Drum Nou, mai 1966 (Anul 23, nr. 6635-6659)

1966-05-03 / nr. 6635

Anul XXIII, nr. 6635 Marți, 3 mai 1966 4 pagini 25 bani Oamenii muncii din ţara noastră au sărbătorit cu entu­ziasm ziua de 1 Mai, exprimîndu-şi dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi patria socialistă, prietenia frăţească cu popoarele ţărilor socialiste, solidaritatea cu clasa muncitoare internaţională, cu forţele păcii şi progresului de pretutindeni. MAREA DEMONSTRARE DE 1 MAI A OAMENILOR MUNCI ÎN CAPITALĂ 1 Mai 1966, Ziua solidarităţii internationale a celor ce muncesc, in lupta pentru libertate, pentru pace, democraţie si socialism. Desfăşurată in acest an în preajma celei de-a 49-a aniversări a Partidului Comunist Român, ma­rea sărbătoare a oamenilor muncii a prilejuit o nouă ţi vibrantă afirmare a dragostei poporului faţă de partid, a încrederii nestrămutate în poli­tica sa înţeleaptă. In întîmpinarea marii sărbători ţi-au unit ener­giile lor creatoare obţinînd remarcabile succese constructorii hidrocentralelor de pe Argeş şi de la Porţile de Pier, ai marelui combinat siderurgic de la Galaţi, cei care arcuiesc peste munţi magistra­lele electrice sau scot din inima munţilor comori de minerale, muncitorii uzinelor cu vechi tradiţii de luptă şi cei ai întreprinderilor create in ultimii ani, lucrătorii ogoarelor, oamenii de ştiinţă şi artă, 10t­ acei care cu braţele şi mintea înfăptuiesc ho­­tărîrile Congresului al IX-lea al Partidului Comu­nist Român, dăruind patriei noi avuţii materiale şi spirituale. Demonstraţiile care au avut loc în aceas­tă zi în Capitală şi în toate marile oraşe ale ţării au exprimat cu intensitate şi strălucire gîndurile şi sentimentele patriotice şi internaţionaliste ale oa­menilor muncii. La Bucureşti, 290.000 de cetăţeni şi-au dat întîl­­nire în Piaţa Aviatorilor, tradiţionalul loc de des­făşurare a marilor sărbători populare. Ei au regăsit aici atmosfera de zile mari, subli­niată parcă mai pregnant de lumina aurie a aces­tui anotimp, cînd se va pătrunde în muguri şi frunze trezind la viaţă natura. O primăvară pe care o trăieşte şi patria noastră. O primăvară a istoriei sale cînd toate forţele creatoare ale po­porului cunosc o înflorire fără precedent, pornite într-un nestăvilit elan să transpună în fapte vastul şi însufleţitorul program de dezvoltare multilate­rală a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al par­tidului. Semnificaţia acestei zile este simbolizată de ma­rele glob pămîntesc, care domină piaţa de la înăl­ţimea tribunei centrale, deasupra căruia se înalţă un mare steag roşu cu data festivă 1 Mai; pe panglica purpurie ce-l înconjoară este înscrisă che­marea de luptă : „Proletari din toate ţările uni­­ţi-vă /*. Steme ale partidului şi patriei încadrează tribuna centrală. In partea cealaltă a pieţei, în centru, se înalţă un mare medalion cu portretele dascălilor proletariatului — Marx-Engels-Lenin. Fluturînd în adierea vîntului de primăvară, flamuri purpurii se îngemănează cu tricolorul steagurilor patriei. Sute de drapele se înalţă deasupra mulţimii afla­te în piaţă pentru a lua parte la miting. Oamenii muncii poartă stemele partidului şi ţării, tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, al fiului credincios al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej, portretele membrilor Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., grafice ilustrînd­ realizări ale economiei noastre naţionale, nenumărate buchete de flori. Sentimentele internaţionaliste de care sunt animaţi îşi găsesc expresia în cuvintele de salut adresate popoarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste, oamenilor muncii din lumea întreagă. Aerul vibrează de urările reluate de mii de gla­suri şi care sunt înscrise pe mari pancarte deasupra tribunelor: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor de pretutindeni­­“. ,,Trăiască Partidul Co­munist