Drum Nou, martie 1968 (Anul 25, nr. 7205-7229)

1968-03-03 / nr. 7205

s I S­i­­ mmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CJL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr. 7205 Duminică, 3 martie 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uni­ţî-vâ! In laboratorul catedrei de automobile şi trac­toare de la Institutul politehnic Braşov, se fac cercetări asupra fenomenelor vibratorii ale ad­­m­isiei la motorul monocilindru S.R. 211, lucrare ce aparţine inginerului Dan Abăitănei, şi urmă­reşte sporirea puterii motorului cu 5,8 la sută, fără modificări constructive. In fotografie : teh­nicianul Hrihor Ludovic, urmărind o serie de măsurători la aparatele electronice. DEPLINĂ ADEZIUNE FAŢĂ DE HOTÂRIREA­­ PLENAREI C. C. AL P. C. R. încă din primele ore ale dimineţii de ieri, oa­menii muncii din întreprinderile şi instituţiile Braşovului au luat la cunoştinţă cu deosebit interes de hotărîrea şedinţei plenare a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român din 1 martie a.c., în legătură cu activitatea delegaţiei române şi cu modul în care s-au desfăşurat pînă în prezent lucrările întilnîrii consultative de la Budapesta. Pretutindeni, muncitorii, inginerii, tehnicienii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, au ţinut să-şi exprime totala adeziune faţă de politica consec­ventă a partidului nostru, îndreptată spre apăra­rea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale, faţă de justeţea poziţiei adoptate de delegaţia partidului nostru la întîlni­­rea consultativă de la Budapesta şi a hotărîrii luate de plenara Comitetului Central, în cadrul adunărilor, ce au a­­vut loc în cursul zilei de ieri în numeroase întreprinderi şi insti­tuţii, toţi vorbitorii au fost una­nimi în aprecierea că activitatea desfăşurată de partidul nostru în perioada, premergătoare întîl­­nirii consultative, largul schimb de păreri avut cu numeroase par­tide frăţeşti, activitatea şi pozi­ţia delegaţiei române la întî­lnire, cît şi hotărîrea Comitetului Cen­tral de a nu mai participa în continuare la lucrările ei, ex­primă în cel mai înalt grad in­­­teresele vitale ale partidului şi clasei noastre muncitoare, ale tu­turor oamenilor muncii din pa­tria noastră, interesele unităţii mişcării comuniste internaţionale. „Nu pot decit să aprob întru totul poziţia şi hotărîrea adoptată de Comitetul Central al partidu­lui nostru — a spus, între altele, în cuvîntul său la adunarea de la uzina „Tractorul“, regionis Ion Caraman. Consider că atacurile şi calificativele jignitoare la adresa Partidului Comunist Român şi a altor partide frăţeşti sunt prac­tici care aduc grave daune efor­turilor pentru normalizarea rela­ţiilor dintre partide şi refacerea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Pe bună dreptate se arată în hotă­rîrea Comitetului Central că nu­mai relaţiile bazate pe principiile marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar, ale res­pectării independenţei, egalităţii şi neamestecului în treburile in­terne, pe dreptul fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia politică internă şi externă, pot crea acel climat care să asi­gure unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti“. Relerînd în aceeaşi adunare că iată de la înfiinţarea sa ,rartidul nostru a depus o activitate neo­bosită pentru întărirea unităţii mişcării comuniste, maistrul Hizo Alexandru, inginera Eugenia Tă­­nase şi tehnicianul Kunertk­ Ha­rald şi-au exprimat convingerea că hotărîrea luată de plenara Co­mitetului Central de a nu mai participa în continuare la lucră­rile intîlnirii consultative de la Budapesta, este pe deplin justă. Totodată, vorbitorii au subliniat cu satisfacţie dorinţa partidului nostru de a-şi aduce şi în con­tinuare contribuţia la refacerea şi întărirea unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti, la întărirea întregului front antiimperialist. „Oamenii muncii din uzina „Tractorul“­­ se arată printre al­tele în telegrama adresată Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Ni­­colae Ceauşescu, de cei peste 1.000 de participanţi la adunare , aprobînd pe deplin măsurile luate de Comitetul Central, îşi reafirmă hotărîrea fermă de a sprijini cu forţe sporite activitatea partidu­lui nostru îndreptată spre întă­rirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, în vederea victoriei cauzei socialis­mului, păcii şi progresului“. Cuvinte de înaltă apreciere, de totală adeziune faţă de politica partidului nostru în problemele normalizării relaţiilor din mişca­rea comunistă şi muncitorească şi întărirea unităţii ei, au rostit în cuvîntul lor la adunarea care a avut loc ieri, cadrele didactice şi studenţii Institutului politehnic şi Institutului pedagogic din Braşov. „Din­ hotărîrea­ plenarei C.C. al P.C.R. — a arătat în cuvîntul său prof. dr. ing. Gheorghe Niţescu, rectorul Institutului politehnic — se desprinde grija deosebită a partidului nostru pentru, soarta mişcării comuniste şi muncito­reşti internaţionale, faptul că mi­litează cu fermitate pentru pro­movarea unui climat cu adevărat democratic în mişcarea comu­nistă, de înţelegere şi colaborare Adunări ale oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii tovărăşească. Faţă de o asemenea poziţie iustâ. rvn. Djitem , dec'şt să ne manifestăm deplinul nostru acord, sprijinul nostru total“. „Cred că exprim gîndurile şi convingerile întregului corp di­dactic al centrului nostru univer­sitar cînd spun că hotărîrea a­­doptată de Comitetul Central re­flectă nu numai poziţia fermă, intransigentă a partidului nostru faţă de respectarea normelor de relaţii între partidele frăţeşti, poziţie pe care o aprobăm cu toţii, dar şi preocuparea partidu­lui nostru de a face şi în con­tinuare tot ce-i stă în putinţă pentru refacerea unităţii mişcă­rii comuniste“ , a arătat în cu­vîntul său prof. dr. Alexandru Romanovici de la Institutul pe­dagogic. Sunt aprecieri care au fost îm­părtăşite şi de ceilalţi vorbitori, printre care dr. ing. Florea Hu­diţă, şeful de lucrări Seitz Ni­­colae, studenta Mariana Pop, şi întărite de telegrama adresată Comitetului Central al partidu­lui, tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu, în care se arată că corpul didactic, studenţii, toţi salariaţii centrului universitar braşovean „îşi exprimă adeziunea totală faţă de înalta principialitate şi fermi­tate a hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R., faţă de activitatea desfă­şurată şi­ poziţia adoptată de de­legaţia partidului nostru la întîl­­nirea consultativă de la Buda­pesta“. Peste 1.000 de salariaţi, ai Com­binatului chimic din Făgăraş au ţinut să-şi manifeste în cadrul unei adunări deplina aprobare faţă de hotărîrea Comitetului Cen­tral ca partidul nostru să nu mai participe în continuare la lucră­rile întîlnirii consultative de la Budapesta, deoarece aceasta ar însemna acceptarea promovării unor practici şi metode de con­damnare a altor partide, de im­punere a voinţei unor partide al­tor partide, ceea ce aduce grave prejudicii eforturilor de refacere a unităţii mişcării comuniste, a­­gravînd pericolul sciziunii. „Strîns uniţi în jurul partidului şi al con­ducerii sale înţelepte — se arată în telegrama trimisă C.C. al P.C.R. — comuniştii, toţi oame­nii muncii de la Combinatul chi­mic Făgăraş, sînt hotărîţi să lupte cu elan şi abnegaţie pentru tra­ducerea în viaţă a politicii par­tidului de înflorire multilaterală a României socialiste şi de afir­mare a sa tot mai deplină ca factor activ al luptei pentru vic­toria cauzei socialismului şi păcii în lume“. In cuvîntul lor la adunarea care a avut loc la clubul Uzinei de autocamioane, numeroşi vor­bitori, printre care ing. Gheor­ghe Trică, directorul general al uzinei, muncitorul Dumitru Chi­tic, tehnicianul Nicolae Dumitru, inginera Schiller Melania şi alţii au relevat că delegaţia partidu­lui nostru a mers la întîlnirea .