Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)
1966-09-01 / nr. 6738
PROLETARI »W TO ATI TâRILF, tlNITI-TA î umnati ^ ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL PC.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6738 Joi, 1 septembrie 1966 4 pagini 25 bani Pârghie de sporire a eficienţei economice m CUPRINSUL ZIARULUI: ) Bald-anchetă — 480 de minute, minus cu ? (pag. a 2-a) B Două K.O. şi explicaţia lor (pag. a 2-a) ! Comentariul zilei : Sfîrşit de vacanţă politică în Anglia (pag. a 4-a) In dezbatere: PREVEDERILE CINCINALULUI Organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei de betoniere la uzina „Independenţa“ din Sibiu a creat posibilitatea stabilirii unui flux continuu de fabricaţie, în acest sector înregistrîndu-se cea mai înaltă productivitate din uzînă. Foto : GH. BANUŢA Planul cincinal ridică latura ştiinţifică a producţiei şi a muncii întreprinderilor industriale pe o nouă treaptă. Realizarea în perioada 1966—1970 a două treimi din sporul producţiei industriale pe seama creşterii productivităţii muncii, de pildă, este posibilă numai pe baza unei organizări ştiinţifice a producţiei şi a muncii, adecvate progresului tehnic contemporan. Integrarea problemelor complexe ale organizării într-un cadru concret al realizărilor imediate şi al programării de viitor şi-a găsit expresia vie şi cu prilejul dezbaterilor din întreprinderile industriale ale oraşului Sibiu. Organizarea pe fluxuri tehnologice de fabricaţie a subansamblelor şi pieselor de schimb auto, cunoaşte o realizare eficientă atît la însuşirea noilor produse cît şi la producţia curentă în uzina „Automecanica“ din Sibiu. Să fie suficient nivelul de organizare în flux a unei producţii de circa 50 la sută din planul pe 1966 faţă de sarcinile sporite ale anilor următori, în condiţiile creşterii zestrei tehnice prin utilaje în valoare de circa 80 milioane lei ? Răspunsul l-au dat inginerii PAVEL LALA, directorul uzinei, şi DUMITRU MUNTEANU, şeful serviciului de organizare a producţiei, care au prezentat în cadrul dezbaterilor un program complex al organizării superioare a producţiei. Printre obiectivele acestuia remarcăm : organizarea fluxurilor tehnologice şi la restul produselor, reorganizarea producţiei de amortizoare telescopice şi altele. Planificarea şi urmărirea operativă a producţiei, latură a organizării ştiinţifice, s-a bucurat de asemenea de o atenţie deosebită în cadrul dezbaterilor la uzina „Independenţa“, care se prezintă cu realizări importante în acest domeniu. La indicaţia comitetului orăşenesc de partid au fost alcătuite şase colective de organizare ştiinţifică a producţiei care-şi desfăşoară cu succes activitatea. Acestea, pe lingă definitivarea lucrărilor de reorganizare a transportului intern, reorganizarea procesului tehnologic la cele trei ateliere din cadrul secţiei de cazangerie (cazangerie grea, atelier de pregătire şi betoniere) au elaborat loturi optime de fabricaţie la producţia de serie, iar la producţia de unicate au perfecţionat graficele pe secţii în funcţie de specificul lucrărilor tehnologice. Utilizarea capacităţilor de producţie, creşterea indicilor extensivi şi intensivi, a coeficientului de schimburi constituie încă o problemă la „Independenţa“, „Automecanica“, şi în alte uzine constructoare de maşini din acest oraş. Coeficientul de schimburi sub 2 şi uneori chiar Sub 1,5 a fost subiectul criticilor formulate în cadrul dezbaterilor de către inginerul BUCUR, şeful serviciului planificare, maistrul ŞERBAN şi muncitorul NEMEŞ de la secţia mecanică a Uzinei „Mecanica“, inginerul şef JELERIU, inginerul BRATU, de dispecerul şef de la uzina „Elastic“, uzine în cam fondurile sporite de investiţii pentru utilaje ce vor fi alocate, impun rezolvarea stringentă a acestei probleme. îmbunătăţirea organizării transportului intern este o ALEXANDRU CRIŞAN, secretar ştiinţific al Comisiei de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică din regiunea Braşov (Continuare în pas. a 3-a) Resursele existente valorificate cît mai bine Sporirea producţiei agricole în ritmul şi proporţiile stabilite de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. are o importanţă hotărîtoare pentru integrarea armonioasă a agriculturii în planul general de dezvoltare a