Drum Nou, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6997-7022)
1967-07-01 / nr. 6997
4 pagini 25 bani ANUL XXIV Nr. 6997 Sîmbăta 1 IULIE 1967 PROLETARI DOT TOATE TARILE, rNITI TA I unman ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PCR. Sl al SFATULUI POPULAR REGIONAL SESIUNE JUBILIARA CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII A ŞAPTE SECOLE DE EXISTENŢĂ A ORAŞULUI MEDIAŞ .Oraşul Mediaş, la respectabila virsta de 700 de ani, prilejuieşte cetăţenilor săi, o data cu retrospectiva trecutului său istoric şi bilanţul marilor înfăptuiri din anii socialismului, şi o cutezătoare incursiune în viitorul care rezervă imaginea unor luminoase perspective. Oaspeţii prezenţi la festivităţile jubiliare, au regăsit ieri, Mediaşul, cu turnurile şi contraforturile cetăţii sale, restaurate în ultimii ani, cu tezaurul comorilor lui muzeale şi cu edificiile contemporaneităţii, care îi conferă atributele urbanisticii moderne. Ieri după-amiază, au început festivităţile prilejuite de cea de-a 700-a aniversare a atestării documentare a oraşului aflat pe Tîrnava Mare. In sala casei de cultură, a avut loc sesiunea jubiliară a sfatului popular orăşenesc, prilejuită de acest memorabil eveniment. Au participat tovarăşii : Mihai Gere, secretar al C. C. al P. C. R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Pană, prim-secretar al Comitetului regional de partid Braşov, Ioan Mărcuş, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Braşov, reprezentanţi ai sfaturilor populare ale oraşelor Constanţa, Cluj, Iaşi, Craiova, Brăila, Timişoara, Tg. Mureş, Braşov, Sibiu, Sighişoara şi Făgăraş, reprezentanţii unor organe regionale de stat şi economice, ai unor organizaţii de masă regionale, oameni de ştiinţă, artă etc. Lucrările sesiunii jubiliare a Sfatului popular orăşenesc Mediaş au fost deschise de deputatul Dumitru Tolciu, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid. Expunerea consacrată împlinirii a 700 de ani de la întemeierea oraşului Mediaş a fost prezentată de deputatul Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului. Vorbitorul, a evocat trecutul glorios al Mediaşului, elogiind marile figuri de cărturari care au trăit şi muncit aci, a subliniat semnificaţia marilor evenimente din istoria patriei noastre de care este legat şi numele Mediaşului. De-a lungul unei întregi istorii, locuitorii oraşului, români, germani şi maghiari au desfăşurat o luptă aprigă împotriva asupritorilor. In anul 1424, Mediaşul devine oraş, iar în 1552 i se conferă rangul de oraş cu judecătorie regală. In secolul al XVI-lea se termina construcţia cetăţii sale din iniţiativa şi cu sprijinul lui Matei Corvin. In vremurile de pace, negustorii medieşeni duceau pînă departe, pe drumurile comerciale ale lumii de atunci, produsele breslelor lor, care-şi cuceriseră o binemeritată faimă. Breslele de aci produceau arme pentru oştirile voievozilor români de peste Carpaţi, cu care aceştia au stăvilit nu o dată invazia otomană. Pe aci, prin Mediaş, a trecut Vlad Ţepeş şi mai apoi Petru Rareş, a cărui intervenţie salvează localitatea de pericolul cotropirii otomane, la 1534. Mediaşul îşi aduce contribuţia sa şi la înfăptuirea revoluţiei burghezo-democratice de la 1848. Două busturi înălţate în centrul urbei, cinstesc memoria unor figuri de seamă ale oraşului, participante la revoluţie : Axente Sever, cel mai apropiat tovarăş de luptă al lui Avram Iancu şi Stephan Ludwig Roth, cărturar şi publicist de seamă, luptător de frunte ce şi-a dat viaţa pentru cauza revoluţiei, pentru eliberarea şi înfrăţirea românilor, maghiarilor şi germanilor din Transilvania. Din cei 700 de ani de existenţă (Continuare în pag. a 4-a) Decorarea oraşului cu Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Cuvîntarea