•consultativă .He .1* Budapesta­­nimată de cele mai bune inten­ţii, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la pregătirea unei con­sfătuiri a partidelor comuniste. Acestei dorinţe, unii participanţi i-au răspuns cu atacuri şi jude­carea politicii partidului nostru şi a altor partide frăţeşti. Iată de ce — au spus vorbitorii — aprobăm hotărîrea luată de Co­­m­itetul Central de a nu mai par­ticipa în continuare la lucrările întîlnirii. „Totodată — se spune în telegrama trimisă C.C. al­­P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceau­şescu — colectivul uzinei noastre apreciază şi sprijină în unanimi­tate dorinţa şi hotărîrea partidu­lui nostru ca — indiferent că participă sau nu la întîlnirea de la Budapesta — să militeze şi pe mai departe pentru dezvolta­rea relaţiilor cu toate partidele frăţeşti, pentru normalizarea re­laţiilor din mişcarea comunistă şi muncitorească, pentru întărirea ei şi a solidarităţii tuturor for­ţelor progresiste, a întregului front antiimperialist, pentru vic­toria cauzei socialismului, păcii şi progresului în lume“. Din La fabrica de ceasuri „Victoria“ din Arad a fost proiectat şi execu­tat un ceas deşteptător cu calendar. El este pre­văzut cu un mecanism reglabil, montat în car­casă, care pune în miş­care angrenajul ce indi­că, pe o ferestruică de pe cadran, datele zilei unei luni. In lunile cu număr de zile impar, trecerea de la o lună la alta se face cu ajutorul butoa­nelor montate în­ spatele ceasornicului. Noul tip este al 13-lea model de ceas pe care fabrica ară­deană îl produce în cursul acestui an. ★ Acum cîtva timp, co­lectivul Combinatului de industrializare a lemnu­lui Bacău a început fa­bricarea primului lot de 230 case prefabricate din elemente modulare, destinate litoralului. A­­cestea sunt concepute şi mobilate pentru trei ca­tegorii de confort. Cu prilejul unor pros­pecţiuni geologice şi geo­fizice, la periferia ora­şului Topliţa, judeţul Harghita, a fost identi­ficată o bogată sursă de apă termală. Izvorul, cu un mare debit de apă, are la suprafaţă o tem­peratură de 26 de grade. Potrivit primelor studii întreprinse de specialiştii spitalului din localitate, apa are efecte favorabile în tratamentul unor a­­fecţiuni gastrice. In ziarul „Drum nou“ zilnic: „MICA PUBLICITATE“ • Vînzări-cumpărări Schimburi de locuinţe Oferte de serviciu Lecţii-meditaţii Pierderi de acte şi obiecte închirieri de camere de locuit Felicitări cu diferite prilejuri Anunţuri de familie DORITORII SE VOR ADRESA ADMINISTRAŢIEI ZIARU­LUI, STRADA M. SADO­­VEANU NR. 3 — PARTER. ..................................­...............fi. Plecarea la Sofia a delegaţiei de partid şi guvernamentale române Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Sofia, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care la invitaţia C.C. al P.C.R. va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 90-a aniversare a eliberării Bulgariei de sub jugul otoman. Din delegaţie fac parte tovarăşii gene­ral-colonel Ion Ioniţă, membru, al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, Marin Drăgan, prim-secretar al Comitetului, ju­deţean Teleorman al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popu­lar provizoriu al judeţului Teleorman, Ni­colae Blejan, ambasadorul României în Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Băneasa, de­legaţia a fost condusă de tovarăşii Ilie Verdeţ, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., şi-­ai guvernului. Au fost prezenţi Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi membrii ambasadei, în cursul aceleiaşi