Drum Nou, iunie 1968 (Anul 25, nr. 7281-7306)

1968-06-01 / nr. 7281

Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7281 Sîmboltă 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uni­ţi-v'â! VIZITA IN R.S.F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI­­ DE PARTID ŞI DE STAT ROMÂNE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU BRIONI — Trimişii speciali A­­gerpres, S. Strujan şi N. Plopea­­nu, transmit: Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Re­­­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii ro­mâni sunt însoţiţi de Ratu Dugo­­nici, preşedintele Conferinţei Fe­derale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skup­­stinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consi­liului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Fe­derale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiu­lui C.C. al U.C.I., Petar Stambo­­lici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.T., precum şi de Antun Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi re­prezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşe­dinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Pod­­gorica“, escortată de vedete-tor­piloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întim­­pinaţi de tovarăşul Iosip Broz Ti­to şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a ma­rinei militare. OBŢINEREA DE PRODUCŢII MARI LA TOATE CULTURILE— O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ A LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ ■ Nici o palmă de pămînt neînsămînţată ■ Pînă la 10 iunie să fie recoltate în în­tregime trifolienele, tinetele de luncă şi ierburile de pe marginea drumurilor ■ Sporuri cît mai mari la producţia de le­gume prin culturi intercalate . Să folosim întreaga „zi-lumină“ la între­ţinerea culturilor şi extinderea irigaţiilor Ieri, în sala Palatului de cultură din Braşov a avut loc o şedinţă de lucru cu toţi factorii de răspundere din agricultura judeţului. S-a analizat profund ce s-a făcut până în prezent în unităţile agricole privind prevenirea şi combaterea efectelor secetei, stabilindu-se în acelaşi timp o serie de măsuri pen­tru asigurarea unor condiţii optime în vederea depăşirii sarcinilor de plan, chiar în condiţiile naturale mai vitrege din acest an, la toate culturile agricole. Cu­­acest prilej s-au desprins sar­cinile actuale de mare importanţă ce stau în faţa­ tuturor celor care lucrează în agricultura judeţului. In legătură cu aceasta, o primă condiţie este însămînţarea de ur­genţă a tuturor suprafeţelor de teren ce mai pot fi cultivate, de­oarece mai sunt cooperative agri­cole ca cele din Hîrseni, Lisa, Be­­rivoi şi altele, care încă n-au în­­sămînţat integral suprafaţa plani­ficată la porumbul pentru boabe şi la legume, deşi terenurile respec­tive există, în total, pe judeţ, nu s-au realizat 400 hectare cu po­rumb ceea ce echivalează cu o pro­ducţie de 499 tone, reprezentând de 3 ori mai mult decât necesarul de sămînţă pe anul 1969. De asemenea, există rezerve de teren în majoritatea unităţilor : drumuri prea multe, suprafeţe mari nefolosite la capătul tarlale­,­lor ca şi ne obrigă grajduri, tere­nuri ocupate de paie etc., care pot şi trebuie folosite pentru cultura plantelor furajere. în vederea asigurării unei pu­ternice baze furajere pentru efec­tivele de animale existente e necesar ca absolut toate supra­feţele de pe care se recol­tează secara masă-verde, orzul, ma­zărea, borceagul şi alte culturi care eliberează terenul mai devreme, să fie însămînţate îndeosebi cu po­rumb furajer. Recoltatul trifolienelor şi ierbu­rilor ile pe fineţele de luncă se va încheia în următoarele zece zile. La fel, recoltatul ierburilor de pe şanţuri, al r­ogozurilor, stufărişului, pregătirea frunzarelor sunt sarcini majore care se cer rezolvate în ur­mătoarele cîteva zile. Asigurarea unor cantităţi sporite de legume constituie o datorie de onoare pentru fiecare om al mun­cii din agricultură. Planul produc­ţiei de legume a fost suplimentat atît la I.A.S.