Drum Nou, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7385-7411)

1968-10-01 / nr. 7385

uram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7385 Marţi, 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, unîţî-vâ! imagine noua hală de rotărie de la Uzina de reparat automo­toare Brașov, care a fost dată recent in exploatare. Extinderea fabricii de radiatoare La Braşov, a început construcţia viitoarei secţii de radiatoare pen­tru care se înalţă o nouă hală modernă prevăzută cu o suprafaţă de producţie de­ 7.000 m­.p., dotată cu cele mai moderne utilaje şi linii tehnologice construite în ţară şi străinătate. Aici se vor pro­duce radiatoare pentru întreaga producţie de autoturisme româ­neşti precum şi pentru toate tipurile de maşini care se construiesc în ţară. Noua secţie, care va intra în producţie la sfârşitul anului 1969, va duce la dublarea producţiei actuale a fabricii de radiatoare. Ciment pentru şantierele ţârii Pînă ieri, fabrica de ciment şi var, „Temelia“ a livrat numai în luna septembrie, o cantitate de 750 tone de ciment destinate con­strucţiei podului de peste Dunăre. Tot ieri, au fost expediate către Complexul hidroenergetic de pe Argeş, 300 tone ciment din cele 2.000 de tone expediate în luna aceasta. Este interesant de remarcat că aproape întreaga cantitate de ci­ment necesară pentru construirea complexului hidroenergetic de pe Argeș a fost livrată de harnicul colectiv de muncă brașovean. ALMA MATER'68 Toamna, cînd un abur de rod înce­pe să se legene prin calendare, o da­tă ce octombrie îşi derulează secun­dele, porţile largi ale Almei Mater se dau in lături — gest matern şi sim­bolic — lăsînd să se scurgă înlâuntru fluxul unei tinereţi ardente: studen­ţimea. Poate că momentului emoţionant al deschiderii anului universitar, a­­ceastă ciclică rotire de generaţii şi de făclii ale slovelor, ar trebui să i se sape, în temeliile lui de gravitate, versul arghezian, de severă rezonanţă: „Niciodată toamna nu fa mai frum­oa­să". Deoarece pentru bobocii care trec prima oară acest prag, de unde încep visurile înalte şi cutezanţele, nici o toam­nă nu poate fi, desigur, mai frumoasă şi mai pură ca vibraţie spirituală , deoarece pentru cel ce in­tră în ultimul an, acolo unde se coa­gulează substanţa orelor de mîine ale paşilor săi, anotimpul acesta este, fă­ră îndoială, purtătorul celor mai suple sentimente şi frumuseţi. Ca sub o cupolă a emoţiilor majo­re, orice gînd se racordează aici — la sinul cald al Almei Mater — pa­siunii mistuitoare pentru util, pentru înalt, pentru virtute. Şi toamna a­­ceasta universitară, profundă, musteş­te de o infuzie de tinereţe, adăugită de îmbunătăţirile temeinice aduse pro­cesului instructiv-educativ. Cu un contur proaspăt, cu un relief de sem­nificaţii inedite, învâţămîntu­l superior îşi deschide cursurile sub efigia unei cărţi de vizită reînnoite , atitudine degajată, ţinută de ales nivel intelec­tual, invitaţie la studiul susţinut, in­terferenţă organică a mun­cii de cer­cetare cu realităţile practice, sădirea pasiunii pentru pregătirea multilate­rala a viitorilor specialişti. Măsuri care, revitalizînd procesul de învăţă­mint superior, cultivind mai stăruitor marile tradiţii ale şcolii româneşti, dind pondere disciplinelor fundamen­tale, introducind obiectele de studiu la alegere, despovărind studiul de dis­ciplinele parazitare, constituind consi­liile profesorale şi senatele, aşezând studentul în centrul cercetării şi pre­­gătindu l solid pentru necesităţile so­­cietăţii noastre, sunt menite să ridice învăţămîntul universitar la nivelul exigenţelor şi cerinţelor impuse de e­­volutia întregii ţări, modernizlndu-1. In mod cert, Braşovul —• centru u­­niversitar de prestanţă — va simţi pulsul nou, activ al măsurilor pen­tru dezvoltarea şcolii româneşti, sta­bilite de către C.C. al P.C.R., in noua Lege a invătămintului. întreaga studenţime de la noi va recepta deplin şi efectiv diversificarea şi îmbogăţirea invăţămintului tehnic şi politehnic, precum şi toate celelalte înnoiri. Sudenţii noştri braşoveni — parte integrantă a frontului universitar — pă­şesc, aşadar, in noul an, sub auspi­ciile unor înnoiri fundamentale — in­vitaţie solemnă la autoperfecţionare continuă şi matură. lată ’de ce, acum­ cînd împreună cu poetul ei spun in­tr-un glas că „niciodată toamna nu fa mai frumoasă“, urările de succese și izbinzi cutezătoare, le sint adresate din toată inima. Li se cuvin. Parametrii tehnico-economici in sfera controlului bancar In domeniul investiţiilor, începînd cu turnarea fundaţiilor noilor p­­reiective, cu instalarea utilajelor, cu prima şarja şi terminînd cu completa amortizare a banilor chel­tuiţi, trebuie să existe o preocupa­re permanentă pentru fructificarea optimă a fondurilor alocate. In contextul acestor sarcini, controlu­lui bancar îi revine obligaţia de a urmări gospodărirea judicioasă a fondurilor, de a sesiza şi îndrepta abaterile de la aplicarea legislaţiei economico-financiare. Desigur, nu se poate contesta că în activitatea de control bancar privind planificarea, proiectarea, e­­xecuţia şi darea în folosinţă etc. a noilor obiective nu s-au făcut pro­grese evidente. Cu toate acestea — în ce priveşte realizarea parame­trilor tehnico-economiei — după ce investiţia a fost dată în folosinţă, activitatea de control nu mai are eficacitatea cerută. Cum se expli­că această situaţie ? Neajunsul porneşte în principiu de la aceea că în momentul de faţă dările de seamă contabile, res­pectiv anexele bilanţiere şi rapor­tul­­ explicativ, nu cuprind date re­feritoare la funcţionarea investiţii­lor date în folosinţă. Aşa se pre­zintă, de pildă, situaţia la uzina . Rulmentul“ pentru secţia de cu­zineţi, cu o capacitate de 400 tone/an, intrată în producţie la 30 septembrie 1967 , la Trustul 5 Bra­şov pentru baza sa de construcţii cu un volum anual de 500.000 lei, dată in folosinţă la 30 decembrie 1967 etc. De ce întreprinderile be­neficiare nu fac acest lucru ? în­seşi, instrucţiunile de întocmire a dărilor de seamă nu cuprind obli­gaţia raportării datelor privind realizarea parametrilor proiectaţi. Ca atare, controlul bancar e privat de posibilitatea de a confrunta o­­perativ realizările, şi în consecin­ţă, de a stabili adîncirea controlu­lui propriu-zis, de a analiza cauzele şi măsurile care trebuie luate. Tot­odată, ceea ce împiedică exercita­rea unui control eficace asupra parametrilor realizaţi este şi urmă­rirea lor doar globală, în cadrul sarcinilor generale ale întreprin- Puncte de vedere derilor. Or, aşa cum arată prac­tica, a rezuma controlul doar la atît e insuficient. Întrebarea este cum poate fi reglementată totuşi această situaţie ? O primă modalitate ar fi crea­rea condiţiilor de juxtapunere a indicatorilor de plan şi a reali­zării acestora, cu parametrii tehni­­co-economici din documentaţiile investiţiilor. Aceasta s-ar putea realiza prin adecvarea evidenţelor contabile şi statistico-­economice, ceea ce pentru controlul bancar ar însemna foarte mult. Este vorba de faptul că stările negative şi sarcinile de control ar pu­tea fi stabilite fără dificultate, şi în consecinţă ar creşte operati­vitatea în stabilirea măsurilor, şi în cazul deficienţelor de concepţie sau execuţie, a daunelor în sarcina celor vinovaţi. In această ordine de idei, se pare că trebuie reţinută şi următoarea chestiune. Multitudi­nea investiţiilor face în etapa ac­tuală necesar ca, controlul bancar să se desfăşoare sistematic, pe o­­biective, a căror activitate să poată fi urmărită prin evidenţe tehnico­­economice adecvate. După cum se ştie, în momentul de faţă e stabilită r­egula de a se întocmi un proces-verbal de recep­ţie la predarea investiţiei prin care ea e dată în seama beneficiarului. Dar se observă că unii beneficiari nu depun suficient interes pentru realizarea parametrilor din proiecte. Să dăm un exemplu. Fabrica de şuruburi Braşov a achiziţionat din import încă de la începutul anului 1966, parte din utilajele compo­nente ale liniei „Kiserling“. Ma­şina de rulat şi debitat a fost folo­sită în anul 1967 numai în propor­ţie de 33,1 la sută din timpul ca­lendaristic, şi 61,8 la sută din tim­pul planificat. Nici pe anul în cur­s linia în cauză nu este folosită inte­gral. Valoarea utilajelor nefolosite în anul 1968 însumează 4.476.000 lei, din care cele ale liniei „­Kiser­ling“, 2.403.000 lei, amortismentele pentru această linie, în perioada decembrie 1966 — martie 1968 însu­­mînd 251.000 lei. Acesta este rezul­tatul faptului că întreprinderea nu a mai fost controlată asupra felu­lui cum foloseşte utilajele achizi­ţionate prin fonduri de