Drum Nou, iunie 1968 (Anul 25, nr. 7281-7306)
1968-06-01 / nr. 7281
Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7281 Sîmboltă 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-v'â! VIZITA IN R.S.F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT ROMÂNE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU BRIONI — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Ratu Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.T., precum şi de Antun Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete-torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întimpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. OBŢINEREA DE PRODUCŢII MARI LA TOATE CULTURILE— O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ A LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ ■ Nici o palmă de pămînt neînsămînţată ■ Pînă la 10 iunie să fie recoltate în întregime trifolienele, tinetele de luncă şi ierburile de pe marginea drumurilor ■ Sporuri cît mai mari la producţia de legume prin culturi intercalate . Să folosim întreaga „zi-lumină“ la întreţinerea culturilor şi extinderea irigaţiilor Ieri, în sala Palatului de cultură din Braşov a avut loc o şedinţă de lucru cu toţi factorii de răspundere din agricultura judeţului. S-a analizat profund ce s-a făcut până în prezent în unităţile agricole privind prevenirea şi combaterea efectelor secetei, stabilindu-se în acelaşi timp o serie de măsuri pentru asigurarea unor condiţii optime în vederea depăşirii sarcinilor de plan, chiar în condiţiile naturale mai vitrege din acest an, la toate culturile agricole. Cuacest prilej s-au desprins sarcinile actuale de mare importanţă ce stau în faţa tuturor celor care lucrează în agricultura judeţului. In legătură cu aceasta, o primă condiţie este însămînţarea de urgenţă a tuturor suprafeţelor de teren ce mai pot fi cultivate, deoarece mai sunt cooperative agricole ca cele din Hîrseni, Lisa, Berivoi şi altele, care încă n-au însămînţat integral suprafaţa planificată la porumbul pentru boabe şi la legume, deşi terenurile respective există, în total, pe judeţ, nu s-au realizat 400 hectare cu porumb ceea ce echivalează cu o producţie de 499 tone, reprezentând de 3 ori mai mult decât necesarul de sămînţă pe anul 1969. De asemenea, există rezerve de teren în majoritatea unităţilor : drumuri prea multe, suprafeţe mari nefolosite la capătul tarlale,lor ca şi ne obrigă grajduri, terenuri ocupate de paie etc., care pot şi trebuie folosite pentru cultura plantelor furajere. în vederea asigurării unei puternice baze furajere pentru efectivele de animale existente e necesar ca absolut toate suprafeţele de pe care se recoltează secara masă-verde, orzul, mazărea, borceagul şi alte culturi care eliberează terenul mai devreme, să fie însămînţate îndeosebi cu porumb furajer. Recoltatul trifolienelor şi ierburilor ile pe fineţele de luncă se va încheia în următoarele zece zile. La fel, recoltatul ierburilor de pe şanţuri, al rogozurilor, stufărişului, pregătirea frunzarelor sunt sarcini majore care se cer rezolvate în următoarele cîteva zile. Asigurarea unor cantităţi sporite de legume constituie o datorie de onoare pentru fiecare om al muncii din agricultură. Planul producţiei de legume a fost suplimentat atît la I.A.S.-uri cît şi la C.A.P.uri, deci sunt necesare eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea lui. O mare rezervă pentru sporirea producţiei de legume o constituie extinderea culturilor intercalate. Prin porumb se pot însămînţa mari suprafeţe cu castraveţi, dovleci, tomate, iar în cultura de sfeclă ce prezintă goluri, se poate cultiva cu succes fasole pentru păstăi, varză de toamnă etc. în vederea cointeresării ţăranilor cooperatori pentru a cultiva intercalat în porumb suprafeţe cît mai mari de legume. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole a indicat ca 30 la sută din valoarea acestei recolte realizate în C.A.P. să fie acordată celor care o obţin. S-a subliniat, de asemenea, că ploile scăzute pînă în prezent pe raza judeţului n-au asigurat cantităţi suficiente de apă în sol. Ca atare, sunt necesare în continuare măsuri eficiente pentru extinderea irigaţiilor, udarea unor suprafeţe cît mai mari, îndeosebi la legume şi plante furajere. Un accent deosebit trebuie pus pe folosirea întregii „zi-lumină“ la intensificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, combătîndu-se insuficienta folosire a mijloacelor mecanice ale S.M.T., cum e cazul la C.A.P. din Săcele, Comăna, Părău, Hîrseni etc., unde