dimineţi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România a sosit la Sofia. Pe aeroportul din capitala Bulgariei, de­legaţia a fost întîmpinată de Stanko To­­dorov, membru al Biroului Politic, şi se­cretar al C.C. al P.C.R., Peko Fakov, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., general-colonel Zahari Zahariev, locţiitor al ministrului apărării populare, de activişti de partid şi de stat şi de repre­zentanţi ai vieţii obşteşti. Au fost prezenţi membri ai Ambasadei României la Sofia. Tinere fete, îmbrăcate în pitoreşti costu­me naţionale au oferit membrilor delega­ţiei române buchete de flori. (Agerpres) Tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu vor face o vizită oficială în Finlanda Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, şi ministrul afacerilor exter­ne, Corneliu Mănescu, vor face o vizită oficială în Finlanda, între 31 martie — 5 aprilie 1968, la invitația guvernului fin­landez, transmisă cu prilejul vizitei în ța­ra noastră a ministrului afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. Mulţumesc, Braşov ! Însemnări de reporter Ne mai despart două zile de inaugurarea primei ediții a Festivalului internaţional de muzică uşoară ,,Braşov—România“. Incepind din 5 martie, spectatorii, zecile de mii de te­lespectatori din ţară şi străinătate vor urmări cu plăcere şi simpatie evoluţia concurenţilor şi a vedetelor. Şi dacă zilele de festival se anunţă a fi strălucitoare, nu mai puţin plină de interes este munca desfăşurată în afara re­flectoarelor de cei care nu sunt nici „vedete“, nici „concurenţi", dar care Îşi vor aduce un aport important la desfăşurarea festivalului. Învăluit in mantia proaspătă a zăpezii car­patine, luminat feeric In fiecare Seară de fir­mele şi reclamele luminoase care fac publici­tate evenimentului, Braşovul — devenit pen­tru un timp capitala muzicii uşoare interna­tionale — cunoaşte in prezent ore vibrate de acordurile ritmice ale unei activităţi care ofe­­ră reporterului care ar dori să realizeze un ALEXANDRU STARK (Continuare în pag. a 2-a) inTIMATIOVAl O m cm ****s cm o Bmsm mmkmm) Braşov, rencîez-vous interna­ţional pe portativul m­uzicii uşoare Portocale La magazinul alimentar nr. 27 de pe str. Karl Marx, gestio­narul V. Boholţeanu are nă­ravul de a vinde portocale pe sub mină, direct din depozit. Cînd Irina Kahler l-a rugat să-i vîndă şi ei două portocale, gestionarul a rostit foarte con­trariat : „Sînt dator dumitale cu ceva ? Nu-mi eşti mamă, nu-mi eşti soră, nici soacră, nici cumnată, nici verişoară, nici nepoată, nici cuscră şi nici măcar vecină“. Oare nu se gă­seşte cineva care să mai arunce ochii la manoperele acestea pe sprinceană ? Modernizare ? în jur de un secol a funcţio­nat ceasul din braseria „Postă­varul“ din Braşov. De vreun an încoace, mecanismul ceasu­lui a amuţit, iar cadranul a fost acoperit cu o hîrtie. Să presupunem că oprirea bătrînu­­lui orologiu face parte din mă­surile de „modernizare­ a lo­calului“ ? Informaţie utilă Pentru vreo trei luni, localul hotelului din Codlea­ s-a trans­format în internat al unei şcoli de maiştri. Probabil că, în lu­­u­nile următoare, va fi utilizat pentru o grădiniţă sezonieră. Se spune că oaspeţii obişnuiţi ai hotelului pot găsi găzduire la sediul T.A.P.L. Braşov, care patronează unitatea. Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, în acţiune 9 ________________________ ASCENSIUNE PE VERTICALA PRODUCTIVITĂŢII F A B R I C A D E C A U C De un timp încoace, Fabrica de articole tehnice din sarcine Bra­şov îşi îndeplineşte în mod e­­xemplar, lună de lună, sarcinile de plan. Produsele ei, fabricate în cîteva mii de tipodimensiuni, iau în prezent drumul către 1.50­1 de­­ beneficiari. Pentru a satisface necesităţile mereu sporite ale a­­cestora, fabrică îşi­ dezvoltă de la an la an produ­cţia, perfecţio­­nînd continuu în acest scop pro­cesele de fabricaţie şi organiza­rea muncii. Despre experienţa dobîndită în această privinţă, despre ceea ce urmează să se în­treprindă anul acesta şi în anii următori am aflat amănunte di­rect de la sursă . — Dat fiind că cea mai mare parte din sporul de producţie tre­buie realizat pe seama creşterii productivităţii muncii, — ne-a precizat de la bun început tov. ing. Vasile Dinu, directorul fa­bricii — în centrul preocupărilor şi eforturilor noastre punem or­ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Această importantă acţiune fertilizează tot mai mult activitatea tehnico-organizatorică din uzină, generînd idei crea­toare care ne permit să sporim necontenit eficienţa muncii noa­stre. Importanţa ce se acordă aici ridicării nivelului tehnic şi orga­nizatoric al producţiei este oglin­dită de creşterea productivităţii muncii cu 12,3 la sută în 1367, faţă de 1966. Cum se explică a­­cest rezultat ? Pentru a găsi răs­punsul potrivit, am făcut retros­pectiva ultimelor luni. In aceasta perioadă au fost aplicate cu bune rezultate o serie de măsuri pe linia organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii. Bună­oară, în urma studiilor în­treprinse la atelierul prese­­i curele, şi a măsurilor luate, presiunea aburului s-a ridicat de la 4,5 atmosfere la 6 atmosfere. Aceasta a permis să se reducă timpul de vulcanizare la artico­lele tehnice presate, de la 30 la 20 minute, numărul de vulcani­zări crescînd în acelaşi timp cu circa 17 la sută. In acelaşi ate­lier s-a trecut la aplicarea unui nou principiu tehnologic — sis­temul prin injecţie — procedeu care a permis să se producă o gamă de garnituri cu o greutate specifică mică, sporind totodată productivitatea prin reducerea timpului de vulcanizare de 4—5 ori. Soluţii de creştere a producti­vităţii muncii au fost găsite de către comisia de organizare ştiin­ţifică şi pentru alte ateliere. La atelierul furtunuri, prin înlocuirea capetelor de la mese şi sporirea vitezei de înfăşurare, s-au obţi­nut în plus circa 5—6 tone furtu­nuri pe lună, iar la atelierul cure­le trapezoidale, prin echiparea preselor de vulcanizare cu elec­troventile Herion, s-a realizat o creştere a producţiei cu cir­ca 2 tone pe an. In rîndul mă­surilor aplicate întîlnim: meca­nizarea unor operaţii de finisare, în special a simeringurilor, me­canizarea parţială a transportu­lui intern şi a manipulării obiec­telor grele etc. Ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea organi­zării muncii se finalizează în re­zultate economice tot mai bune. Bunăoară, studiile şi analizele întreprinse au făcut posibilă rea­lizarea unei producţii suplimen­tare de 21 milioane lei faţă de prevederile iniţiale ale planului cincinal. Totodată, o influenţă pozitivă a suferit indicatorul cheltuieli maxime la 1.000 lei producţie marfă, care a fost re­dus cu 26,3 lei faţă de plan. Intre altele, evidenţiem, de ase­menea, succesele obţinute în ce priveşte lichidarea produselor planificate cu pierderi. In anul trecut existau două produse cu pierderi, din care, furtunul ra­diator, cu o pondere însemnată în producţia de furtunuri, respec­tiv 17 ,la sută. Ca urmare a per­fecţionărilor aduse producţiei şi creşterii productivităţii muncii, acest produs s-a executat în ulti­ma lună a anului cu beneficii. In prezent toate produsele fabricii sunt rentabile. „Aceasta, după cum a ţinut să menţioneze tov. Aurel Radu, contabilul şef, se re­flectă şi în faptul că nivelul in­dicelui de rentabilitate al între­prinderii a sporit la sfîrşitul lui 967, la 34,9 la sută“. Rezultatele obţinute în activi­­atea economică apar şi mai pregnante dacă sunt comparate cu prevederile planului cincinal. Nivelul producţiei marfă realizat în 1967 este peste cel prevăzut vii- N. NICOLAU (Continuare în pag. a 3-a) I U C

Next