Drum Nou, ianuarie 1966 (Anul 23, nr. 6533-6557)
1966-01-03 / nr. 6533
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VAI um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RC.R. — SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6533 Luni, 3 ianuarie 1966 4 pagini 25 bani NTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., răstită la posturilee radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste citeva minute ne vom despărţi de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului român în toate domeniile activităţii sociale — şi vom întîmpina, cu voie bună şi optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres şi prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în realizări şi evenimente de mare însemnătate pentru dezvoltarea orînduirii noastre, pentru mersul înainte al ţării, pentru viitorul poporului român. Dînd viaţă politicii partidului, oamenii muncii au încheiat anul acesta cu succes planul de şase ani, au ridicat noi uzine şi fabrici, au sporit producţia de bunuri materiale şi valori spirituale, au făcut noi paşi pe calea cunoaşterii ştiinţifice, au îmbogăţit şi mai mult, prin munca lor, patria, făcînd-o mai puternică şi mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului şi a ţării prin Congresul al IX-lea, care a adoptat directivele viitorului plan cincinal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă superioară a procesului de desăvârşire a construcţiei socialiste. A fost adoptată noua Constituţie care consfinţeşte victoriile istorice ale poporului. România, stat suveran şi independent al celor ce muncesc, a fost proclamată Republică Socialistă. Poporul român, liber şi stăpin pe soarta sa, îşi făureşte, sub conducerea partidului, viitorul fericit, păşind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. Partidul şi guvernul au elaborat măsuri menite să deschidă calea progresului neîntrerupt în domenii de mare însemnătate ale vieţii sociale. Printre acestea se înscriu măsurile privitoare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi modernizarea producţiei agricole, îmbunătăţirea organizării şi planificării agriculturii, precum şi cele cu privire la perfecţionarea organizării şi îndrumării cercetării ştiinţifice, la ridicarea rolului ştiinţei în dezvoltarea societăţii. Creşte rolul organizator al statului în construcţia socialistă, se perfecţionează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democraţia socialistă. Partidul Comunist Român, urmat cu încredere de întregul popor, îşi îndeplineşte cu cinste înalta misiune de forţă conducătoare a societăţii. Zilele trecute, Marea Adunare Naţională a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei şi culturii, va ridica bunăstarea celor ce muncesc. Muncind cu elan şi abnegaţie, dînd viaţă acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. îngăduiţi-mi să felicit cu prilejul Anului Nou, în numele conducerii partidului şi statului, pentru marile succese obţinute, eroica noastră clasă muncitoare, harnica şi priceputa ţărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toţi oamenii muncii români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, care alcătuiesc marea familie a României Socialiste. Angajat într-o intensă activitate constructivă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, îşi dă contribuţia la lupta pentru victoria cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în întreaga lume. Partidul şi guvernul ţării noastre consideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forţelor înaintate ale societăţii contemporane, care acţionind unite sunt capabile să zădărnicească acţiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure progresul şi securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii şi împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să sporească şi mai mult puterea materială şi spirituală a patriei noastre, să asigure noi victorii forţelor care luptă pentru progres social, pentru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tovarăşi, îndeplinirea