un număr de tractoare echipate cu cultivatoare stau, în timp ce buruienile inundă culturile. Avînd în vedere că recoltatul cerealelor în acest an va începe mai devreme decât în alţi ani, sunt necesare măsuri pentru terminarea reparaţiilor, îndeosebi la S.M.T. Făgăraş şi Ucea, unde această lucrare este rămasă în urmă. Pentru înlăturarea oricărei risipe de recoltă va trebui ca fiecare unitate să-şi procure din vreme atît sacii pentru boabe, cit şi saltele pentru pleavă. Agricultura judeţului nostru dispune de condiţii şi posibilităţi pentru depăşirea planului de producţie atît în sectorul vegetal cît şi în cel zootehnic. Sunt necesare însă eforturi susţinute, dăruire de sine din partea fiecărui om care lucrează în această importantă ramură a economiei naţionale. B1BU Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit : Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat : tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permament, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonics, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.L. ■ secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și laksa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere reciprocă. Colocviu metodico-ştiinţific la Braşov Mîine dimineaţă, la ora 9, în amfiteatrul Institutului pedagogic din Braşov, vor începe lucrările unui colocviu metodicoştiinţific la care vor participa reprezentanţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, ai Institutului pedagogic din Tg. Mureş şi ai I.I.P.C.D. Braşov, care vor prezenta lucrări, precum şi numeroase cadre didactice din învăţămîntul de cultură generală din judeţul nostru. Colocviul va lua în dezbatere unele probleme actuale ale dezvoltării învăţămîntului din ţara noastră , privind perfecţionarea conţinutului şi metodologiei învăţămîntului de cultură generală, precum şi diverse aspecte de metodică legate de predarea unor noi teme incluse în programele de învăţămînt ale şcolii de cultură generală şi liceului. SUCCES ÎN MUNCĂ NOILOR ORGANE DE CONDUCERE ALE COMUNELOR Deşi ne aflăm în primele zile de la publicarea Hotăărîrii Consiliului de Miniştri şi a Comunicatului Comisiei judeţene de partid şi de stat privind delimitarea localităţilor de pe cuprinsul judeţului Braşov, activitatea ce se desfăşoară la sate cunoaşte pe toate planurile o efervescenţă deosebită. Primind cu viu interes şi satisfacţie noua organizare administrativ-teritorială, oamenii muncii din satele judeţului nostru aprobă cu căldură modul în care a fost definitivată configuraţia localităţilor rurale, delimitarea judicioasă a celor 42 de comune. Decurgînd din ansamblul de măsuri stabilit de Conferinţa Naţională a partidului în vederea "perfecţionării continue a formelor şi metodelor de organizare şi conducere a activităţii economice şi sociale, o noua organizare teritorială, care s-a înfăptuit pe baza unei largi dezbateri publice şi consultări a maselor, răspunde unor cerinţe majore ale actualului stadiu de dezvoltare a ţării. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale din februarie a.c., ea „reprezintă o pîrghie importantă pentru realizarea la un nivel superior a funcţiilor organizatorice şi politice ale statului socialist, oferă un cadru prielnic progresului economic şi social-cultural al ţării, creează condiţii pentru valorificarea deplină a resurselor şi iniţiativei locale, pentru participarea largă a maselor populare la conducerea activităţii de stat". Activităţii fructuoase desfăşurate pînă acum pentru delimitarea localităţilor judeţului nostru, îi urmează în aceste zile adunările comuniştilor şi deputaţilor din fiecare comună, în vederea constituirii noilor organe de conducere locale. Pe ordinea de zi a adunărilor se află probleme de maximă importanţă : constituirea organizaţiilor de partid comunale şi desemnarea — pînă la alegerile din toamnă — a comitetelor de partid respective ; constituirea consiliilor populare comunale, alegerea comitetelor executive şi a comisiilor permanente; dezbaterea şi aprobarea programului activităţii viitoare. Adunările prezintă o deosebită însemnătate. Ele trebuie să fie temeinic pregătite, imprimîndu-li-se un pronunţat caracter de lucru, de dezbatere cu maximum de răspundere şi profunzime a problemelor. In primul rînd, Unind seama de faptul că se lărgesc atribuţiunile şi cresc substanţial sarcinile şi răspunderile organelor locale de partid şi de stat, comuniştii şi deputaţii vor trebui să dea dovadă de multă exigenţă şi obiectivitate în alegerea oamenilor