-uri cît şi la C.A.P.­­uri, deci sunt necesare eforturi sus­ţinute pentru realizarea şi depăşi­rea lui. O mare rezervă pentru spo­rirea producţiei de legume o con­stituie extinderea culturilor inter­calate. Prin porumb se pot însă­­mînţa mari suprafeţe cu castra­veţi, dovleci, tomate, iar în cul­tura de sfeclă ce prezintă goluri, se poate cultiva cu succes fasole pentru păstăi, varză de toamnă etc. în vederea cointeresării ţăranilor cooperatori pentru a cultiva inter­calat în porumb suprafeţe cît mai mari de legume. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole a indicat ca 30 la sută din valoarea acestei recolte realizate în C.A.P. să­ fie acordată celor care o obţin. S-a subliniat, de asemenea, că ploile s­căzute pînă în prezent pe raza judeţului n-au asigurat can­­­­tităţi­­ suficiente de apă în s­ol. Ca atare, sunt necesare în continuare măsuri eficiente pentru extinderea irigaţiilor, udarea unor suprafeţe cît mai mari, îndeosebi la legume şi plante furajere. U­n accent deosebit trebuie pus pe folosirea întregii „zi-lumină“ la intensificarea lucrărilor de în­treţinere a culturilor, combătîn­­du-se insuficienta folosire a mij­loacelor mecanice ale S.M.T., cum e cazul la C.A.P. din Săcele, Co­­măna, Părău, Hîrseni etc., unde un număr de tractoare echipate cu cultivatoare stau, în timp ce buru­ienile inundă culturile. Avînd în vedere că recoltatul ce­realelor în acest an va începe mai devreme decât în alţi ani, sunt ne­cesare măsuri pentru terminarea reparaţiilor, îndeosebi la S.M.T. Făgăraş şi Ucea, unde această lu­crare este rămasă în urmă. Pen­tru înlăturarea oricărei risipe de recoltă va trebui ca fiecare uni­tate să-şi procure din vreme atît sacii pentru boabe, cit şi saltele pentru pleavă. Agricultura judeţului nostru dis­pune de condiţii şi posibilităţi pen­tru depăşirea planului de produc­ţie atît în sectorul vegetal cît şi în cel zootehnic. Sunt necesare însă eforturi susţinute, dăruire de sine din partea fiecărui om care lu­crează în această importantă ra­mură a economiei naţionale. B1BU Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopea­­nu, transmit : Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socia­liste România, condusă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral­ al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Re­publicii Socialiste Federative Iugo­slavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia. Din partea română au partici­pat : tovarăşii Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permam­ent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au partici­pat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliu­lui Federaţiei, Mika Spiliak, pre­şedintele Vecei Executive Federa­le, membru al Consiliului Federa­ţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedin­tele C.C. al U.C. din Serbia, mem­bru al Consiliului Federaţiei, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Skup­­s­tinei R.S. Croaţia, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugo­nics, preşedintele Conferinţei Fede­rale a Uniunii Socialiste a Po­porului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiulu­i C.C. al­ U.C.L. ■ secret­­ar general al preşedintelui repu­blicii, Marko Nikezici, secretar­­ de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Fede­rale, membru al C.C. al U.C.I., Liu­­bo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și laksa Petrici, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, de înţelegere reciprocă. Colocviu metodico-ştiinţific la Braşov Mîine dimineaţă, la ora 9, în amfiteatrul Institutului pedago­gic din Braşov, vor începe lu­crările unui colocviu metodico­­ştiinţific la care vor participa reprezentanţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, ai In­stitutului pedagogic din Tg. Mureş şi ai I.I.P.C.D. Braşov, care vor prezenta lucrări, pre­cum şi numeroase cadre didac­tice din învăţămîntul de cultură generală din judeţul nostru. Colocviul va lua în dezbatere unele probleme actuale ale