Drum Nou, februarie 1966 (Anul 23, nr. 6558-6581)
1966-02-01 / nr. 6558
um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL PC.R. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6558 Marți, 1 februarie 1966 4 pagini 25 bani PROLETARI difi TOATE TARILE UNITI VAI „LUNA CĂRŢII LA SATE” -o sărbătoare a culturii „Luna cărţii la sate“ care începe astăzi, organizată sub egida Comitetului de stat pentru cultură ţi artă ţi a Uniunii centrale a cooperativelor de consum, urmăreşte ţi în actuala sa ediţie să prilejuiască o largă ţi intensă popularizare ţi difuzare a cărţilor de toate genurile, care deschid orizonturi noi ţăranilor cooperatori în ridicarea nivelului lor politic şi cultural. Consemnînd sărbătoarea cărţii la sate, redacţia noastră a solicitat un interviu colectiv tovaraţilor : Ion Ghiran, secretar al Comitetului regional de cultură şi artă, Ioan Băncioiu, vicepreşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum, Ilie Moruş, directorul Bibliotecii regionale, şi Balázs Géza, şeful serviciului difuzării cărţii din cadrul Uniunii regionale a cooperativelor de consum. REDACŢIA : Vă rugăm să ne vorbiţi despre obiectivele, principale urmărite de către factorii chemaţi să asigure succesul acţiunii „Luna cărţii la sate“. ION GHIRAN: Ca obiectiv principal ne-am propus o largă popularizare şi răspîndire a tipăriturilor care oferă ţărănimii cooperatiste posibilitatea să studieze şi să cunoască temeinic măreţele sarcini trasate de Congresul al IX-lea al partidului în domeniul agriculturii şi indicaţiile cuprinse în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii. Un obiectiv major al „Lunii cărţii la sate“ va fi şi acela de dezvoltare a climatului cultural la sate, care să ajute la creşterea conştiinţei socialiste a ţărănimii. IOAN BĂNCIOIU : Un alt obiectiv priveşte lărgirea şi îmbunătăţirea difuzării cărţii la sate de către unităţile cooperaţiei de consum, prin atragerea unor largi active obşteşti care să sprijine răspîndirea cărţii, prin generalizarea unor metode avansate în deservirea cititorilor şi prin ridicarea calificării profesionale a cadrelor de librari. ILIE MORUŞ : In cadrul „Lunii cărţii la sate“ se mai urmăreşte şi atragerea unor categorii tot mai largi de cititori la bibliotecile săteşti, organizarea unor întîlniri ale scriitorilor şi redactorilor din edituri cu cititorii, pentru cunoaşterea directă a problemelor pe care le ridică viaţa satelor din regiunea noastră şi a cerinţelor cititorilor. REDACŢIA : Care sînt factorii care participă la organizarea şi desfăşurarea „Lunii cărţii la sate“ ! ION GHIRAN: La organizarea acestei importante acţiuni îşi dau contribuţia secţia de învăţămînt a sfatului popular regional, consiliul agricol regional, comitetul regional U.T.C., comitetul regional al femeilor, Direcţia regională a economiei forestiere. REDACŢIA : Succesul unei asemenea acţiuni e determinat în bună ţărie de asigurarea unui bogat fond de cărţi cu o mare diversitate de titluri, care să satisfacă cerinţele cititorilor. In ce măsură s-au pregătit editurile în acest sens ? BALÁZS, GÉZA : Pentru asigurarea fondului de cărţi necesar, Centrala editurilor şi difuzării cărţii a luat rpăsuri pentru ca editurile să tipărească o serie de lucrări care prin tematica lor se adresează îndeosebi cititorilor de la sate. Aşa de pildă, în Editura Politică au apărut lucrările : „Adunarea generală a organizaţiei de bază“, „Instaurarea puterii populare în România“, „Adunarea de la Blaj — 1848“, „Ştiinţa