul Roşu" din Braşov s-au pus in vînzare diferite podoabe pent pomul de iarnă.­­ Foto : GH. BĂNUI Sărbătoarea recoltelor bogate la Slimnic Ultima zi a lunii octombrie, în a­­ceastă duminică însorită are loc la Slimnic sărbătoarea recoltelor bo­gate şi a culesului strugurilor. Strada principală e animată de grupuri de tineri în frumoase costume naţionale româneşti şi săseşti. Se aşteaptă sosi­rea delegaţiilor din cooperativele a­­gricole de producţie Cristian şi Şura Mare. Pretutindeni, voie bună şi ve­selie. E prezentă şi fanfara cămi­nului cultural a comunei gazdă. Intre timp au sosit şi reprezentan­ţii cooperativei agricole de produc­ţie din Cristian în frunte cu preşe­dintele Iosef Kufleitner, însoţit de fanfara condusă de prof. Hans Göll­­ner. In jurul fanfarei s-au strîns ti­neri şi vîrstnici. Dar iată acum un grup de călă­reţi. Ei trec în fruntea coloanelor. La capătul comunei, mîini înde­­mînatice au împodobit o scenă în aer liber, pe fundalul căreia se află ste­ma Republicii Socialiste România, flancată de steaguri tricolore şi roşii. Scena este ornamentată cu covoare şi obiecte de artă populară. Odată cu coloana festivă, sosesc aici reprezentanţi ai cooperatorilor din Şura Mare şi renumita lor fanfară aflată sub bagheta lui Georg Drotler. Un semnal de trompetă anunţă des­chiderea festivităţii. Primul care ia cuvîntul este inginerul Victor Matei, directorul gospodăriei agricole de stat din Slimnic. Vorbitorul arată succesele obţinute de muncitorii gospodăriei de stat în creşterea producţiei ve­getale şi animale, subliniind perspec­tivele de dezvoltare a unităţii care numără printre fruntaşii ei pe Ni­­colae Vărgat, Ion Lotreanu, Teofil Cadar, Lorenz Renges, Hans Linder, Thomas Figuli, Anna Gottfried, An­na Semerth şi alţii, felicitînd în ace­laşi timp pe muncitori pentru rezul­tatele obţinute în anul acesta. Despre drumul parcurs în cei 15 ani de existenţă a cooperativei agricole de producţie din Slim­nic,­­ care la sfîrşitul anului va avea un fond de bază ce depăşeşte 4 milioane lei,, vorbeşte in conti­nuare preşedintele cooperativei, tov. Nicolae Hanea. Reprezentanţii oas­peţilor din Şura Mare, şi Cristian, tov. Popa şi I. Kufleitner, relatează despre însemnatele succese ale ţărani­lor cooperatori români şi germani, din cele două comune, care muncesc cu entuziasm pentru înflorirea unităţi­lor lor., In cei 15 ani de via­ţă nouă, cooperatorii din Slim- HANS SCHULLER (Continuare în pag .1­3-a) Foto 1 : grupul de călăreţi deschide coloana festivă ; foto 2 : la butoiul cu must domneşte voia bună ; foto 1 : cea mai tînăra dintre călăreţi a fost eleva Maria Apo­lzan, care numără abia 16 primăveri. Foto : OTTO WINKLER SECVENŢE DE DIMINEAŢA PRINTRE STUDENŢ! Ca în fiecare zi, la 7 dimineaţa, soneriile cu chemări prelungi îi in­vită pe studenţii Institutului politeh­nic la cursuri, seminarii sau labora­toare. Coridoarele, care cu cîteva momente înainte erau martorele unei forfote intrate de mult în obişnuinţa lor, se umplu dintr-odată de linişte. Ici-colo cîte un „grăbit“ aleargă spre a intra la ore în ultima clipă, în sălile de cursuri răzbat apoi glasuri ce indică începerea prelegerilor, iar în laboratoare, în faţa aparatelor, lîngă maşini, studenţii urmăresc şi reconstituie singuri o lume necunos­cută lor pînă atunci. Sălile de lec­tură, cu ambianţa lor plăcută, îşi pri­mesc cititorii unul cîte unul, deve­nind neîncăpătoare. Ora 7 şi 15 minute Biblioteca — închisă. Un afiş, cu litere mari, îi anunţă pe cititori că