Drum Nou, februarie 1966 (Anul 23, nr. 6558-6581)

1966-02-01 / nr. 6558

um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL PC.R. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6558 Marți, 1 februarie 1966 4 pagini 25 bani PROLETARI difi TOATE TARILE UNITI VAI „LUNA CĂRŢII LA SATE” -o sărbătoare a culturii „Luna cărţii la sate“ care începe astăzi, organizată sub egida Co­mitetului de stat pentru cultură ţi artă ţi a Uniunii centrale a coopera­tivelor de consum, urmăreşte ţi în actuala sa ediţie să prilejuiască o largă ţi intensă popularizare ţi difuzare a cărţilor de toate genurile, care deschid orizonturi noi ţăranilor cooperatori în ridicarea nivelului lor politic şi cultural. Consemnînd sărbătoarea cărţii la sate, redacţia noastră a solicitat un interviu colectiv tovaraţilor : Ion Ghiran, secretar al Comitetului re­gional de cultură şi artă, Ioan Băncioiu, vicepreşedinte al Uniunii regio­nale a cooperativelor de consum, Ilie Moruş, directorul Bibliotecii regio­nale, şi Balázs Géza, şeful serviciului difuzării cărţii din cadrul Uniunii regionale a cooperativelor de consum. REDACŢIA : Vă rugăm să ne vorbiţi despre obiectivele, principale urmărite de către factorii chemaţi să asigure succesul acţiunii „Luna cărţii la sate“. ION GHIRAN: Ca obiectiv principal ne-am propus o largă popularizare şi răspîndire a tipări­turilor care oferă ţărănimii coope­ratiste posibilitatea să studieze şi să cunoască temeinic măreţele sar­cini trasate de Congresul al IX-lea al partidului în domeniul agricultu­rii şi indicaţiile cuprinse în docu­mentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi pla­nificării agriculturii. Un obiectiv major al „Lunii cărţii la sate“ va fi şi acela de dezvoltare a climatu­lui cultural la sate, care să ajute la creşterea conştiinţei socialiste a ţărănimii. IO­AN BĂNCIOIU : Un alt obiec­tiv priveşte lărgirea şi îmbunătăţirea difuzării cărţii la sate de către uni­tăţile cooperaţiei de consum, prin atragerea unor largi active obşteşti care să sprijine răspîndirea cărţii, prin generalizarea unor metode avan­sate în deservirea cititorilor şi prin ridicarea calificării profesionale a cadrelor de librari. ILIE MORUŞ : In cadrul „Lunii cărţii la sate“ se mai urmăreşte şi atragerea unor categorii tot mai largi de cititori la bibliotecile să­teşti, organizarea unor întîlniri ale scriitorilor şi redactorilor din edi­turi cu cititorii, pentru cunoaşterea directă a problemelor pe care le ri­dică viaţa satelor din regiunea noastră şi a cerinţelor cititorilor. REDACŢIA : Care sînt factorii care participă la organizarea şi des­­făşurarea „Lunii cărţii la sate“ ! ION GHIRAN: La organizarea acestei importante acţiuni îşi dau contribuţia secţia de învăţămînt a sfatului popular regional, consiliul agricol regional, comitetul regional U.T.C., comitetul regional al femei­­lor, Direcţia regională a economiei fo­restiere. REDACŢIA : Succesul unei ase­menea acţiuni e determinat în bună ţărie de asigurarea unui bogat fond de cărţi cu o mare diversitate de titluri, care să satisfacă cerinţele ci­titorilor. In ce măsură s-au pregă­tit editurile în acest sens ? BALÁZS, GÉZA : Pentru asigura­rea fondului de cărţi necesar, Cen­trala editurilor şi difuzării cărţii a luat rpăsuri pentru ca editurile să tipărească o serie de lucrări care prin tematica lor se adresează îndeo­sebi cititorilor de la sate. Aşa de pildă, în Editura Politică au apărut lucrările : „Adunarea generală a or­ganizaţiei de bază“, „Instaurarea puterii populare în România“, „A­­dunarea de la Blaj — 