economiei naţionale. Rezultatele obţinute în primele şapte luni ale cincinalului, în domeniul agriculturii, cît şi stabilirea de măsuri tehnico-organizatorice ce trebuie luate în vederea îndeplinirii şi depăşirii indicilor de plan pe anul 1966 şi pe întreaga perioadă a cincinalului au constituit obiectul recentei şedinţe plenare comune a consiliului agricol şi a uniunii raionale a cooperativelor agricole de producţie din raionul Agnita. Atît referatul prezentat, cît şi discuţiile ample, competente, purtate de un mare număr de participanţi, au scos în evidenţă succesele dobîndite de cooperativele agricole de producţie din raionul Agnita în primul semestru din acest an, lipsurile care s-au manifestat în această perioadă, cît şi multiplele posibilităţi de sporire a producţiei, pe care le au cooperativele agricole din raion precum şi felul cum trebuie ele fructificate în viitor. în centrul atenţiei vorbitorilor au fost două importante probleme : folosirea raţională şi îmbunătăţirea potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea cu mai mult randament a maşinilor agricole, pe de o parte, iar de alta, creşterea şi dezvoltarea producţiei animaliere, îmbunătăţirea structurii turmei de bază. ŞEDINŢA PLENARA COMUNA A CONSILIULUI AGRICOL ŞI UNIUNII RAIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE AGNITA Analiza rezultatelor obţinute a scos în evidenţă unele deficienţe existente. Astfel, campania de însămînţări a întîrziat nepermis în unele unităţi, în primul rînd datorită faptului că transportul îngrăşămintelor nu a fost făcut la timpul potrivit (în cooperativele agricole din Chirpăr, Cincul, Bărcut, Vărd şi altele). De asemenea, recoltarea păioaselor s-a desfăşurat în ritm nesatisfăcător, datorită unor deficienţe în organizarea muncii, cît şi nefolosirii mijloacelor mecanice la întreaga lor capacitate. Mulţi dintre participanţi au luat atitudine faţă de folosirea în mică măsură a maşinilor agricole la lucrările de întreţinere, datorită reţinerii din partea conducerilor unor unităţi şi a unor cadre tehnice, cît şi datorită neexecutării lucrărilor de insămînţare în condiţii care să permită întreţinerea mecanizată. — Noi trebuie să luptăm pe viitor pentru extinderea mecanizării, spunea ing. ILIE PLEŞCA, de la cooperativa agricolă din Bruiu. Se prevede ca în anii următori, raionul Agnita să fie dotat cu o serie de maşini agricole moderne, dar deocamdată trebuie să le folosim cu mai multă încredere pe cele existente, să nu mai avem rezerve faţă de maşinile de semănat şi de recoltat cartofi, care ne-au ajutat efectiv la efectuarea lucrărilor în timpul optim şi de bună calitate. ION NISTOR, preşedintele cooperativei agricole din Ghijasa de Sus, şi alţi participanţi, relevau necesitatea folosirii raţionale a pămîntului, ţinînd cont de condiţiile de climă şi sol specifice fiecărei unităţi în parte. — La noi — spunea vorbitorul — sînt condiţii foarte bune pentru extinderea culturilor furajere. De aceea am extins şi vom extinde suprafaţa cultivată cu asemenea plante şi în special cu ovăz, care creşte foarte bine pe terenurile noastre, în mare parte situate pe deal. Consider că este necesar să se dea o mai mare atenţie cultivării plantelor şi cerealelor celor mai rentabile pentru fiecare unitate în parte. Mult discutate au fost şi problemele dezvoltării creşterii animalelor. Preşedintele cooperativei agricole din ION AL. BARBU (Continuare în pag. a 3-a) Asigurarea „păşunii de iarnă“ a animalelor Porumbul-siloz, care pe drept cuvînt a fost denumit şi „păşunea de iarnă a animalelor“, datorită calităţilor sale nutritive constituie unul dintre cele mai valoroase furaje în perioada de stabulaţie. Aşa după cum au indicat specialiştii de la consiliul agricol regional, acţiunea de însilozare a porumbului trebuie începută de urgenţă şi terminată în maximum 10 zile, pentru ca brumele timpurii să nu deprecieze recolta. In regiune s-au făcut pregătiri temeinice in această direcţie, linele unităţi începînd cu toate forţele însilozatul. La cooperativa agricolă din Moşna, raionul Mediaş, de exemplu, unde porumbulsiloz ocupă o suprafaţă de 41 ha., însilozatul s-a început din ziua de 31 august. Tovarăşul Ion Prişcă, preşedintele cooperativei, ne-a relatat că încă din prima zi de lucru au fost