agrozootehnică — bun al maselor“, „Folosirea raţională a fondurilor băneşti ale cooperativelor agri(Continuare în pag. a 2-a) CUM VA PREGĂTIŢI PENTRU CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA ? Deşi sîntem în plină iarnă, la sate domneşte o atmosferă febrilă. Tractorişti, lucrători din gospodăriile de stat, ţărani cooperatori şi specialişti, cu toţii sînt angrenaţi în munca de pregătire a campaniei agricole de primăvară. Sîntem la Consiliul agricol raional Sf. Gheorghe. Tema discuţiei : „Cum se pregătesc unităţile agricole în vederea campaniei de primăvară ?“. La întrebările noastre răspunde ing. Carol Szász, vicepreşedinte al consiliului. Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi ce suprafaţă se va însămînţa în cooperativele agricole . Potrivit planurilor de producţie, reiese că aceste unităţi vor insămînţa peste 21.000 ha. Amplasarea acestor culturi s-a făcut încă din toamnă. De asemenea, arăturile s-au executat pe o însemnată suprafaţă. Dar şi în primăvară trebuie efectuat un volum mare de muncă, fapt pentru care fiecare unitate trebuie să se pregătească temeinic. — în ce stadiu se găsesc reparaţiile în S.M.T. şi în cooperativele agricole ? — In cele două staţiuni — Harman şi Sf. Gheorghe — au fost puse în stare de funcţionare o mare parte din tractoarele şi maşinile agricole ce se vor folosi în campanie. Reparaţiile se desfăşoară din plin şi în cadrul atelierelor cooperativelor agricole. Din ultima situaţie întocmită la consiliu, reiese că au fost reparate aproape 400 pluguri, peste 160 maşini de semănat, aproape în totalitate cultivatoarele şi tăvălugii, 644 grape etc. Multe cooperative agricole, printre care cele din Aita Mare, Ilieni, Baraolt şi altele au terminat complet reparaţiile. Avem însă şi unităţi, spre exemplu Brăduţ şi Ghidfalău, unde reparaţiile au cam rămas în urmă şi de aceea ne-am propus să ne ocupăm mai mult de ele. — Cum se desfăşoară transportul îngrăşămintelor naturale şi în ce măsură sunt asigurate îngrăţămintele chimice ? — Deşi zăpada care a căzut din abundenţă a troienit drumurile, totuşi pot spune că această acţiune s-a desfășurat, în general bine. Numai de la 20 la 27 ianuarie, cooperativele agricole au transportat în cîmp peste 53.000 tone gunoi de grajd, de aproape trei ori mai mult ca în perioada 1—20 ianuarie. Pentru ca la 15 februarie gunoiul din complexele zootehnice să fie în cîmp, s-a luat măsura mobilizării la transport a unui număr de peste 400 atelaje, remorci şi camioane. Măsura luată a dat rezultate bune, dar nu peste tot. In raion sînt 9 unităţi —Arcuş, Teliu, Baraolt şi altele —care au rămas în urmă cu căratul gunoiului. Cunoscînd situaţia, s-a hotărît ca specialiştii de la consiliu să ajute mai mult aceste unităţi. Se preconizează ca în această primăvară să se fertilizeze cu îngrăşăminte organice o suprafaţă mult mai mare, aceasta crescînd cu circa 1.300 ha. faţă de primăvara anului 1965. In total, vor fi fertilizate 7.000 ha. teren arabil. Un pas serios înainte s-a făcut şi în ce priveşte folosirea îngrăşămintelor chimice. Atît îngrăşămintele naturale cît şi cele chimice se vor folosi în mari cantităţi la fertilizarea suprafeţelor ce vor fi cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb. — în ce măsură sunt asigurate GH. MITREA (Continuare în pag. a 2-a) Un nou lot de tractoare reparate la S.M.T. Hatman va lua drumul brigăzilor. Foto: GH. BĂNUŢA OBIECTIVE MOBILIZATOARE In Întrecerea socialistă Uzina chimică „Colorom" Chimiştii din Codlea îşi propun să depăşească sarcinile anuale de plan cu : • 2.000.000 lei la producţia globală ; • 2.000.000 lei la producţia marfă ; . Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Atelierul de reparat automotoare se angajează să realizeze în acest an peste plan : • Cîte 1.000.000 lei la producţia globală şi marfă ; • 400.000 lei la preţul de cost ; • 200.000 lei la beneficii ; • 0,5 la sută la sarci• 360.000 lei la preţul de cost; • 300.000 lei la beneficii. Din care pînă la 8 mai , nu de creştere a productivităţii muncii ; • 700.000 lei la piese de schimb pentru material rulant; • 300.000 lei la uzinare pentru întreţinerea căilor ferate. Din care pînă la 8 mai : — Cîte 450.000 lei la producţia globală şi marfă ; 500.000 lei la producţia globală ; 500.000 lei la producţia marfă ; 90.000 lei la preţul de cost ; 80.000 lei la beneficii; 150.000 lei la preţul de cost ; 80.000 lei la beneficii ; 0,5 la sută la sarcina de creştere a productivităţii muncii ; 300.000 lei la piese de schimb pentru material rulant ; 100.000 lei la utilaje pentru întreţinerea căilor ferate. Atelierul de reparat automotoare Braşov COTIDIENE 300 de spectacole Importante reduceri de preţuri la articole de sezon Direcţia comercială regională Braşov anunţă că pe baza unui ordin al Ministerului Comerţului Interior, de la 31 ianuarie pînă la 26 februarie a.c., unităţile comerciale de stat şi ale cooperaţiei de consum pun în vînzare cu preţ redus o serie de articole specifice sezonului rece printre care: confecţii de bumbac şi lină, ţesături de bumbac şi lînă, tricotaje, articole de galanterie, încălţăminte. Procentul de reducere este între 25—30 la sută. (De la corespondentul nostru T. SLEAM). Casa pionierilor din Sighişoara a prezentat zilele acestea, un frumos spectacol al 300-lea în cei zece ani de activitate artistică. Ansamblul de dansuri, care cuprinde 66 de pionieri şi e instruit de prof. Claudia AvaPentru a veni în sprijinul iubitorilor sportului pe patine, asociaţia sportivă „Tînărul constructor“ a Grupului şcolar de construcţii din oraşul Sf. Gheorghe a amenajat de curînd un patinoar natural. Lucrări asemănătoare vor fi executate de asociaţia „Fierul“ din aceeaşi localitate la şcoala mofesională de chian, a interpretat tabloul coregrafic „Castelul fermecat“. Intr-urn deceniu de activitate, ansamblul ■ a prezentat spectacole atît în Sighişoara, cît şi în 1 63 localităţi din ţară. Celelalte cercuri ale Casei pionierilor desfăşoară de asemenea o rodnică ,activitate, mecanici agricoli şi într-un spaţiu stabilit pe malul Oltului. (B. GHEORGHE, coresp.). Pe luciul gheţii Un nou produs al Fabricii de geamuri L* Fabrica de geamuri din Mediaş a intrat în producţie de serie geamul securizat emailat. El se executa pentru prima dată în ţară şi într-o varietate mare de grosimi, culori şi nuanţe. Printre caracteristicile apreciate de specialişti se află rezistenţa mare la şoc termic şi mecanic. Realizat în întregime de fabrica, noul produs este destinat în special industriei construcţiilor. El poate fi folosit ca placaj de pereţi în interiorul şi exteriorul clădirilor, ca perete despărţitor în interiorul construcţiilor industriale şi civile, la casa scărilor, balcoane etc. Pentru extinderea mecanizării lucrărilor agricole In ultimul timp, la staţiunea de maşini şi tractoare din Harman, raionul Sf. Gheorghe, au sosit noi maşini agricole. Printre acestea se numără : 20 de maşini de plantat şi 17 maşini pentru recoltat cartofi, 