1848“, „Ştiin­ţa agrozootehnică — bun al mase­lor“, „Folosirea raţională a fonduri­lor băneşti ale cooperativelor agri­(Continuare în pag. a 2-a) CUM VA PREGĂTIŢI PENTRU CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA ? Deşi sîntem în plină iarnă, la sate domneşte o atmosferă febrilă. Tractorişti, lucrători din gospodă­riile de stat, ţărani cooperatori şi specialişti, cu toţii sînt angrenaţi în munca de pregătire a campaniei agricole de primăvară. Sîntem la Consiliul agricol raio­nal Sf. Gheorghe. Tema discuţiei : „Cum se pregătesc unităţile agri­cole în vederea campaniei de pri­măvară ?“. La întrebările noastre răspunde ing. Carol Szász, vice­preşedinte al consiliului.­­ Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi ce suprafaţă se va în­­sămînţa în cooperativele agricole .­­ Potrivit planurilor de pro­ducţie, reiese că aceste unităţi vor insămînţa peste 21.000 ha. Ampla­sarea acestor culturi s-a făcut încă din toamnă. De asemenea, arătu­rile s-au executat pe o însemnată suprafaţă. Dar şi în primăvară trebuie efectuat un volum mare de muncă, fapt pentru care fiecare unitate trebuie să se pregătească temeinic. — în ce stadiu se găsesc repa­raţiile în S.M.T. şi în cooperati­vele agricole ? — In cele două staţiuni — Har­man şi Sf. Gheorghe — au fost puse în stare de funcţionare o mare parte din tractoarele şi maşinile agricole ce se vor folosi în cam­panie. Reparaţiile se desfăşoară din plin şi în cadrul atelierelor coo­perativelor agricole. Din ultima situaţie întocmită la consiliu, reie­se că au fost reparate aproape 400 pluguri, peste 160 maşini de se­mănat, aproape în totalitate cul­tivatoarele şi tăvălugii, 644 grape etc. Multe cooperative agricole, printre care cele din Aita Mare, Ilieni, Baraolt şi altele au term­i­nat complet reparaţiile. Avem însă şi unităţi, spre exemplu Brăduţ şi Ghidfalău, unde reparaţiile au cam rămas în urmă şi de aceea ne-am propus să ne ocupăm mai mult de ele. — Cum se desfăşoară transpor­tul îngrăşămintelor naturale şi în ce măsură sunt asigurate îngrăţă­­mintele chimice ? — Deşi zăpada care a căzut din abundenţă a troienit drumu­rile, totuşi pot spune că această acţiune s-a desfășurat, în general bine. Numai de la 20 la 27 ianua­rie, cooperativele agricole au tran­sportat în cîm­p peste 53.000 tone gunoi de grajd, de aproape trei ori mai mult ca în perioada 1—20 ianuarie. Pentru ca la 15 februa­rie gunoiul din complexele zoo­tehnice să fie în cîm­p, s-a luat măsura mobilizării la transport a unui număr de peste 400 atelaje, remorci şi camioane. Măsura luată a dat rezultate bune, dar nu pes­te tot. In raion sînt 9 unităţi —­­Arcuş, Teliu, Baraolt şi altele —­­care au rămas în urmă cu căra­tul gunoiului. Cunoscînd situaţia, s-a hotărît ca specialiştii de la consiliu să ajute mai mult aceste unităţi. Se preconizează ca în această primăvară să se fertilizeze cu în­grăşăminte organice o suprafaţă mult mai mare, aceasta crescînd cu circa 1.300 ha. faţă de primă­vara anului 1965. In total, vor fi fertilizate 7.000 ha. teren arabil. Un pas serios înainte s-a făcut şi­ în ce priveşte folosirea îngrăşă­mintelor chimice. Atît îngrăşămintele naturale cît şi cele chimice se vor folosi în mari cantităţi la fertilizarea su­prafeţelor ce vor fi cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr şi po­rumb. — în ce măsură sunt asigurate GH. MITREA (Continuare în pag. a 2-a) Un nou lot de tractoare reparate la S.M.T. Hatman va lua drumul brigăzilor. Foto: GH. BĂNUŢA OBIECTIVE MOBILIZATOARE In Întrecerea socialistă Uzina chimică „Colorom" Chimiştii