mobilizaţi 40 de ţărani cooperatori şi cite 10 atelaje la fiecare brigadă pentru tăiatul şi transportul porumbului la cele două tocători care funcţionează fără întrerupere, de dimineaţa şi pînă seara tîrziu. Producţia de masă verde la hectar s-a evaluat la peste 20 de tone. Şi la cooperativa agricolă din Alţîna, raionul Agnita, s-a început de cîteva zile în silozatul. Pentru recoltarea porumbului de pe cele 93 ha. se foloseşte o combină de siloz, deservită de o remorcă, precum şi un număr însemnat de cooperatori care taie porumbul şi-l transportă la tocătoare. Intr-un ritm tot mai intens se lucrează la insilozatul porumbului şi în unităţile Trustului Gostat Sibiu. Cele mai mari cantităţi au fost însilozate pînă în prezent la gospodăriile de stat din Blaj, Axente Sever, Dumbrăveni, Sibiu-Zootehnica precum şi la cele din Slimnic şi Cisnădie. Măsuri temeinice în această direcţie au fost luate şi în raionul Rupea. După cum ne-a relatat tov. Ion Colceriu, preşedintele consiliului agricol raional, au fost puse în perfectă stare de funcţionare toate cele 14 combine de siloz şi 10 tocători aparţinînd S.M.T., precum şi cele 9 tocători proprietatea cooperativelor. Conform planului operativ întocmit de consiliul agricol, porumbul de pe cele 335 ha. cultivate în cooperativele agricole din raion va fi recoltat şi însilozat pină în jurul zilei de 15 septembrie. Concurs de proiecte Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare organizează un concurs în proiectare cu participare nelimitată, cu tema „Club sindical cu sală de spectacole de 800 locuri — Oradea“. Vor fi acordate următoarele premii şi menţiuni : premiul I — 15.000 lei ; premiul II — 12.000 lei; premiul III — 10.000 lei ; 5 menţiuni a 4.000 lei fiecare. Proiectele vor fi depuse pînă la 14 noiembrie a.c. ora 20 la C.S.C.A.S. Tema-program poate fi ridicată de la C.S.C.A.S. şi institutele centrale de proiectare, începînd de la data de 1 septembrie a.c. și de la C.S.A.P.C., la 3 septembrie a.c. Vizita in Grecia a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri adinterim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) SOSIREA LA ATENA ATENA 31. — Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit : Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei şi agenţiei noastre econo-După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României și Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei voastre şi a domnului ministru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei mai mari bunăvoinţe. Sintern (Continuare în pag. a 4-a) Inm Mirilv ostk Miercuri după-amiază,* Atena au început convorbirile oficiale între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Din partea greacă au participat Ioannis Toumbas, ministru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de externe, E. Gouras, ambasador, A. Arghyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi ai ambelor delegaţii. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă sinceră, cordială. Aprecierea cunoştinţelor elevilor Dacă părinţii sau alte persoane apropiate unui anumit elev doresc să cunoască situaţia la învăţătură a acestuia, se interesează de notele pe care le-a primit. Elevii între ei discută cu multă ardoare, pasiune, chiar patimă, in unele cazuri, despre notele pe care le primesc. Faptul că în notele acordate se concretizează aprecierile cadrelor didactice asupra volumului şi calitatea cunoştinţelor osuisite de elevi, face ca acestea să capete o importanţă deosebită. Ca urmare, notării elevilor trebuie să i se dea cea mai mare atenţie. Preocuparea celui care notează trebuie să fie mai întii canalizată spre găsirea acelei note care să oglindească cit mai fidel situaţia reală, volumul şi calitatea cunoştinţelor elevului verificat. Această împrejurare face ca în faţa cadrelor didactice să se ridice întrebarea : nota trebuie să oglindească numai situaţia constatată în momentul verificării cunoştinţelor sau trebuie să ţină seama de întregul proces, de întreaga dinamică a acumulării materiei de către elevi ? Părerile sunt împărţite. Unele cadre didactice se situează pe următoarea poziţie : „L-am găsit pe elev cu lecţia neînvăţată, ii dau trei. Altădată, de va şti bine, va primi nota zece“. Alte cadre didactice privesc lucrurile