dorinţelor şi năzuinţelor dumneavoastră de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. La mulţi ani ! Ștafeta cincinalului a fost preluată cu succes ln numeroase întreprinderi din cuprinsul regiunii noul an a fost întîmpinat pe platformele marilor cuptoare în preajma agregatelor al căror proces tehnologic este continuu. Pretutindeni, noul an a cunoscut primele succese încă în zorii cincinalului. în popasurile lor din noaptea Anului Nou, reporterii și-au notat în carnete cifrele ilustrînd primele succese în noul an. Sinteza acestor însemnări demonstrează elocvent că ștafeta cincinalului a fost preluată cu succes pretutindeni. Pe alocuri noaptea Anului Nou a marcat şi unele evenimente jubiliare. O parte din muncitorii şi tehnicienii fabricii „Temelia“ din Braşov au întîmpinat anul 1966 la posturile lor. Primele schimburi ale noului an conduse de Iosif Handra, Ştefan Katona şi Albert Iantshi au realizat în prima zi a Anului Nou 20 de tone de ciment. Tot aici, schimburile conduse de Dumitru Vişan, Martin Kajcsa şi Aurel Moldovan au realizat 8 tone de clinchet peste plan. În noaptea Anului Nou s-au împlinit 10 ani de cînd de pe Valea Sadului, din Munţii Sibiului, vă relatam un eveniment de seamă: intrarea în funcţiune cu două grupuri energetice a hidrocentralei Sadu V — a doua hidrocentrală ca importanţă economică — construită în anii primului plan cincinal, în deceniul care a trecut de atunci, aici s-au executat noi lucrări. S-a construit noul baraj de la Negovanul cu o capacitate de 6 milioane metri cubi, primul baraj în formă de arc din ţara noastră. S-a montat şi pus în funcţiune un al treilea grup energetic, puterea hidrocentralei mărindu-se astfel la 25.000 kilovolţi. In cei 10 ani care au trecut de atunci, hidrocentrala a furnizat pentru sistemul energetic naţional 490 milioane kWh energie electrică. Prin construcţia noului baraj s-au deschis drumuri turistice noi şi aici funcţionează acum două cabane ale întreprinderii balneoclimaterice „Păltiniş“ din Sibiu. Muncitorii şi tehnicienii colectivului de intervenţie care deserveşte hidrocentrala au întîmpinat Anul Nou într-un pavilion al coloniei unde şi-au petrecut revelionul împreună cu familiile lor. Se aflau printre ei Aurel Lupşe, mecanic principal de reparaţii, Coman Roşca, mecanic principal de exploatare, Horst Schnell, mecanic de exploatare, Constantin Roman, electrician. O parte din colectivul hidrocentralei însă era prezent la posturile de lucru și în noaptea Anului Nou: loan Suma, electrician principal la pupitrul din sala de comandă, loan Brîncoveanu, mecanic, în sala turbinelor, iar Augustin Dragoie, mecanic de exploatare, la cel mai înaintat punct în munte, la punctul numărul 2 al barajului. Despre ei v-am mai vorbit de multe ori încă de pe cînd hidrocentrala Sadu V se afla în șantier. _ In noaptea Anului Nou, din primele clipe ale lui 1966, hidrocentrala Sadu V a produs prima cantitate de energie electrici în noul cincinal. Şi fără ca să ştie mulţi ŞT. PETRARU, Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) w REVELION 1966 Anul 1965 şi-au încheiat socotelile cu un bilanţ bogat. Cele 8.760 de ore, din care a fost alcătuit, au curs pe albia timpului, una cite una, aproape pe neobservate. Şi în curgerea lor, orele ne-au adus în anul 1966, căruia nu-i mai spunem, ca acum 3 zile, ,,anul viitor“, ci „anul acesta“. Cu toate că această trecere din prezent în viitor ne provoacă, fără ,să vrem,, şi ■ unele sentimente nostalgice, despărţirea de anul 1965 am oficiat-o, după datina străbună, sărbătoreşte, în atmosfera entuziasmului, a cîntecului şi jocului înaripat, în tovărăşia fastuoasă a pomului de iarnă şi a ghirlandelor, in ambianţa unică pe care ne-o creează tradiţionalul pluguşor de Anul Nou. Noaptea de revelion este de fapt singura noapte albă a întregului nostru popor. Este singură noapte cînd taţii şi mamele, bunicii şi nepoţii, rudele şi cunoscuţii, petrec laolaltă, pînă la ivirea zorilor. Cînd ceasul din perete sau cel de pe micul ecran anunţă hotarul dintre ani, milioane de inimi , tresaltă de emoţie, iar de pe buzele fiecărui om, îşi ia zborul tradiţionala urare: „La mulţi ani! Sănătate, noroc, fericire, pace!