dez­voltării învăţămîntului din ţara noastră , privind perfecţionarea conţinutului şi metodologiei în­­văţămîntului de cultură gene­rală, precum şi diverse aspecte de metodică legate de predarea unor noi teme incluse în pro­gramele de învăţămînt ale şco­lii de cultură generală şi liceu­lui. SUCCES ÎN MUNCĂ NOILOR ORGANE DE CONDUCERE ALE COMUNELOR Deşi ne aflăm în primele zile de la publicarea Hotă­­ă­­­rîrii Consiliului de Miniştri şi a Comunicatului Comisiei­­ judeţene de partid şi de stat privind delimitarea locali­tăţilor de pe cuprinsul judeţului Braşov, activitatea ce se desfăşoară la sate cunoaşte pe toate planurile o efer­vescenţă deosebită. Primind cu viu interes şi satisfacţie noua organizare administrativ-teritorială, oamenii mun­cii din satele judeţului nostru aprobă cu căldură modul în care a fost definitivată configuraţia localităţilor ru­­rale, delimitarea judicioasă a celor 42 de comune. Decurgînd din ansamblul de măsuri stabilit de Con­ferinţa Naţională a partidului în vederea "perfecţionării continue a formelor şi metodelor de organizare şi con­ducere a activităţii economice şi sociale, o noua organizare teritorială, care s-a înfăptuit pe baza unei largi dezba­teri publice şi consultări a maselor, răspunde unor ce­rinţe majore ale actualului stadiu de dezvoltare a ţării. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale din februarie a.c., ea „reprezintă o pîrghie importantă pentru reali­zarea la un nivel superior a funcţiilor organizatorice şi politice ale statului socialist, oferă un cadru prielnic progresului economic şi social-cultural al ţării, creează condiţii pentru valorificarea deplină a resurselor şi ini­ţiativei locale, pentru participarea largă a maselor popu­lare la conducerea activităţii de stat". Activităţii fructuoase desfăşurate pînă acum pentru delimitarea localităţilor judeţului nostru, îi urmează în aceste zile adunările comuniştilor şi deputaţilor din fie­care comună, în vederea constituirii noilor organe de conducere locale. Pe ordinea de zi a adunărilor se află probleme de maximă importanţă : constituirea organi­zaţiilor de partid comunale şi desemnarea — pînă la alegerile din toamnă — a comitetelor de partid respec­tive ; constituirea consiliilor populare comunale, ale­gerea comitetelor executive şi­ a comisiilor permanente; dezbaterea şi aprobarea programului activităţii viitoare. Adunările prezintă o deosebită însemnătate. Ele trebuie să fie temeinic pregătite, imprimîndu-li-se un pronun­ţat caracter de lucru, de dezbatere cu maximum de răs­pundere şi profunzime a problemelor. In primul rînd, Unind seama de faptul că se lărgesc atribuţiunile şi cresc substanţial sarcinile şi răspunde­rile organelor locale de partid şi de stat, comuniştii şi deputaţii vor trebui să dea dovadă de multă exigenţă şi obiectivitate în alegerea oamenilor după pregătirea, capacitatea şi destoinicia lor, după devotamentul şi ho­­tărîrea cu care muncesc pentru a da viaţă politicii par­tidului şi statului nostru. Apoi, aceste adunări sînt un bun prilej de analiză a activităţii depuse pînă în pre­zent de comunişti, deputaţi şi ceilalţi oameni ai muncii în­ perspectivă sarcinilor mari şi complexe ce stau în faţa noilor organe locale de partid şi de stat. Raportul ce va fi prezentat în adunări să nu fie o simplă foto­grafiere a faptelor, o înşiruire de date statistice, ci o temeinică şi multilaterală analiză, din care să se des­prindă, concluzii pentru ridicarea la un nivel superior a activităţii economice, politice, social-culturale şi gos­­podăreşti-edilitare. Nu caracterul festiv va determină eficienţa adunărilor, ci contribuţia adusă de participanţi la dezbaterea problemelor, astfel incit sarcinile actuale şi de perspectivă să fie clar şi precis conturate, în funcţie d­e specificul fiecărei comune în parte. O dată constituite, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comunale vor trebui să păşească de la început- la o muncă­­rodnică,­­justificind pe deplin încre­derea acelora care le-au încredințat