dintr-un alt unghi de vedere. Acestea, pe de o parte, evidenţiază elevul care s-a pregătit temeinic doar întîmplător, caută să-i insufle încredere în propriile posibilităţi, pentru a-l determina să se pregătească la nivelul posibilităţilor în mod sistematic, fără a-i acorda însă, dintr-un început, notă prea mare, iar pe de altă parte fac observaţie elevului care, dintr-un anumit motiv, întemeiat sau nu, în momentul verificării cunoştinţelor a fost surprins insuficient pregătit, fără a-i scădea nota pînă la valoarea reală a răspunsului dat in acel moment. Şi în cazul acesta, locul principal în cadrul aprecierii şi notării cunoştinţelor îl ocupă tot situaţia de fapt constatată în momentul verificării cunoştinţelor, fără a mai fi însă singura de care să se ţină seama, îmi exprim acordul cu ultimul punct de vedere prezentat. Aşa procedez şi eu la clasă atunci cînd lucrez cu elevi pe care îi cunosc bine, dintr-o activitate comună îndelungată. Şi procedez aşa pentru că socotesc că este mai bine, mai firesc, pentru că numai astfel nota se încarcă de sensuri profunde, devine un factor stimulator în pregătirea temeinică a elevului. Cînd luăm în consideraţie numai răspunsul dat de un elev într-un anumit moment, realizăm o fotografie statică a momentului respectiv. Dacă nu cunoaştem bine elevul, obligaţi de împrejurări, vom limita aprecierea şi notarea numai la răspunsul dat în cadrul verificării. Dar însuşirea cunoştinţelor de către elevi constituie un proces dinamic, cu perspectivă adîncă. A cunoaşte acest proces în perspectivă, în dinamica desfăşurării lui şi a nu ţine seama de el, lăsîndu-ne călăuziţi numai de dorinţa de a realiza, prin aprecierea pe care o facem prin notare, o oglindire cît mai încremenită a momentului verificării, mi se pare a fi o greşeală care poate avea urmări negative în conştiinţa şcolarilor. Astfel, un elev care ar fi obişnuit să lase totul pe seama întîmplării, luînd printr-o împrejurare favorabilă (nu ca urmare a unei munci sistematice) o notă foarte mare, va fi încurajat să facă noi paşi pe acest drum. „Voi mai învăţa o lecţie, două ■— îşi va spune acesta — voi ridica mina, căutînd să mă afirm şi dacă voi fi ascultat şi voi primi încă o notă foarte bună, pot fi liniştit ; orice se va întimpla, tot voi obţine medie de trecere“. în acelaşi timp este posibil ca şi elevul conştiincios să rămînă, de pe urma unei experienţe negative întîmplătoare, cu o anumită stare sufletească demobilizatoare. Din cele discutate s-a putut desprinde şi faptul că nu este suficient să chibzuieşti, să cîntăreşti bine atunci cînd faci aprecierea şi notarea cunoştinţelor elevului. Nota trebuie să fie şi discutată în faţa clasei, de aşa natură incit să-şi dobîndească un înalt sens educativ, să constituie pentru elevi un stimulent şi mai mare pentru obţinerea unor rezultate mereu mai frumoase la învăţătură şi disciplină. Se întîlnesc cazuri în care discutarea notei de către profesor se face aproximativ aşa : „Ceva ai ştiut... Puteai insă să te pregăteşti şi mai bine ... Prof. IOAN CIUREA’ (Continuare în pag. a 2-a) Prima uniformă şcolară... Foto : N. CIRSTEA UN TIGRIJULIU“ Staţia I.T.Bv, din gara Braşov. Aglomeraţie. Un tată grăbit, tinind c-o mină o sacoşă, iar cu cealaltă un copil de-o şchioapă se îndreaptă spre troleibuz. Cunoscind favoarea oferită călătorilor care au copii mici, îşi urcă pe uşa din faţă, mai întîi sacoşa, apoi fiul. Apoi îşi face loc cu coatele, cocoţînd copilul, în picioare, pe una din canapele. Ghetuţele pline de noroi lasă urme vizibile, atrăgînd atenţia unei călătoare care nu rămîne indiferentă . — Un băieţel frumos şi cuminte nu stă cu picioarele pe canapea. Cuminte, copilul se aşează ascultător, atingînd cu picioarele pantalonii tatălui care sare ca ars. — Nu vezi că-mi murdărești hainele ?! Și de ce te-așezi acolo unde-ai stat cu picioarele ? Ce crezi, ci am să-ți cumpăr mereu haine noi ?! — Păi... tanti a zis că... se smiorcăi copilul. — Tanti să comande la ea acasă, nu în troleibuz. Și zicînd acestea tatăl îl așezi pe alt scaun curat, tot în picioare. Sub privirile admonestatoare ale călătorilor, copilul se minunează : de ce de haine trebuie să aibă grijă iar de troleibuz nu? Să fie mai ieftin troleibuzul decit pantalonii tatălui său ? T. TÎRNĂVOI, coresp.