“. Milioanele de urări se contopesc cu milioanele de îmbrăţişări. Milioanele de dorinţi împlinite, îşi prelungesc aripile către dorinţele de viitor. Şi, în revărsarea aceasta de entuziasm fiecare, rînd al cuvîntării de Anul Nou, rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, înflăcărează inimile, generează optimism, încredere în viitor. Şi orele anului 1966 au prins să se depene, în tumultul muncii creatoare, în uzine, fabrici, pe şantiere, pe ogoare, în şcoli şi laboratoare. Fiecare oră ce se revarsă în albia timpului, ne poartă spre viitorul fericit spre care ne conduce cu înţelepciune partidul. „Să vedem şiruri întregi..." Sala de festivităţi a uzinei „Steagul Roşu“. Mulţi dintre constructorii de autocamioane petrec revelionul aici, în încăperea încărcată de lumină, domină voia bună. La un moment dat, un tînăr, însoţit de interpreţi de muzică populară şi uşoară, urează tradiţionalul pluguşor. Am spicuit şi noi două versuri cu valoare simbolică. „Să vedem şiruri întregi De „Carpaţi“ şi de „Bucegi“ Sunt concentrate în aceste versuri voinţa, mîndria, certitudinea, iscusinţa colectivului. De altfel, în ultima zi de muncă a anului de care ne-am despărţit de curînd, a fost realizat cel de-al 39.600-lea autocamion românesc de tipul „Carpaţi“ şi „Bucegi“, în atmosfera de voioşie care a cuprins întreaga sală, luăm scurte interviuri cîtorva constructori de autocamioane. Iată ce ne spunea unul dintre mun- 4, eitorii veteran! din uzină —■ stejarul Ion Bălălău : — Cum văd eu anul 1966 ? Greu de spus în cîteva cuvinte. Ce rol se pare esenţial ? Avem în faţă cartea de aur a drumului ţării spre un viitor tot mai luminos — Directivele Congresului al IX-lea al partidului. Uzinei noastre, după cum se ştie. ..îi revin sarcini de mare răspundere. Este vorba de perfecţionarea organizării producţiei în secţiile de bază, de efectuarea unor noi studii şi materializarea lor practică, în vederea ridicării performanţelor tehnico-economice ale produselor noastre. La cîţiva paşi, mai încolo, ne întîmpină tovarăşul Ion Borbel, directorul clubului, îi adresăm următoarea întrebare : — După cîte ştim, unul dintre evenimentele deosebite de dată recentă din viaţa colectivului uzinei este şi succesul repurtat de formaţia de teatru în cadrul celui de-al IV-lea Festival bienal „I. L. Caragiale“. Cum apreciaţi acest succes ? — Da. Am cucerit „Medalia de aur şi titlul de laureat“. Este, după părerea mea, un succes cu o profundă semnificaţie, expresie a înfloririi multilaterale a personalităţii muncitorului de astăzi. Şi fără îndoială numai în socialism se realizează o asemenea împletire armonioasă. — Dar în ’66, ce vă propuneţi ? — Fireşte, că ne vom strădui să fim la înălţimea succeselor pe care le-am dobîndit pînă acum la strung, la forjă, dar şi pe scenă. Succese care obligă pe inginerul VASILE SECHEL, directorul tehnic al uzinei „Tractorul“ Braşov, l-am găsit în mijlocul familiei, acasă, alături de soţie şi de cei doi băieţi. — Cu ce gînduri întîmpinaţi noul an ? — In munca pe care o am, interesele personale se confundă cu ale colectivului. Ridicînd paharul pentru Anul Nou, îmi doresc, ca oricare altul, îndeplinirea tuturor planurilor. — Vă referiţi la planul de producţie ? — Ca să fiu sincer, nu numai la acesta ci la toate sarcinile care revin uzinei.Am reuşit să ne afirmăm pe pia-ţa internaţională. Medalia de aur obţinută anul trecut, la Tîrgul de la Leipzig, confirmă acest lucru. Pe piaţa mondială însă survin annual zeci şi zeci de noi tipuri de tractoare.. Datorită faptului că azi fabricaţia de tractoare este în continuă dezvoltare atît în Est cît şi în Vest, problema calităţii şi a reducerii preţului de cost, trebuie să fie pe primul plan pentru a face faţă cu succes competitivităţii. Dacă anul trecut a constituit o etapă de perfecţionare a cadrelor din uzină, anul acesta incumbă atît perfecţionarea organizării