tovarăşului Mihai Gere, secretar al G.G, al P.G .,( vicepreşedinte al Consiliului de Stat îmi revine azi plăcuta însărcinare de a vă transmite un călduros salut din partea Comitetului Central al P.C.R., a tovarăşului secretar general, Nicolae Ceauşescu, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii a 700 de ani de existenţă a frumosului dumneavoastră oraş. Totodată, vă adresez dv. şi tuturor locuitorilor acestei străvechi aşezări româneşti, felicitări pentru înalta distincţie conferită oraşului — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Felicit, de asemenea, pe toţi acei locuitori ai Mediaşului a căror hărnicie a fost răsplătită cu înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. De la prima atestare documentară, scrisă în limba latină în iunie 1267 şi pînă în vremurile noastre, Mediaşul este legat de evenimente însemnate din istoria patriei noastre. Timp de 7 veacuri, locuitorii de pe aceste meleaguri, români, germani, maghiari, au muncit şi au luptat împreună pentru triumful ideilor de libertate şi progres social, aducîndu-şi contribuţia lor activă la închegarea unităţii moralsocial-politice a statului român. Toate bunurile materiale şi spirituale făurite în existenţa multiseculară a Mediaşului, sunt rodul muncii înfrăţite a populaţiei fără deosebire de naţionalitate. Breslele fierarilor, dogarilor, pielarilor, armurierilor şi postăvarilor, a căror existenţă este atestată de documentele voievozilor transilvăneni din secolul al XVI-lea, au contribuit — prin munca şi priceperea lor — la transformarea cetăţii într-un puternic centru economic. Locuitorii acestei aşezări muncitoreşti cu tradiţie au fost părtaşi activi la luptele conduse de partid în anii regimului burghezo-moşieresc, pentru dreptate socială, pentru independenţă şi suveranitatea patriei noastre. In anii luminoşi ai socialismului, Mediaşul a devenit un puternic centru economic, social şi cultural al ţării, ocupînd un loc însemnat pe coordonatele economiei naţionale, în acest oraş, se află azi 12 întreprinderi de interes republican, precum şi alte întreprinderi de industrie locală şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. In aceste întreprinderi lucrează azi peste 26.000 de salariaţi, adică mai mult decit întreaga populaţie a oraşului din anul 1944. Oamenii muncii din oraşul Mediaş, sub conducerea comitetului orăşenesc de partid şi a organizaţiilor de bază, şi-au adus aportul la succesele de seamă obţinute de întregul nostru popor în edificarea României socialiste. Ca urmare, Mediaşul este azi o adevărată cetate a industriei, de unde iau drumul ţării şi al lumii nenumărate produse. Amploarea actualei dezvoltări a oraşului este ilustrată elocvent şi de numărul şcolilor şi al instituţiilor sale culturale : trei licee, 8 şcoli de cultură generală, şcoli profesionale, numeroase edificii culturale. Dragostea medieşenilor pentru oraşul în care trăiesc şi muncesc, priceperea şi hărnicia lor, şi-au aflat o minunată întruchipare în iniţiativele şi acţiunile desfăşurate spre binele obştei, pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Alături de noile blocuri de locuinţe, din cartierele „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi „Vitrometan construite de stat s-au amenajat prin muncă patriotică parcuri şi zone verzi, s-au modernizat străzile şi s-au întreprins multe acţiuni gospodăreşti. Nu de mult, oraşul dv. a avut cinstea de a primi înalţi oaspeţi, cu prilejul vizitei conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Braşov. Realizările harnicilor locuitori ai Mediaşului, succesele lor în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului, au primit înalta apreciere ce li se cuvenea din partea conducerii