după pregătirea, capacitatea şi destoinicia lor, după devotamentul şi hotărîrea cu care muncesc pentru a da viaţă politicii partidului şi statului nostru. Apoi, aceste adunări sînt un bun prilej de analiză a activităţii depuse pînă în prezent de comunişti, deputaţi şi ceilalţi oameni ai muncii în perspectivă sarcinilor mari şi complexe ce stau în faţa noilor organe locale de partid şi de stat. Raportul ce va fi prezentat în adunări să nu fie o simplă fotografiere a faptelor, o înşiruire de date statistice, ci o temeinică şi multilaterală analiză, din care să se desprindă, concluzii pentru ridicarea la un nivel superior a activităţii economice, politice, social-culturale şi gospodăreşti-edilitare. Nu caracterul festiv va determină eficienţa adunărilor, ci contribuţia adusă de participanţi la dezbaterea problemelor, astfel incit sarcinile actuale şi de perspectivă să fie clar şi precis conturate, în funcţie de specificul fiecărei comune în parte. O dată constituite, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comunale vor trebui să păşească de la început- la o muncărodnică,justificind pe deplin încrederea acelora care le-au încredințat mandatul de diriguitori -ai---(.reburitor centimei - —.......... .. ... (Continuare în pag. a 3-a) Noul complex meşteşugăresc de deservire a populaţiei construit la Braşov pe strada Lungă. Foto : O. ROATIŞ Fascinanta virsta a copilăriei Cine n-a fost măcar o dată înfiorat de necuprinsa bucurie pe care o simţi atunci cînd mugurii se desfac sub ochii tăi, cînd trezindu-se din somnul iernii, natura începe să îmbobocească ? Sentimentul primăverii invadează arterele oamenilor, transmiţîndu-le speranţe şi dorinţi, dezvăluindu-le dintr-o dată, într-un caleidoscop multicolor, clocotitoarea pulsaţie a vie-II. Copilăria este primăvara omenirii, clipa în care crisalida umană transformată din fluture îşi întinde aripile spre cer. Copiii, florile vieţii, sîntîntruparea firească a iubirii, sinteza şi distilaţia supremă a acestui sentiment. Copilăria ramîne cel mai adesea în noi, chiar mult timp după ce această vîrstă s-a pierdut în negura anilor, reprezentînd acel cristal de frumuseţe şi limpezime prin apele căruia dezlegarea fiecărei taine dobîndeşte proporţia descoperirii unor lumi necunoscute. Copilăria este miezul inalterabil al lumii, care undeva în spaţiile nedefinite, leagă umanitatea de natură, consfinţindu-i în acelaşi timp supremaţia. In grija cu care generaţia matură a României socialiste se apleacă asupra creştetelor bălaie ale prichindeilor de-o şchioapă, îşi dau întîlnire visurile seculare ale generaţiilor trecute cu certitudinea prezentului şi speranţa zilelor de mîine. Imensa orga a vîrstelor intonează neîncetat cîntecul generaţiilor, acest perpetuu punct de confluenţă a valorilor. Pietatea cu care copiii, aceste mărgăritarete delicate, sînt ocrotiţi de lipsuri şi greutăţi, asigurîndu-li-se o existenţă limpede şi plină, este rezultatul luptei de veacuri a poporului pentru o viaţă mai bună. In mîinile, astăzi atît de fragede, societatea va depune, atunci cînd va sosi timpul, comorile, nemăsuratele comori smulse naturii prin munca aspră şi neînduplecată a milioanelor de muncitori de-a lungul anilor care au dus la eduficarea socialismului, tezaurele şi vestigiile istoriei, poeziile şi basmele noastre, neîntrecutele cîntece şi versuri dăltuite de mina răbdătoare a poporului sau caligrafiate cu măiestrie de marii făuritori ai culturii. Spre copii se îndreaptă nădejdea tuturor celor care şi-au vărsat singele pentru libertate şi dreptatea so-' cială, pentru comunism, ei sunt prinosul suprem adus acum tuturor celor care s-au jertfit pentru ca România să fie ceea ce este astăzi. Ziua de 1 Iunie este sărbătorită cu emoţie de poporul întreg, care îngăduindu-şi o clipă , din răgaz, îşi aruncă privirea asupra roadelor muncii sale neobosite şi asupra celor cărora le va încredinţa tot ceea ce a făurit pînă acum. Această zi capătă dimensiunile unei fascina- ţii, fascinaţia întinselor şi necuprinselor drumuri ale viitorului, ale infuziei de viaţă şi lumină, de dragoste şi adevăr, momentul solemn al predării placării sacre care va arde necontenit în inima țării. în ziua de 12 aprilie 1968, la Baza de aprovizionare și desfacere a M.I.C.M.