mandatul de dirigui­tori -ai---(.reb­uritor centimei - —.......... .. ... (Continuare în pag. a 3-a) Noul complex meşteşugăresc de deservire a populaţiei construit la Braşov pe strada Lungă. Foto : O. ROATIŞ Fascinanta vir­sta a copilăriei Cine n-a fost măcar o dată înfiorat de necu­prinsa bucurie pe care o simţi atunci cînd mu­gurii se desfac sub ochii tăi, cînd trezindu-se din somnul iernii, natura începe să îmboboceas­că ? Sentimentul primă­verii invadează artere­le oamenilor, transmi­­ţîndu-le speranţe şi do­­rinţi, dezvăluindu-le dintr-o dată, într-un ca­leidoscop multicolor, clo­­cotitoarea pulsaţie a vie-II. Copilăria este primă­vara omenirii, clipa în care crisalida umană transformată d­in fluture îşi întinde aripile spre cer. Copiii, florile vieţii, sînt­­întruparea firească a iubirii, sinteza şi dis­­tilaţia supremă a acestui sentiment. Copilăria ra­­mîne cel mai adesea în noi, chiar mult timp du­pă ce această vîrstă s-a pierdut în negura anilor, reprezentînd acel cristal de frumuseţe şi limpezi­me prin apele căruia dezlegarea fiecărei tai­ne dobîndeşte proporţia descoperirii unor lumi necunoscute. Copilăria este miezul inalterabil al lumii, care undeva în spaţiile nedefinite, leagă umanitatea de natură,­­ consfinţindu-i în­ acelaşi timp supre­maţia. In grija cu care gene­raţia matură a României socialiste se apleacă a­­supra creştetelor bălaie ale prichindeilor de-o şchioapă, îşi dau întîl­­nire visurile seculare ale generaţiilor trecute­ cu certitudinea prezentu­lui şi speranţa zilelor de mîine. Imensa orga a vîrstelor intonează neîncetat cîntecul ge­neraţiilor,­­ acest per­petuu punct de conflu­enţă a valorilor. Pieta­tea cu care copiii, a­­ceste mărgăritarete deli­cate, sînt ocrotiţi de lipsuri şi greutăţi, asi­gurîndu-li-se o existen­ţă limpede şi plină, este rezultatul luptei de veacuri a poporului pen­tru o viaţă mai bună. In mîinile, astăzi atît de fragede, societatea va depune, atunci cînd va sosi timpul, como­rile, nemăsuratele co­mori smulse naturii prin munca aspră şi neîndu­plecată a milioanelor de muncitori de-a lungul a­­nilor care au dus la e­­du­f­ic­ar­e­a social­is­mul­ui, tezaurele şi vestigiile istoriei, poeziile şi bas­mele noastre, neîntrecu­tele cîntece şi versuri dăl­tuite de mina răbdătoa­re a poporului sau ca­ligrafiate cu măiestrie de marii făuritori ai cultu­rii. Spre copii se în­dreaptă nădejdea tutu­ror celor care şi-au văr­sat singe­le pentru li­bertate şi dreptatea so-' cială, pentru comunism, ei sunt prinosul suprem adus acum tuturor ce­lor care s-au jertfit pen­tru ca România să fie ceea ce este astăzi. Ziua de 1 Iunie este sărbătorită cu emoţie de poporul întreg, care în­­găduindu-şi o clipă , din răgaz, îşi aruncă privirea asupra roadelor muncii sale neobosite şi asupra celor cărora le va încre­dinţa tot ceea ce a fău­rit pînă acum. Această zi capătă di­mensiunile unei fascina- ţii, fascinaţia întinselor şi necuprinselor drumuri ale viitorului, ale infuziei de viaţă şi lumină, de dragoste şi adevăr, mo­mentul solemn al predă­rii placării sacre care va arde necontenit în inima țării. în ziua de 12 aprilie 1968, la Ba­za de aprovizionare și desfacere a M.I.C.M.—D.G.A.D. din Brașov, str. Zizinului nr. 14, a avut loc un acci­dent de muncă soldat cu moartea unei persoane, în timp ce împingea cu mîinile o legătură de benzi metalice suspen­dată de cîrlig­il macaralei, pentru a o așeza în stivă, şeful echipei de încărcători, muncitorul necalificat Dumitru Cişlaru, în vîrstă de 27 de ani, a intrat în­ raza manevrelor, în acel moment, cablul care susţi­nea braţul macaralei a cedat şi, prăbuşindu-se, mufla (dispozitivul de agăţare) l-a izbit în cap pe Du­mitru Cîşlaru, sfărîmîndu-i craniul şi zdr­obindu-i creierul. Moartea a fost fulgerătoare. O comisie formată din cadrul In­spectoratului de stat pentru pro­tecţia muncii, judeţul Braşov, ana­­lizînd circumstanţele în care s-a produs accidentul, a p relevat un în­treg complex de cauze de acciden­tare, stabilind că decedatul nu este singurul