de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Sintem convinşi că această apreciere constituie un puternic imbold în munca locuitorilor oraşului Mediaş, români, germani, maghiari, care, alături de întregul nostru popor, nu-şi vor precupeţi eforturile pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului, de desăvârşire a construcţiei socialismului în scumpa noastră patrie. Oraşul dumneavoastră are mari perspective de dezvoltare. In anii ce urmează, se vor investi peste 400 milioane lei pentru dezvoltarea industrială şi social-culturală a Mediaşului. Conducerea partidului şi statului nostru este încredinţată că harnicii locuitori ai Mediaşului vor urca noi trepte spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului. Măsurile continue pe care le ia partidul şi guvernul pentru sporirea necontenită a puterii economice a ţării, pentru creşterea sistematică a nivelului de trai al celor ce muncesc, găsesc un puternic ecou în rîndurile medieşenilor. Suntem convinşi că locuitorii acestui centru industrial cu tradiţie, vor aduce o şi mai mare contribuţie la consolidarea şi desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! Vă dorim din toată inima succese depline, fericire şi sănătate dv. tuturor locuitorilor Mediaşului ! p din Mediaşul contemporan. 4» Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" In sala Teatrului de stat din Braşov, a avut loc ieri o festivitate prilejuită de sărbătorirea „Zilei învăţătorului“. Cei peste 800 de educatori, învăţători, profesori şi cadre didactice universitare au fost felicitaţi pentru activitatea rodnică şi rezultatele obţinute în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii, de către conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ 30 de cadre didactice au fost distinse cu Ordinul Muncii, Medalia Muncii şi titlul de Profesor Emerit. Printre aceştia se numără Pavel Nicolae, Marin Velicu, Traian Tudor, Ion Gavrilă, Rusilă Ecaterina, Gabriela Stacovici, Ilie Tomescu şi alţii. Festivitatea s-a încheiat cu un bogat program artistic susţinut de actori ai Teatrului muzical din localitate. Manifestări asemănătoare au avut loc ieri în întreaga regiune. Citit în pag. a 2-a inspectorul B. I. - element dinamic al pielii șantierului Flori şi felicitări pentru unul dintre sărbătoriţi, profesorul emerit Nicolae Pavel. DIN ŢARĂ 0 Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare au fost intensificate în ultima săptămînă in toate regiunile ţării. Aceste lucrări sînt în general mai întîrziate comparativ cu anul trecut. Timpul mai ploios a intîrziat atit vegetaţia, cit şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Aceste lucrări sunt rămase în urmă îndeosebi la porumb şi cartofi în regiunile Crişana, Maramureş, Hunedoara, Cluj, Suceava şi Mureş- Autonomă Maghiară. „ Recent, întreprinderea românească de comerţ exterior Maşinexport” a încheiat un nou contract pentru exportul in R.P. Bulgaria a 15 locomotive Diesel electrice de 2100 C.P. In ultima perioadă au fost livrate de către aceeaşi întreprindere 400 electromotoare asincrone, de diferite puteri, unor firme din Austria, Belgia şi Franţa. In R.D. Germană au fost expediate 70 de maşini de găurit de tip G-40 şi G-16, iar în Elveţia, Iran, Italia, Japonia şi Libia diferite maşini-unelte. întreprinderea „Auto-Tradtor" a livrat 274 remorci basculante de 5 tone tip RK-5 în R.S. Cehoslovacă, 230 remorci basculante de 4 tone tip R.B.L.-4 în R.F. Ungară, precum şi peste 100 autocamioane de 3 tone tip S.R.