6 maşini pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice prin centrifugare şi altele. Noile maşini vor fi repartizate pe brigăzi şi vor contribui la sporirea producției de cartofi. O oglinda infidela Prin obiectivele pe care le cuprinde, prin termenele stabilite şi mai ales prin eficienţa economică calculată ştiinţific, planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie să fie o oglindă fidelă a preocupărilor întregului colectiv pentru realizarea sarcinilor sporite de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Aşa ar trebui să stea lucrurile şi la uzina , ,6 Martie“ din Zărneşti. Acolo însă... ...sarcinile de plan pe anul 1966 depăşesc, în toate compartimentele, prevederile planului M.T.O. Este adevărat că dezbaterea acestor sarcini cît și a Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, a prilejuit adevărate studii colective pentru găsirea unor căi de realizare a prevederilor primului an al cincinalului. Muncitorii, inginerii și tehnicienii au făcut în cadrul acestor şedinţe de lucru peste 400 de propuneri de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre acestea, conducerea uzinei a selecţionat 50 de obiective pe care le-a inclus în planul M.T.O. central şi alte 93 ca măsuri ale principalelor secţii şi servicii. Vizitînd secţiile uzinei „6 Martie“ afli despre preocupările pentru mai buna organizare a producţiei, despre studiile care se fac pentru îmbunătăţirea fluxului tehnologic de fabricaţie a bicicletelor şi motoretelor, despre asimilarea unor produse noi destinate îndeosebi mecanizării unor lucrări agricole. Care este locul pe care-l ocupă planul M.T.O. în acest angrenaj complex al preocupărilor ? Ne-am adresat, pentru început, şefului serviciului plan, Costică Gavriluţă : „ Am aflat că în acest an sarcinile de plan la producţia globală prevăd o creştere de 4.592.000 lei. Care este în acest sens aportul măsurilor tehnico-organizatorice ? — Pe baza planului M.T.O. întocmit, avem garanţia că vom realiza şi depăşi sarcinile de plan pe anul 1966. Desigur este necesar să completăm planul iniţial. In prezent ne preocupă, de pildă, încadrarea în sarcina de reducere a preţului de cost şi de creştere a productivităţii muncii. Pentru amănunte, ne-am adresat inginerului Friedrich Sauer, de la serviciul pregătirea fabricaţiei — serviciu care are în primire alcătuirea şi urmărirea planului M.T.O. — Vă rugăm, tovarăşe inginer, să ne spuneţi în ce măsură fundamentează planul M.T.O. realizarea sarcinilor de plan pe acest an ? — Să facem cîteva calcule împreună — ne invită interlocutorul nostru. — Dumneavoastră urmăriți planul M.T.O. ? — Nu, responsabilul cu planul M.T.O., tehnicianul Ioan Pattan, a fost detaşat pentru cîtva timp în schimbul II, pentru intărirea asistenţei tehnice. — Dar în prezent, cine se ocupă de planul M.T.O. ? — Tot tovarăşul Pattan... îl mai ajutăm şi noi. De pildă, acum întocmesc o situaţie cerută la Braşov, cu lucrările de mică mecanizare! Aşa că... să începem. Avem 50 de obiective pe acest an. Ne-am străduit să fixăm ca termene de realizare a majorităţii obiectivelor primului semestru, sporindu-le astfel eficacitatea economică, care este de 1.941.160 lei. — Ne scuzaţi, dar vă intrerupem puţin. După cîte ştim anul acesta aveţi un spor de producţie de peste 4 milioane de lei, la productivitatea muncii o reducere a manoperei cu cîteva sute de mii am ore, iar la preţul de cost o economie de aproape 7 milioane de lei. Comparativ cu aceste cifre nu vi