din Codlea îşi propun să depăşeas­că sarcinile anuale de plan cu : • 2.000.000 lei la pro­ducţia globală ; • 2.000.000 lei la pro­ducţia marfă ; . Colectivul de munci­tori, ingineri şi tehni­cieni de la Atelierul de reparat automotoare se angajează să realizeze în acest an peste plan : • Cîte 1.000.000 lei la producţia globală şi marfă ; • 400.000 lei la preţul de cost ; • 200.000 lei la bene­ficii ; • 0,5 la sută la sarci­• 360.000 lei la preţul de cost; • 300.000 lei la bene­ficii. Din care pînă la 8 mai , nu de creştere a productivităţii mun­cii ; • 700.000 lei la piese de schimb pentru material rulant; • 300.000 lei la uzina­­re pentru întreţine­rea căilor ferate. Din care pînă la 8 mai : — Cîte 450.000 lei la producţia globală şi marfă ; 500.000 lei la pro­ducţia globală ; 500.000 lei la pro­­ducţia marfă ; 90.000 lei la preţul de cost ; 80.000 lei la bene­ficii; 150.000 lei la preţul de cost ; 80.000 lei la bene­ficii ; 0,5 la sută la sarci­na de creştere a productivităţii mun­cii ; 300.000 lei la piese de schimb pentru material rulant ; 100.000 lei la utilaje pentru întreţinerea căilor ferate. Atelierul de reparat automotoare Braşov COTIDIENE 300 de spectacole Importante reduceri de preţuri la articole de sezon Direcţia comercială regională Braşov anunţă că pe baza unui ordin al Ministerului Comerţu­lui Interior, de la 31 ianuarie pînă la 26 februarie a.c., unită­ţile comerciale de stat şi ale coo­peraţiei de consum pun în vînza­­re cu preţ redus o serie de arti­cole specifice sezonului rece prin­tre care: confecţii de bumbac şi lină, ţesături de bumbac şi lînă, tricotaje, articole de galan­terie, încălţăminte. Procentul de reducere este în­tre 25—30 la sută. (De la corespondentul nostru T. SLEAM). Casa pionierilor din Sighişoara a prezentat zilele acestea, un frumos spec­tacol­­ al 300-lea în cei zece ani de activitate artistică. An­samblul de dansuri, care cu­prinde 66 de pionieri şi e instruit de prof. Claudia Ava­Pentru a veni în sprijinul iu­bitorilor sportului pe patine, aso­ciaţia sportivă „Tînărul construc­tor“ a Grupului şcolar de construcţii din oraşul Sf. Gheor­­ghe a amenajat de cur­înd un patinoar natural. Lucrări asemă­nătoare vor fi executate de aso­ciaţia „Fierul“ din aceeaşi loca­litate la şcoala m­ofesională de chian, a interpretat tabloul co­regrafic „Castelul fermecat“. Intr-urn deceniu de activitate, ansamblul ■ a prezentat specta­cole atît în Sighişoara, cît şi în 1 63 localităţi­ din­­ ţară. Cele­lalte cercuri ale Casei pionie­rilor desfăşoară de asemenea o­ rodnică ,activitate,­­ mecanici agricoli şi într-un spa­ţiu stabilit pe malul Oltului. (B. GHEORGHE, coresp.). Pe luciul gheţii Un nou produs al Fabricii de geamuri L* Fabrica de geamuri din Me­diaş a intrat în producţie de se­rie geamul securizat emailat. El se executa pentru prima dată în ţară şi într-o varietate mare de grosimi, culori şi nuanţe. Printre caracteristicile apre­ciate de specialişti se află rezis­tenţa mare la şoc termic şi me­canic. Realizat în întregime de fabrica, noul produs este destinat în special industriei construcţiilor. El poate fi folosit ca placaj de pereţi în interiorul şi exteriorul clădirilor, ca perete despărţitor în interiorul con­strucţiilor industriale şi civile, la casa scărilor, balcoane etc. Pentru extinderea mecanizării lucrărilor agricole In ultimul timp, la staţiunea de maşini şi tractoare din Har­man, raionul Sf. Gheorghe, au sosit noi maşini agricole. Printre acestea se numără : 20 de maşini de plantat şi 17 maşini pentru recoltat cartofi, 