vinovat, ba chiar mai mult, că nu acesta a fost vinovatul principal. Dumitru­ Cîşlaru a plătit cu via­ţa imprudenţa de a fi intrat în spa­ţiul interzis al manevrelor macara­lei, dar­ cel care a provocat acci­dentul este macaragistul Nicolae Pîrvu. Dar să vedem cum s-au petrecut faptele. Automacaraua cu care s-a pro­dus accidentul, tip S.R. 101, are sarcina maximă de 3 tone forţă, la deschiderea braţului de 2,5 metri. Capacitatea maximă de ridicare a greutăţilor scade considerabil pe măsură ce deschiderea braţului (proiecţia acestuia pe orizontală). Deschiderea braţului 2,5 m, 3 m. Sarcina maximă 3 tone 2 tone La gestiunea nr. 5, acolo unde s-a­­ produs accidentul, macaraua a­­vind deschiderea de 4,7 metri, a ANCHETA NOASTRĂ efectuat transportul mai multor legături de oţel, avînd următoarea greutate fiecare: 1.810 kg., 2.160 kg., 2.690­ kg. şi legătura care a rupt cablul de susţinere, de 2.700 kg. Comparând aceste cifre cu‘diagra­ma dată mai sus, se observă­ că sarcina macaralei a fost’ tot timpul mult­­ superioară celei admise la­ a­­ceastă distanţă şi anume de apro­ximativ 900 kg. Ultima încărcătu­ră a fost astfel de 3 ori mai mare creşte. Conform cărţii tehnice a macaralei S.R.­101, deschiderea bra­ţului macaralei reduce automat ni­velul sarcinii maxime de ridicare după cum urmează : 3.5 m. 4 m. 4,5 m. 5,5 m 1.5 t. 1,2 t. 1 t. 0,750 t. decit nivelul maxim admis. Cînd, , la cererea şefului de echipă, a vic­timei în speţă, macaragistul a ri­dicat din nou legătura de oţel, pentru a o aşeza simetric în stivă, capetele benzilor agăţate în cîrligul macaralei s-au prins de alte bare deja depozitate, sporind astfel con­siderabil presiunea la care erau supuse toroanele * (firele) cablului de oţel. Avînd posibilitatea să ur­mărească neîncetat pe un cadran deschiderea braţului macaralei, Nicolae Pîrvu era obligat să a­­nunţe de fiecare dată greutatea maximă pe care avea voie s-o tran­sporte, lucru pe care însă nu l-a făcut. Desigur că încărcînd de fiecare dată peste limitele admise, operaţia ar fi durat mai puţin timp, dar, gră­bindu-se, a supus timp îndelungat macaraua unor eforturi mult supe­rioare celor permise, diminuînd astfel capacitatea ei de rezistenţă. La verificarea tehnică, automaca­raua în cauză a corespuns preve­derilor înscrise în normele de func­tionare şi probelor de solicitare sta­tică prevăzute de aceleaşi instruc­ţiuni. Cercetînd cablul care s-a rupt, ing. Ion Badea, inspector principal din cadrul Direcţiei teritoriale nr. 3 a D.C.M.S.I. Braşov, a constatat că „pe toată lungimea lui, şi în spe­cial pe porţiunea de rulaj, cablul nu prezenta uzuri sau deteriorări“. (Proces-verbal de avarie şi acci­dent nr. R. 2279, pag. 5). Buletinul de analiză nr. 417/17, IV/1968, emis de laboratorul de încercări al Uzi­nei de tractoare Braşov care a ana­lizat rezistenţa cablului, stabilea că aceasta era de 9.800 kg. forţă, înca­­drîndu-se deci în normele STAS. în urma acestor constatări reiese clar că n-au existat cauze mate­riale, de ordin tehnic, ci numai cauze umane, subiective de acci­dentare. Comisia a stabilit că cel de-al treilea vinovat este Zoltán Köpe, şeful gestiunii a 5-a, care a permis macaragistului să lucreze în condiţii periculoase ,şi organi­­zînd defectuos locul de muncă, n-a prevăzut înzestrarea echipei de încărcare cu prăjini metalice sau frînghii, pentru ca membrii aces­teia să poată conduce de la dis­tanţă, din afara zonei de pericol, materialele prinse în cîrligul ma­caralei. Deşi încărcătorul Dumitru Cîş­laru a plătit cu viaţa imprudenţa sa, macaragistul Nicolae Pîrvu a fost concediat şi va fi deferit jus­tiţiei, iar gestionarul Zoltán Köpe a primit o sancţiune administrativă, (după părerea noastră minoră faţă de gravitatea neglijenţei în servi­ciu), sfera răspunderilor morale vi­zează şi conducerea unităţii. Radiografia acestui accident de muncă a dus la concluzia că în cuprinsul Bazei de aprovizionare şi desfacere a M.I.C.M. Braşov a victor ştefan popescu (Continuare în pag. a 3-a) EGLIJENTA NEORI­UCIDE »

Next