-132 în R.P. Chineză. Cu parteneri din Uniunea Sovietică, întreprinderea „Cartimex“ a încheiat un contract în valoare de peste 500.000 de ruble pentru vînzarea de bluze cu motive naţionale româneşti. r Arta ca element de civilizaţie Mai este necesară arta în epoca noastră dominată de tehnică şi de ştiinţă ? Iată o întrebare la care se răspunde uneori negativ. Argumentele ce sprijină această negaţie nu se revendică doar din speculaţiile hegeliene asupra caracterului inevitabil al dispariţiei artei (Hegel socotea că arta efectă doar o cunoaştere confuză şi imperfectă a lumii şi, din aceste motive, trebuie să dispară, lăsînd locul ştiinţei) ci şi din analiza unei serii de aspecte obiective ale panoramei sociale contemporane. Realităţile actuale din ţările capitaliste generează, în adevăr, un anume declin al interesului pentru artă. Frămîntările sociale, servituţile inerente unei societăţi bazată pe inegalitate socială, alienarea din ce în ce mai accentuată a omului faţă de esenţa sa, existenţa unei industrii de divertismente excesiv dezvoltată, ce perverteşte gusturile, efortul impus sistemului nervos uman de diviziune a muncii şi de necesitatea utilizări continue a unor cunoştinţe strict specializate, procesul de dezumanizare generat prin spiritul de negoţ inffiltrat în toate compartimentele existenţei sunt doar cîteva dintre aceste realităţi. Civilizaţia capitalistă oferă, într-adevăr, indivizilor înlesniri ce ţin de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii ; coloratura acestei civilizaţii este însă preponderent materială. Latura ei spirituală înregistrează o curbă descendentă și faptul acesta este explicabil prin caracteristicile cele mai generale ale sistemului social. Este perfect explicabil, deci, faptul că într-o conjunctură socială in care individului i se reduce în mod progresiv personalitatea prin delimitarea strictă a rolului său productiv şi social, arta tinde din ce în ce mai vizibil să ia forme comerciale, să se transforme într-un deconectant psihic, într-un instrument de miraje moderne, ce intenţionează să scoată temporar pe om din ostila ambianţă socială în care trăieşte. Este evident că aceste forme sunt, de fapt, fenomene de anti-artă, ce caută să imprime o dominantă psihologică, avantajoasă pentru grupurile restrînse de exploatatori, unor întregi colectivităţi umane. Adevărata artă, care îşi are, fireşte, reprezentanţii săi şi în ţările capitaliste, tinde însă (tendinţa fiind în zilele noastre mai evidentă decît oricînd) să dea publicului un rol activ, să contribuie la dezvoltarea personalităţii fiecărui individ. Postura pasivă a spectatorului sau cititorului este pe cale de a fi depăşită. Brecht descria în mod sugestiv acest fel, totalmente inactiv, de a gusta arta . ... ei au, este adevărat, ochii deschişi dar nu privesc, ei se uită fix, cu un aer rătăcit ; de asemenea ei nu aud, sunt în ascultare. Ei privesc scena ca fascinaţi şi este în aceasta o expresie, ce vine din Evul Mediu, din epoca vrăjitoarelor VOICU BUGARIU (Continuare în pag. a 2-a) TREI ŞANTIERE SUB TIRUL CRITICII In cea de-a cincea zi a raidului, am revenit pe şantierul de la Fabrica de cauciuc Cum aruncă constructorul BANII ÎN VÎNT Ce s-a întîmplat pe şantier în trei zile? Şeful de lot, Kurt Mahat, a organizat ceva mai bine munca. Rezultatul ?! Volumul producţiei realizate zilnic a crescut de la 18.000 lei la 20.000 lei. Din păcate însă, aceste îmbunătăţiri fac în continuare casă bună cu o serie de deficienţe care, pe de o parte, frantează accelerarea ritmului de execuţie, iar pe de altă parte, încarcă nejustificat preţul de cost. Să ne explicăm. De pildă, ieri, 30 iunie, a fost adusă pe şantier pentru montarea stîlpilor o automacara de 5 tone, în loc de o macara pe şenile de 0,5. Macaraua adusă este impropie pentru specificul lucrărilor de aici. Pe puţin cu 6—7 zile se va prelungi montajul stîlpilor din această pricină. In plus, chiria plătită pentru macaraua de 5 tone e mult mai mare în comparaţie