6 maşini pentru împrăştierea îngrăşămintelor chi­mice prin centrifugare şi altele. Noile maşini vor fi repartizate pe brigăzi şi vor contribui la sporirea producției de cartofi. O oglinda infidela Prin obiectivele pe care le cuprinde, prin termenele stabilite şi mai ales prin eficienţa economică calculată ştiinţific, planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie să fie o oglindă fidelă a preocu­părilor întregului colectiv pentru reali­zarea sarcinilor sporite de plan şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialis­tă. Aşa ar trebui să stea lucrurile şi la uzi­na , ,6 Martie“ din Zărneşti. Acolo însă... ...sarcinile de plan pe anul 1966 depăşesc, în toate compartimentele, prevederile planului M.T.O. Este a­­devărat că dezbaterea acestor sarcini cît și a Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, a prilejuit ade­vărate studii colective pentru găsirea unor căi de realizare a prevederilor primului an al cincinalului. Munci­torii, inginerii și tehnicienii au făcut în cadrul acestor şedinţe de lucru peste 400 de propuneri de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre aces­tea, conducerea uzinei a selecţionat 50 de obiective pe care le-a inclus în planul M.T.O. central şi alte 93 ca măsuri ale principalelor secţii şi servicii. Vizitînd secţiile uzinei „6 Martie“ afli despre preocupările pentru mai buna organizare a producţiei, des­pre studiile care se fac pentru îm­bunătăţirea fluxului tehnologic de fabricaţie a bicicletelor şi motorete­lor, despre asimilarea unor produse noi destinate îndeosebi mecanizării unor lucrări agricole. Care este locul pe care-l ocupă planul M.T.O. în acest angrenaj complex al preocupărilor ? Ne-am adresat, pentru început, şefului serviciului plan, Costică Ga­­vriluţă : „ Am aflat că în acest an sarci­­nile de plan la producţia globală prevăd o creştere de 4.592.000 lei. Care este în acest sens aportul mă­surilor tehnico-organizatorice ? — Pe baza planului M.T.O. întoc­mit, avem garanţia că vom realiza şi depăşi sarcinile de plan pe anul 1966. Desigur este necesar să completăm planul iniţial. In prezent ne pre­ocupă, de pildă, încadrarea în sar­cina de reducere a preţului de cost şi de creştere a productivităţii muncii. Pentru amănunte, ne-am adresat inginerului Friedrich Sauer, de la serviciul pregătirea fabricaţiei — serviciu care are în primire alcă­tuirea şi urmărirea planului M.T.O. — Vă rugăm, tovarăşe inginer, să ne spuneţi în ce măsură fundamen­tează planul M.T.O. realizarea sar­cinilor de plan pe acest an ? — Să facem cîteva calcule îm­preună — ne invită interlocutorul nostru. — Dumneavoastră urmăriți planul M.T.O. ? — Nu, responsabilul cu planul M.T.O., tehnicianul Ioan Pattan, a fost detaşat pentru cîtva timp în schimbul II, pentru intărirea asis­tenţei tehnice. — Dar în prezent, cine se ocupă de planul M.T.O. ? — Tot tovarăşul Pattan... îl mai ajutăm şi noi. De pildă, acum în­tocmesc o situaţie cerută la Braşov, cu lucrările de mică mecanizare! Aşa că... să începem. Avem 50 de obiective pe acest an. Ne-am străduit să fixăm ca termene de realizare a majorităţii obiectivelor primului se­mestru, sporindu-le astfel eficacita­tea economică, care este de 1.941.160 lei. — Ne scuzaţi, dar vă intrerupem puţin. După cîte ştim anul acesta aveţi un spor de producţie de peste 4 milioane de lei, la productivitatea muncii o reducere a manoperei cu cîteva sute de mii am­ ore, iar la preţul de cost o economie de a­­proape 7 milioane de lei. Compara­tiv cu aceste cifre nu vi se pare prea mică eficacitatea