Român, conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor (Continuare în pag. a 4-a) ÎN BRAŞOV _____________________________________________________ » Braşov, 1 Mai 1966. Din primele ore ale dimineţii, principalele artere ale oraşului tălăzuiesc de lume. Cîn­­tecele de luptă şi bucurie, lozincile mobilizatoare, ovaţiile la adresa Par­tidului Comunist Român — totul dă glas gîndurilor, simţămintelor de care-s animaţi faurii tractoarelor, autocamioanelor şi rulmenţilor româ­neşti, feroviarii, constructorii, texti­­listele, oamenii de ştiinţă şi cultură, elevii şi studenţii. Mîndri de contribuţia adusă la edificarea României socialiste, bra­şovenii raportează importantele suc­cese obţinute în muncă, succese pe care le închină din adîncul inimii partidului, a cărui glorioasă existen­ţă de 45 de ani ne pregătim s-o ani­versăm. Ei îşi manifestă prietenia sinceră, frăţească, cu ţările socialiste, solidaritatea internaţionalistă cu toţi cei ce muncesc de pretutindeni, cu forţele în continuă creştere care mi­litează pentru democraţie, socialism şi pace. Bulevardul Gheorghe Gheorghiu- Dej este împodobit sărbătoreşte, în azurul acestei splendide dimineţi de mai unduiesc steaguri de purpură şi tricolore. Deasupra tribunei cen­trale se află un mare glob pămîn­tesc înconjurat de o panglică pe care stă scrisă nemuritoarea che­mare „Proletari din toate ţările uniţi-vă", iar deasupra se desfăşoară un steag roşu pe care citim data fes­tivă „1 Mai“. în dreapta, se află portretele membrilor Prezidiului Permanent al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Pe clădirea din faţa tribunei sunt portretele im­arilor dascăli ai proletariatului Marrx, En­gels, Lenin, sub care citim „T­răiască atotbiruitoarea învăţătură marxist­­leninistă“. Tot aici, pe un fundal de purpură se află chemări apropiate inimii fiecărui om al muncii din patria noastră : „Trăiască Partidul Comunist Român, conducătorul în­cercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor noas­­tTCl­ y yjT­­TCLlCLiCCi­ti ITlfl OT CClZCcL SC!IT?Zi­ua noastră patrie, Republica Socia­listă România“. Primiţi cu însufleţite aplauze, la tribuna centrală iau loc tovarăşii Ion Voina, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului regional Braşov al P.C.R., loan Mărcuş, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv a! Sfatului popular regional, loan Bor­­daş, Nicolae Gavrilescu, Augustin C­ăpîrţan, Ioan Baboia, secretari ai Comitetului regional de partid, Vio­rel Metea, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Braşov al P.C.R., membri ai biroului comitetelor re­gional şi orăşenesc de partid, con­ducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, vicepreşedinţii comitetu­lui executiv al sfatului popular re­gional, conducători de mari între­prinderi, vechi militanţi ai mişcării noastre muncitoreşti, ofiţeri superiori ai forţelor armate, oameni de ştiin­ţă şi artă, fruntaşi în întrecerea so­cialistă. în celelalte tribune sunt prezenţi activişti de partid, de stat şi din economie, evidenţiaţi şi fruntaşi în întrecerea socialistă şi alţi oameni ai muncii din întreprinderi şi insti­tuţii. în faţa tribunei se află sute de oameni — români, maghiari şi ger­mani — care poartă steagul de pur­pură al partidului şi drapele trico­lore. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat al Republicii So­cialiste România. Deschizînd mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din oraşul de la poalele Tîmpei, tovarăşul Viorel Me­tea, prim-secretar al Comitetului o­­răşenesc Braşov al P.C.R., dă cuvîn­tul tovarăşului Augustin Zăpîrţan, secretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R. Cuvîntarea este subliniată de aplauze şi urale. Mi­tingul ia sfîrşit într-o atmosferă de mare însufleţire, începe marea de­monstraţie a oamenilor muncii. Timp de aproape trei ore prin faţa tribunelor trec peste 80.000 de demonstranţi. Ei poartă pancarte închinate atot­biruitoarei