cu celălalt utilaj. Tot ieri, excavatorul închiriat de la T.U.G., mai mult a stat decît a lucrat. Cauza? S-a defectat des. îl întrebăm pe tov. ing. Iosif, de la Trustul de utilaj greu — care răspunde de funcţionarea utilajelor : oare cît timp va fi nevoit constructorul să plătească chirie pentru un utilaj care mai mult stă decît lucrează? Echipele care execută lucrările de organizare pe şantier s-au întrecut în a... risipi timpul. Maistrul Ion Faiih, care răspunde de controlul şi îndrumarea acestei echipe, ne rămîne deci dator cu o explicaţie : ce va face pentru ca şi aceste formaţii de lucru să folosească mai bine tirpul de muncă, să nu mai prelungească la nesfîrşit terminarea lucrărilor de organizare ? In concluzie : deşi constructorul a făcut progrese simţitoare, există pe şantier resurse interne care aşteaptă să fie valorificate. Totodată, conducerea şantierului trebuie să chibzuiască nu nimai asupra a CE şi CIT construieşte, ci şi LA CE PREŢ DE COST SE LUCREAZĂ. Vom reveni ! Miine, din nou, pe şantierul de l* uzina „Electroprecizie“, ISU*M* 'entar Desen C. CAZACU u mm Prietenul meu T.R. îşi petrece concediul de odihnă la Covasna, printre rude. 11 atrage acest oraş de la poalele Carpaţilor din mai multe puncte de vedere : aerul ozonat, apa minerală, neamurile şi, in sfîrşit, celebrul ştrand din centrul oraşului. Nu-mi rămîne decit să vă reproduc scrisoarea pe care am primit-o de la prea fericitul meu amic. „Dragul meu, După cum vezi, îţi scriu din Covasna. Azi dimineaţă am ieşit în oraş şi am făcut o burtă de apă minerală. Mai apoi am intrat să-mi cumpăr un costum de baie, pe care mi l-am probat la vestitul ştrand din centrul urbei. Merită să-ţi povestesc despre acest ştrand, pe care îl consider un veritabil unicat... Bazinul este aşezat pe malul rîului Covasna. In ciuda acestei aşezări SCRISORI PE TEME ACVATICE pro-acvatice, bazinul e gol-goluţ. N-are nici atîta apă în el incit să acopere un... broscoi Soarele se uită contrariat în bazin, fiindcă nu-şi găseşte chipul oglindit in apă. Noaptea, luna e bosumflată din aceeaşi pricină. De vreo cîţiva ani mimai apele ploilor măi clătesc bazinul, din cînd in cină. M-am interesat de soarta ştrandului la sfatul popular orăşenesc şi mi s-a recomandat să fac baie în gîrlă, căci in bazin este însilozat aer. De vreme cc n-am unde să fac baie, am încercat să restitui costumul magazinului de baştină. Vinzătorul de aici m-a convins că fac o greşeală de neiertat daca nu vizitez şi ştrandul din Tg. Secuiesc. Ştii că nu .rezist ispitei, cînd e vorba de ştrand. Plec, aşadar, la Tg. Secuiesc şi-ţi voi scrie negreşit. Al tău, T.R." Ieri seara am primit scrisoare de la prietenul T.R. şi mă grăbesc să v-o mijlocesc. „Dragul meu, Iţi scriu chiar de la ştrandul din Tg. Secuiesc. Pot spune că vînzătorul din Covasna a avut dreptate. Ştiand ca ăsta n-am mai văzut şi caută şi tu să nu vezi, cite zile vei avea. aşezat la un kilometru de oraş. Chiar alaltăieri au slobozit apa în el, dintr-o gîrlă din apropiere. La culoare apaseamănă cu Cabernetul. La gust însă diferă de renumitul vin. Eu am intrat în bazin, alb ca laptele, şi am ieşit definitiv bronzat. Mă spăl cu săpun şi a doua oara nu mai intru, nici dacă voi fi pus la frigare. Am aflat lucruri, foarte interesante despre istoria acestui ştrand imens, care seamănă cu un hangar răsturnat cu sinul în jos. S-a lucrat la el mai mulţiani, cheltuindu-se multe sute de mii de lei. Lucrarea este o „operă“ colectivă a unui grup de specialişti de reputaţie locală. Un amănuint semnificativ : cînd bazinul a fost gata, specialiştii s-au uitat unul la altul şi au exclamat cu gravitate: „11 făcurăm, dar cu ce-l umplem?“. „Cu apă“ — a rostit , unul, cu o • ATTILA SOCACIU (Continuare în pag. a 3-a)