—D.G.A.D. din Brașov, str. Zizinului nr. 14, a avut loc un accident de muncă soldat cu moartea unei persoane, în timp ce împingea cu mîinile o legătură de benzi metalice suspendată de cîrligil macaralei, pentru a o așeza în stivă, şeful echipei de încărcători, muncitorul necalificat Dumitru Cişlaru, în vîrstă de 27 de ani, a intrat în raza manevrelor, în acel moment, cablul care susţinea braţul macaralei a cedat şi, prăbuşindu-se, mufla (dispozitivul de agăţare) l-a izbit în cap pe Dumitru Cîşlaru, sfărîmîndu-i craniul şi zdrobindu-i creierul. Moartea a fost fulgerătoare. O comisie formată din cadrul Inspectoratului de stat pentru protecţia muncii, judeţul Braşov, analizînd circumstanţele în care s-a produs accidentul, a p relevat un întreg complex de cauze de accidentare, stabilind că decedatul nu este singurul vinovat, ba chiar mai mult, că nu acesta a fost vinovatul principal. Dumitru Cîşlaru a plătit cu viaţa imprudenţa de a fi intrat în spaţiul interzis al manevrelor macaralei, dar cel care a provocat accidentul este macaragistul Nicolae Pîrvu. Dar să vedem cum s-au petrecut faptele. Automacaraua cu care s-a produs accidentul, tip S.R. 101, are sarcina maximă de 3 tone forţă, la deschiderea braţului de 2,5 metri. Capacitatea maximă de ridicare a greutăţilor scade considerabil pe măsură ce deschiderea braţului (proiecţia acestuia pe orizontală). Deschiderea braţului 2,5 m, 3 m. Sarcina maximă 3 tone 2 tone La gestiunea nr. 5, acolo unde s-a produs accidentul, macaraua avind deschiderea de 4,7 metri, a ANCHETA NOASTRĂ efectuat transportul mai multor legături de oţel, avînd următoarea greutate fiecare: 1.810 kg., 2.160 kg., 2.690 kg. şi legătura care a rupt cablul de susţinere, de 2.700 kg. Comparând aceste cifre cu‘diagrama dată mai sus, se observă că sarcina macaralei a fost’ tot timpul mult superioară celei admise la această distanţă şi anume de aproximativ 900 kg. Ultima încărcătură a fost astfel de 3 ori mai mare creşte. Conform cărţii tehnice a macaralei S.R.101, deschiderea braţului macaralei reduce automat nivelul sarcinii maxime de ridicare după cum urmează : 3.5 m. 4 m. 4,5 m. 5,5 m 1.5 t. 1,2 t. 1 t. 0,750 t. decit nivelul maxim admis. Cînd, , la cererea şefului de echipă, a victimei în speţă, macaragistul a ridicat din nou legătura de oţel, pentru a o aşeza simetric în stivă, capetele benzilor agăţate în cîrligul macaralei s-au prins de alte bare deja depozitate, sporind astfel considerabil presiunea la care erau supuse toroanele * (firele) cablului de oţel. Avînd posibilitatea să urmărească neîncetat pe un cadran deschiderea braţului macaralei, Nicolae Pîrvu era obligat să anunţe de fiecare dată greutatea maximă pe care avea voie s-o transporte, lucru pe care însă nu l-a făcut. Desigur că încărcînd de fiecare dată peste limitele admise, operaţia ar fi durat mai puţin timp, dar, grăbindu-se, a supus timp îndelungat macaraua unor eforturi mult superioare celor permise, diminuînd astfel capacitatea ei de rezistenţă. La verificarea tehnică, automacaraua în cauză a corespuns prevederilor înscrise în normele de functionare şi probelor de solicitare statică prevăzute de aceleaşi instrucţiuni. Cercetînd cablul care s-a rupt, ing. Ion Badea, inspector principal din cadrul Direcţiei teritoriale nr. 3 a D.C.M.S.I. Braşov, a constatat că „pe toată lungimea lui, şi în special pe porţiunea de rulaj, cablul nu prezenta uzuri sau deteriorări“. (Proces-verbal de avarie şi accident nr. R. 2279, pag. 5). Buletinul de analiză nr. 417/17, IV/1968, emis de laboratorul de încercări al Uzinei de tractoare Braşov care a analizat rezistenţa cablului, stabilea că aceasta era de 9.800 kg. forţă, încadrîndu-se deci în normele STAS. în urma acestor constatări reiese clar că n-au existat cauze materiale, de ordin tehnic, ci numai cauze umane, subiective de accidentare. Comisia a stabilit că cel de-al treilea vinovat este Zoltán Köpe, şeful gestiunii a 5-a, care a permis macaragistului să lucreze în condiţii periculoase ,şi organizînd defectuos locul de muncă, n-a prevăzut înzestrarea echipei de încărcare cu prăjini metalice sau frînghii, pentru ca membrii acesteia să poată conduce de la distanţă, din afara zonei de pericol, materialele prinse în cîrligul macaralei. Deşi încărcătorul Dumitru Cîşlaru a plătit cu viaţa imprudenţa sa, macaragistul Nicolae Pîrvu a fost concediat şi va fi deferit justiţiei, iar gestionarul Zoltán Köpe a primit o sancţiune administrativă, (după părerea noastră minoră faţă de gravitatea neglijenţei în serviciu), sfera răspunderilor morale vizează şi conducerea unităţii. Radiografia acestui accident de muncă a dus la concluzia că în cuprinsul Bazei de aprovizionare şi desfacere a M.I.C.M. Braşov a victor ştefan popescu (Continuare în pag. a 3-a) EGLIJENTA NEORIUCIDE »