învăţături marxist-leni­­niste, unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, frăţiei cu ţările socialiste, tablourile membrilor Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., portretul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. De-a lungul coloanelor -r­ adevărată mare de oameni, steaguri şi flori, demon­stranţii scandează lozinci dedicate Partidului Comunist Român, Comi­tetului său Central, chemări prin care-şi reafirmă hotărîrea de a munci cu entuziasm şi dăruire pentru în­făptuirea minunatului program de desăvîrşire pe o treaptă superioară a construcţiei socialiste în patria noastră, stabilit de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. La încheierea demonstraţiei, un mare număr de oameni ai muncii prezenţi în faţa tribunei, intonează nemuritorul imn de luptă al oame­nilor muncii de pretutindeni, „Inter­naţionala“. Cuvântarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil Dragi tovarăşi, Dragi oaspeţi de peste hotare, Poporul român sărbătoreşte astăzi, împreună cu oamenii muncii din în­treaga lume, Ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei în lupta pentru libertate şi viaţă mai bună, pentru pace, demo­craţie şi socialism. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Guver­nul Republicii Socialiste România a­­dresează muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate, un fierbinte salut, felicitări pentru realizările de seamă obţinute in dez­voltarea economiei şi culturii, urări de noi succese în activitatea neobo­sită pentru înflorirea patriei socia­liste ! Exprimînd sentimentele întregului popor român, adresăm un salut fră­ţesc oaspeţilor noştri, tuturor dele­gaţilor de peste hotare, care parti­cipă împreună cu noi la această săr­bătoare. Sărbătorim 1 Mai în condiţiile cînd întregul nostru popor înfăp­tuieşte cu hotărîre şi elan programul elaborat de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Anul care a trecut de la acest Congres de însemnătate istorică a fost bogat în evenimente. Marile izbînzi ale po­porului, profundele transformări re­voluţionare care au schimbat din te­melii înfăţişarea patriei şi-au găsit consacrarea în Constituţia Republicii Socialiste România. Planul de şase ani a fost încheiat cu succes. Cu deosebită satisfacţie relevă rezulta­tele bune cu care poporul nostru a început înfăptuirea prevederilor nou­lui cincinal. Planul producţiei indus­triale pe primele 3 luni ale anului în curs a fost îndeplinit în proporţie de 102,2 la sută. Producţia globală industrială realizată în acest trimes­tru este de aproape două ori şi ju­mătate mai mare decit întreaga pro­ducţie a anului 1938. Se înfăptuiesc cu succes sarcinile stabilite de partid privind îmbunătă­ţirea conducerii şi planificării agri­culturii, dezvoltarea înzestrării ei tehnico-materiale, sporirea producţiei agricole, ridicarea nivelului de viaţă şi cultură în satele noastre. Lucră­«.II-, .1 - nvrm^ir-sn/r . ~ î« mv vtv jv uvjio^vuia condiţiuni bune, însămînţările fiind terminate în majoritatea regiunilor ţării. Oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, întreaga intelectualitate participă ac­tiv la opera de construcţie socialistă, consacră talentul şi energia lor crea­toare dezvoltării economiei şi cul­turii, înfloririi patriei. Succesele obţinute în timpul scurt care a trecut de la Congresul parti­dului ne întăresc convingerea că po­porul nostru, strîns unit în jurul în­cercatei sale călăuze — Partidul Co­munist Român — va da viaţă obiec­tivelor însufleţitoare stabilite de Con­gres, spre binele şi prosperitatea na­ţiunii noastre socialiste. Tovarăşi, Epoca noastră se caracterizează prin mari schimbări sociale, prin întări­rea forţelor mondiale ale socialismu­lui, intensificarea luptei popoarelor împotriva imperialismului, pentru suveranitate şi independenţă, prin amploarea crescîndă a acţiunilor cla­sei muncitoare, a mişcării de elibera­re