programul de funcţionare începe zil­nic la ora 9 (? !). Un acord mai de­plin între programul bibliotecii şi cel al studenţilor ar fi foarte binevenit. Din săli, consemnăm că grupele 4403 şi 4407 facultatea T.C.M., 3302 Industrializarea lemnului şi 2402 Silvicultură, participă la seminarii cu întregul lor efectiv. Demnă de re­marcat este prezenţa la cursuri în proporţie de peste 98 la sută a studenţilor din anul III, facultatea de Industrializarea lemnului, anul I Silvicultură, anii I şi IV Mecanică anii I şi V T.C.M. în acelaşi timp în complexul stu­denţesc începe o nouă zi de lucru. Studenţii anului IV T.C.M. şi Elec­tromecanică nu au cursuri. Pe mulţi dintre ei ora 7 îi găseşte în sălile de lectură din cămine. Ion Uşurelu, secţia U.T.P.C., lu­crează la proiectul de tehnologia turnării. „Printr-o planificare zilnică a lucrului — afirma el — am reuşit să realizez peste 35 la sută din proiecte“. La masa de alături, Kadar Ianoş — anul IV E.M. — cu caietul de „ac­ţionări electrice“ în faţă citise „un curs“. „Examenul la această disci­plină se anunţă a fi destul de dificil şi de aceea am început să-l pregă­­tesc de pe acum“. Cine se scoală de dimineaţă... Preţul minutelor este binecunoscut şi de Traian Grozăvescu, anul I Sil­vicultură, Apostol Zamfira anul IV I.L., pentru care chibzuinţă împăr­ţirii timpului are o mare însem­nătate. Ora 7 şi 45 minute Dintre studenţii anului IV secţia T.C.M. puţini sunt acei ce se găsesc la masa de lucru. Argumentul „azi avem zi liberă“, nu a rezistat. Ziua liberă nu înseamnă irosirea timpului; dimpotrivă, ea presupune o zi plină, zi în care să se lucreze cel puţin 8 ore. Să fie doar o întîmplare aceas­ta ? Chiar aşa fiind, este de dorit ca ea să nu se mai repete. Ora 8 nu poate fi socotită mati­nală. Totuşi... pe cîţiva, numai pe cîţiva dintre „eroii" celor relatate. I. TUREAC (Continuare în pag. a 3-a) „talar ar....“ Am fost anul acesta în concediu la Călimăneşti. Mer­geam zilnic pînă la­­ izvoarele cu ape , tămăduitoare şi îna­poi, incit cuprindeam cu pri­virea tot oraşul: vilele din­tr-o arhitectură pitorească, curăţenia străzilor, explozia de culoare a straturilor de flori. Inchipuiţi-vă însă că în a­­cest cadru există o ... pată. Adică : Pe pereţii proaspăt zugrăviţi ai vilelor, stă scris „înv. nr...ceea ce în­seamnă „Inventar nr....“ Frumos, foarte frumos, mi-am zis atunci. Alt loc nu se putea găsi ? Care o fi fost omul de „gust", care n-a des­coperit alt loc şi a scris toc­mai aici numărul de inven­tar. A trecut timp de atunci­ .Prins cu alte treburi, am uitat de această în­tîmplare. Dar iată că cele cinci lit­­ere le întîlneşti aplicate şi la Bra­şov, Sibiu, Mediaş... în locuri unde nici nu te aştepţi. Intr-o dimineaţă mă pregăteam să urc în autobuz. Şi, ce credeţi, mă întîmpină cele cinci litere, scrise mare incit le... zăreşti de la o sută de metri. In altă zi am fost la Fabrica de celuloză şi hîrtie din­­Zărneşti. Chiar lingă uşă, la in­trarea în grupul social, pe pereţii albi, foarte curaţi, aceeaşi mină neiertă­toare aplicase cele cinci litere. Dar nu numai atît. „înv. nr....“ scris cu cele mai pestriţe culori şi într-o grafică îndoielnică răspunde prezent pe bi­rouri, covoare, dulapuri, scaune... De ce gospodari ai acestor bunuri vreţi să avem tot timpul senzaţia sta­­tisticilor ! De ce nu găsiţi un alt loc pentru numărul de inventar şi nu pe faţade de clădiri şi obiecte, în general acolo unde trebuie să întîlneşti mai degrabă cartea de vizită a bunului gust ! L. CIUTACU

Next