se pare prea mică eficacitatea economică a măsurilor ? Să vedeţi... planul M.T.O. nu spune totul... fiecare secţie şi serviciu are măsuri de fundamentare a planului. Obiectivele noastre sunt o garanţie a realizării planului mai mult din punct de vedere tehnic. Aşadar, planul M.T.O. a rămas în urma preocupărilor colectivului uzinei în valorificarea rezervelor interne, el este departe de a oglindi certitudinea realizării planului la toţi indicatorii. Să dăm în acest sens numai cîteva amănunte : Obiectivele care contribuie la creşterea volumului producţiei sunt 14 la număr, dar dintre ele, numai jumătate au eficacitatea economică calculată, totalizînd 1.285.000 lei. De aici şi pînă la 4,5 milioane lei, cît prevăd sarcinile ZFORT Printre fruntaşii în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă la fabrica „Mătasea Roşie“-Cisnădie, se află şi muncitoarele Lucreţia Vulcu şi Agneta Suciaghi. Foileton de ATTILA SOCACIUNuntă la Veneţia 7raian Cismaşiu, directorul căminului cultural din Veneţia de Jos, pare cam... obosit, dar se comportă destul de amabil cu noi. Răspunde la întrebări cu lux de amănunte. — Fiţi bine veniţi la Veneţia. Cu ce să vă servim ! — Cu nişte informaţii. — Cura vreţi să fie, fierte, ş, predi . — Scurte ţi precise. — La noi, sau la pahar . — Cum obişnuieşti . — Engross. — Atunci serveşte-ne endetail. — Sunt gata. Intrebaţi-mă. — Vă rog să ne spuneţi care a fost cea mai antrenantă manifestare găzduită în iarna aceastta de căminul cultural ? — Nunta lui Popencci. — A fost un film . — Aşi. — O piesă ! — Nici. — O operetă ? — Ba. Nunta lui Popencci a fost o nuntă ca-n basme. Cu lăutari din licuş. 250 de pahare. Nuntaşa' ţi taharu’. A-nceput la 16 ianuarie ţi s-a spart în 18 ianuarie. Dim- neaţa, la al doilea cîntat... Am încăput 250 de nuntaşi la cămin ! — Cu greu, c-a trebuit să punem mese ca la restaurant... Da' lit-am făcut eu tot. — Cum ? — Simplu. Am demontat scena şi-am strămutat-o înntr-o şură. Am cîştigat 20 de locuri pentru nuntaşi. — Biblioteca nu v-a încurcat ? — Ba da. De-aia am şi evacuat-o la grădiniţa de copii. Cine a mai văzut nuntă cu bibliotecă ? Nuntaşii nu citesc. Nuntaşii mănîncă şi beau. — Cu ecranul ce-ai făcut ? — L-am dus într-o altă şură. — Aşadar, ai evacuat tot. — Am lăsat numai pereţii, tavanul şi podeaua. Adică mijloacele fixe, pe care nu le-am putut face circulante . .. — Şi cum a decurs nunta ? — Nu v-am spus Ca-n basme, Dacă ar fi să vorbesc în versuri aş spune : Oale cu sarmale Rachiu în pocale Mire cu mireasă Lume tot aleasă, Nuntă cu nuntaşi Ca la Făgăraş Şi colaci un car Şi nuntă cu dar Cîntec, veselie, Mare vornicie. Taraf din Ticuş Şi cămin cuş-cuş... ■ • • Ce mai, nu s-a văzut nunte, cu nuntaş. A fost o nuntă ca-n basme. Pe cinstea mea. De cînd îi căminul din Veneţia, ata manifestare n-a găzduit. — Aţi informat comitetul raion, de cultură ţi artă despre nuntă ? — Aşi. Cum era să-l informez Am făcut nuntă fără aprobare a sus. — Adică a fost o „iniţiativă locală. — Aşa-aşa. Ce mai. Nuntă cabasme. — Nu vi se pare că v-aţi fact de basme !— Aşa, un pic. Da' nu-i nimic Principalul e că am văzut şi eu odată căminul plin, ras. Un nunta de mai venea, n-avea unde s-aşeza .. — Ce manifestare de amploar mai pregătiţi ? — Vrem să profilăm căminul pentru nunţi. Chiar vă rog să daţi un anunţ la ziar : „Căminul cultura din Veneţia oferă spaţiul şi serviciile sale sonor nuntaşilor. Scenă demontabilă. Bibliotecă volantă. Lăutari din Ticus. Rachiu cu butoiu clientului“.