economică a mă­surilor ? Să vedeţi... planul M.T.O. nu spu­ne totul... fiecare secţie şi serviciu are măsuri de fundamentare a pla­nului. Obiectivele noastre sunt o garanţie a realizării planului mai mult din punct de vedere tehnic. Aşadar, planul M.T.O. a rămas în urma preocupărilor colectivului uzinei în valorificarea rezervelor in­terne, el este departe de a oglindi certitudinea realizării planului la toţi indicatorii. Să dăm în acest sens nu­mai cîteva amănunte : Obiectivele care contribuie la creşterea volumu­lui producţiei sunt 14 la număr, dar dintre ele, numai jumătate au efica­citatea economică calculată, totali­­zînd 1.285.000 lei. De aici şi pînă la 4,5 milioane lei, cît prevăd sarcinile Z­­FORT Printre fruntaşii în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor lua­te în întrecerea socialistă la fa­brica „Mătasea Roşie“-Cisnădie, se află şi muncitoarele Lucreţia Vulcu şi Agneta Suciaghi. F­oileton de ATTILA SOCACIUNuntă la Veneţia 7­raian Cismaşiu, directorul cămi­nului cultural din Veneţia de Jos, pare cam... obosit, dar se compor­tă destul de amabil cu noi. Răs­punde la întrebări cu lux­­ de amă­nunte. — Fiţi bine veniţi la Veneţia. Cu ce să vă servim ! — Cu nişte informaţii. —­ Cura vreţi să fie, fierte, ş, p­redi . — Scurte ţi precise. — La noi, sau la pahar . — Cum obişnuieşti . — Engross. — Atunci serveşte-ne endetail. — Sunt gata. Intrebaţi-mă. — Vă rog să ne spuneţi care a fost cea mai­ antrenantă manifestare găzduită în iarna aceastta de cămi­nul cultural ? — Nunta lui Popencci. — A fost un film . — Aşi. — O piesă ! — Nici. — O operetă ? — Ba. Nunta lui Popencci a fost o nuntă ca-n basme. Cu lăutari din licuş. 250 de pahare. Nuntaşa' ţi t­aharu’. A-nceput la 16 ianuarie ţi s-a spart în 18 ianuarie. Dim­-­­ neaţa, la al doilea cîntat...­­ Am încăput 250 de nuntaşi la cămin ! — Cu greu, c-a trebuit să pu­nem mese ca la restaurant... Da' lit-am făcut eu tot. — Cum ? — Simplu. Am demontat scena şi-am strămutat-o înntr-o şură. Am cîştigat 20 de locuri pentru nun­taşi. — Biblioteca nu v-a încurcat ? — Ba da. De-aia am şi evacuat-o la grădiniţa de copii. Cine a mai văzut nuntă cu bibliotecă ? Nun­taşii nu citesc. Nuntaşii mănîncă şi beau. — Cu ecranul ce-ai făcut ? — L-am dus într-o altă şură. — Aşadar, ai evacuat tot. —­ Am lăsat numai pereţii, tava­nul şi podeaua. Adică mijloacele fixe, pe care nu le-am putut face circu­lante . .. — Şi cum a decurs nunta ? —­­ Nu v-am spus­­ Ca-n basme, Dacă ar fi să vorbesc în versuri aş spune : Oale cu sarmale Rachiu în pocale Mire cu mireasă Lume tot aleasă, Nuntă cu nuntaşi Ca la Făgăraş Şi colaci un car Şi nuntă cu dar Cîntec, veselie, Mare vornicie. Taraf d­in Ticuş Şi cămin cuş-cuş... ■ • • Ce mai, nu s-a văzut nunte, cu nuntaş. A fost o nuntă ca-n bas­me. Pe cinstea mea. De cînd îi că­minul din Veneţia, ata manifestare n-a găzduit. — Aţi informat comitetul raion, de cultură ţi artă despre nuntă ? — Aşi. Cum era să-l informez Am făcut nuntă fără aprobare a sus. — Adică a fost o „iniţiativă locală. — Aşa-aşa. Ce mai. Nuntă ca­­basm­e. — Nu vi se pare că v-aţi fact de basme !­­— Aşa, un pic. Da' nu-i nimic Principalul e că am văzut şi eu odată căminul plin, ras. Un nunta de mai venea, n-avea unde s-aşeza .. — Ce manifestare de amploar mai pregătiţi ? — Vrem să profilăm căminul pen­tru nunţi. Chiar vă rog să daţi un anunţ la ziar : „Căminul cultura din Veneţia oferă spaţiul şi servi­ciile sale s­onor nuntaşilor. Scenă de­­montabilă. Bibliotecă volantă. Lău­tari din Ticus. Rachiu cu butoiu clientului“.

Next