producţiei cît şi, mai ales pentru noi, un program de cercetări aplicative, pe baza unui plan, care să ducă la rezolvări tehnologice noi. Dat fiind că uzina este cea mai bună universitate pentru cei ce lucrează în ea, am fost şi sunt de părere să încurajăm toate căutările noi chiar dacă în rezolvarea lor se fac uneori greşeli. Cînd porneşti pe drumuri neumblate nu poţi merge fără tatonări. Soţia, care este inginer în aceeaşi uzină, urmărind discuţia noastră, intervine : — în anul ce vine sperăm ca şi siderurgia să contribuie la eforturile noastre prin îmbunătăţirea calităţii unor oţeluri. De altfel, cercetările întreprinse de noi în laborator, în anul trecut, urmăresc modificarea materialului la anumite repere, în vreme ce discutăm unul din copii se apropie de interjocutor aşteptînd să fie luat în braţe. — Planuri personale ? insistăm înainte de a pleca. Urmărind privirile care alunecă spre cei mai mici membri ai familiei, conchidem că unul din principalele planuri personale se referă, fără nici o îndoială, la copiii care-i asaltează, de o parte și de alta-Dorindu-i îndeplinirea tuturor planurilor ne gîndim la toţi constructorii de tractoare care în această noapte salută plini de speranţe noul an. Tinereţea ... şi-a dat întîlnire, în această noapte de cumpănă între vechiul şi noul an, la restaurantul „Cerbul carpatin”, în saloanele împodobite cu ghirlande şi lampioane, cu (Continuare în pag. a 2-a) Cu dans şi voie bună a fost întîmpinat Noul An. In noua clădire a complexului hotelier „Carpaţi“ dar de curînd în folosinţă a fost organizat un frumos revelion pentru oamenii muncii din localitate şi turişti veniţi din ţară şi de peste hotare cu ocazia revelionului. I Reportaj colectiv de: I. CIUTACU, ELEFTERIE VOICULESCU, ALLA CAFTANAT, TH. MICLEA, N. STOE, IOSIF GAJDO si M. NADIN. Foto: N. CIRSTEA PRIMA ■ In ultimul număr al anului 1965 v-am promis că-n 1966 vom continua „creionările". Aşadar, asta-i prima. Am fi dorit să nu fie, aşa cum este. Dar dacă a fost, cum a fost, noi n-avem nici o vină. Dar în definitiv ce putea fi Revelionul şi nimic altceva. Eu cu nevasta l-am făcut la restaurantul „Carpaţi". Pe la ceasurile 11 din noapte, văzind că familia cu care hotărisem să petrecem împreună, nu mai vine, zic : „nevastă, la atac, că-s bucate multe şi ne apucă 1966 cu ele pe masă“. Intr-un ceas am făcut curăţenie. Că, de, nu se face să intrăm flămînzi în 1966... Trecusem la „Fetească“ de Tîrnavă, cînd iată că apare prietenul meu, cu nevasta şi cu 15ospătari după el. — Vă rog părăsiţi salonul — insistau ospătarii. Nu sînteţi în ţinută de rigoare. — Dar am fost în ţinută extra... — Poate la revelionul din 1964. Aici e „Carpaţi“. Trebuie ţinută! Mi s-a făcut milă de el. M-am ridicat şi am mers să-l întimpin. Ospătarii aveau dreptate. Hainele prietenului erau fără nasturi. O mînecă era plesnită, iar buzunarul din dreapta desprins. Un pantof al soţiei nu mai avea toc, iar poşeta, era cu toarta ruptă. — Ce-ai păţit amice ? — De-ale I.T.Bv. valuri! Ne-a băgat la sardele. — Unde ! •— In autobuzul „10“. Singurul care circulă... Ne-am îndesat 210 călători. Deasupra mea au venit patru inși. Noroc de nevastămea : ea a călătorit sus, la portbagaj... Nu știu ce s-a ales de palton... Nu mi-a rămas de la el decit gulerul. — Cum de te-a lăsat portarul înăuntru ? — Emustit în lege. Cînd m-a văzut zicea că am cel mai original costum ... Era și natural. Căpătase subit presbitism de fetească. Am dat în grija garderobierei gulerul de la palton. M-a rugat însă ca la plecare să n-am pretenții la mineri și poate ... Inimos cum sînt, l-am dus pe prieten și pe nevastă-sa acasă la mine și i-am îmbrăcat de „Carpaţi“. La-ntoarcere, altă dandana. Fotoreporterul ziarului nostru voia să intre la „Carpaţi“, dar portarul, nu și nu. — Trebuie să fac poză, pentru ziar... — Cît a fost anul de mare, de ce n-ai făcut ? — Măcar purcelul... — Vii mîine, la mine acasă... Am un purcel „Bazna alb“... Încolo, revelionul a decurs foarte frumos. Ce mai ! Nu s-a văzut portar cu portar... ATTILA SOCACIU f