naţională, a mişcărilor democra­tice, pentru pace şi progres social. Sub steagul atotbiruitor al mar­­xism-leninismului, popoarele ţărilor socialiste dobîndesc victorii însem­nate în făurirea noii orînduiri, spo­rind astfel forţa economică, socială, politică şi militară a sistemului so­cialist mondial, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării istorice. Corespunzător intereselor fundamentale ale poporului român, ale cauzei socialismului şi păcii, ţara noastră pune în centrul politicii sale externe alianţa frăţească cu statele socialiste, dezvoltă multilateral legă­(Continuare în­­pag. a 4-a) Masa tovărăşească oferită de C. C. al P.C.R. Duminică la amiază, după marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală, a avut loc o masă tovărăşească oferită de Comi­tetul Central al Partidului Comu­nist Român, la Palatul Snagov. Au participat tovarăşii: Nicolae Ceauşes­­­cu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leon­­te Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, membrii supleanţi ai Comi­tetului Executiv, secretarii C.C. al P.C.R., membrii şi membrii suple­anţi ai C.C. al P.C.R., membrii Consiliului de Stat şi ai guvernului, şefi ai unor instituţii centrale, acti­vişti de partid, numeroşi veterani ai mişcării revoluţionare din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., luînd cuvîntul, a felicitat pe cei pre­zenţi cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, ziua muncii şi a primăverii. Vorbitorul s-a referit la tradiţiile vechi ale miş­cării muncitoreşti din ţara noastră, la activitatea primelor cercuri socia­liste, a partidului socialist, creat în 1893, care au premers lupta revolu­ţionară a partidului comunist. El a amintit apoi felul în care comuniş­tii, oamenii muncii sărbătoreau ziua de 1 Mai în anii grei ai ilegalităţii, în condiţiile luptei de clasă, de­monstraţiile, mitingurile, manifesta­ţiile, serbările cîmpeneşti organiza­te cu acest prilej. Evocînd puternica (Continuare în pag. a 4-a) r CHIU ÎN PAGINA A 2-A Braşovul , în haine de sărbătoare Cuvîntarea tovarăşului Augustin Zăpîrţan secretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R. Dragi tovarăşe şi tovarăşi ! Sărbătorim 1 îviai — Ziua sii­ita­­rităţii internaţionale a celor ce muncesc, în preajma celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa poporului şi a par­tidului nostru. Călăuzit de programul luminos al continuării pe o treaptă superioară a procesului de desăvârşire a con­strucţiei socialiste în patria noastră, stabilit de Congresul al IX-lea al partidului, poporul român îşi dăru­ieşte cu entuziasm şi fierbinte pa­triotism forţele şi elanul creator ri­dicării României socialiste pe cul­mile cele mai înalte ale progresului şi bunăstării. La marea sărbătoare a celor ce muncesc de pretutindeni, eroica noa­stră clasă muncitoare, harnica ţără­nime cooperatistă, intelectualitatea, întregul nostru popor, se prezintă cu un bogat şi însufleţitor bilanţ de realizări în toate domeniile vieţii so­ciale. în orice parte a ţării ne în­dreptăm privirile, vedem roadele ac­tivităţii creatoare, pătrunse de spiri­tul patriotismului socialist al oame­nilor muncii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, înfră­ţiţi în lupta pentru înflorirea eco­nomică şi culturală a ţării. Unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului, hotărîrea lui fermă de a înfăptui politica sa profund ştiin­ţifică şi realistă, consolidează ne­contenit orînduirea noastră, dez­voltă şi întăresc naţiunea socialistă. Prind viaţă obiectivele măreţe ale planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale elaborat pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. Desfăşurînd larg întrece­rea socialistă pentru îndeplinirea an­gajamentelor luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. (Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la tribuna oficială din Brașov

Next