investiţii, după darea acestora în funcţiune. Evitarea unor astfel de stări de lucruri incumbă între altele şi ce­rinţa ca încheierea procesului ver­bal de recepţie definitivă a investi­ţiilor să se facă după un an de I. VASILE1, inspector la sucursala Braşov a Băncii de investiţii (Continuare în pag. a 3-a) Li 5 Plenara Comitetului judeţean al U. T. C. Ieri a avut loc plenara Comite­tului judeţean Braşov al U.T.C. La lucrările plenarei au luat parte membrii comitetului judeţean U.T.C., activişti, precum şi invitaţi, reprezentanţi ai mai multor insti­tuţii judeţene. La lucrările plenarei a partici­pat tovarăşul Ştefan Antoniu, se­cretar al Comitetului judeţean Bra­şov al P.C.R. Plenara a dezbătut problema e­­ducării morale şi cetăţeneşti a ti­neretului. Pe marginea referatului prezentat de tov. Cornel Şandru, prim-secretar a! Comitetului jude­ţean U.T.C. s-au purtat discuţii vii şi interesante, la care au luat par­te activişti, medici, jurişti, elevi, studenţi, muncitori etc. In încheierea lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarăşii Ştefan Antoniu,, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi Con­stantin Lăuneanu, activist al C.C. al U.T.C., care au dat indicaţii privind ridicarea pe o treaptă su­perioară a întregii activităţi de e­­ducare comunistă a tineretului. Transformator de mare capacitate Ieri, la Fabrica de cauciuc din Brașov a intrat în probe tehnolo­gice postul de transformare a e­­nergiei­ electrice, necesar pentru alimentarea utilajelor electrotehni­ce din noua hală de garnituri pre­sate. Este vorba de un post de transformare de 6.000/400 volți cu 2 transformatori de 650 K.V.A., ca­re va contribui la ridicarea calita­tivă a utilizării celor mai moderne utilaje electrotehnice ale între­prinderii. în sprijinul aprovizionării populaţiei In Piaţa de miercuri s-a înfiin­ţat un punct permanent de desfa­cere a produselor I.A.S., aparţi­­nînd magazinului nr. 1. De aici, cetăţenii oraşului Braşov, domici­liaţi în raza pieţei „Hidromecanica", în Zona gării noi şi vechi, şoselei Harmaiuu­lui, străzii 13 Decembrie etc., se pot aproviziona curent cu legume şi fructe de sezon precum şi cu alte produse agro-alimentare. Iniţiativa este binevenită, însă ea va veni cu adevărat în spriji­nul aprovizionării populaţiei numai dacă conducerea magazinului tu­telar se va îngriji ca printr-o a­­provizionare ritmică să satisfacă pe deplin cerinţele şi exigenţele cumpărătorilor. Cine forţează porţile infracţiunii? In raporturile sale cu cetăţenii, funcţionarul reprezintă instituţia şi în ultimă instanţă statul. Raporturile ce se stabi­lesc firesc între el şi so­licitant se bazează pe valori morale ca cinstea, corectitudinea, probita­tea, respectarea legalită­ţii socialiste. Corupţia, de orice natură ar fi ea, afectează tocmai aceste valori şi, implicit, încre­derea de care se bucură, trebuie să se bucure, cei investiţi cu o părticică din autoritatea statului. Atributele morale enu­merate mai sus caracte­rizează majoritatea func­ţionarilor noştri. Din păcate, mai există unii care înţeleg să-şi îndeplinească îndatoririle normale de serviciu, nu­mai în schimbul unor daruri sau cîştiguri ili­cite. Or, dictonul „do ut des“ nu are ce căuta în sfera raporturilor func­­ţionar-cetăţean. Legea este aspră şi cu cei care primesc şi cu cei care ■Unde duce tactica lui „do ut des“ Prin pădurea cu relaţii La 20 de ani fără conştiinţă Opinia de masă, un catalizator dau, sau care mijlocesc mita. Edificator în acest sens este cazul lui Ioan Comănulea, salariat la uzina „Tractorul“, ca­re în timpul liber lucra căruţe, fără a avea insă autorizaţie. Sesizat de a­­ceasta, plutonierul major de miliţie din comuna Dumbrăviţa (unde locuia cel în cauză) a strîns probe pentru a întocmi formele de aplicare a amenzii. Suma fiind însă destul de mare, Comă­nulea s-a gîndit că mult mai avantajos ar fi să-i cumpere tăcerea. Era dis­pus să sacrifice pentru asta 1.000 de lei. Per­sonal îi era însă teamă să se ducă, și a apelat, de aceea, la doi consă­teni : Nicolae Pantazi și Eugen Strîmbu, — care însă l-au refuzat categoric, avertizîndu-l totodată de gravitatea u­­nui asemenea gest. „Mai bun la inimă“ s-a dove­dit însă a fi pădurarul Ioan Puşcaş, care s-a dus cu banii să încerce mi­tuirea. Spre surpriza lui, plutonierul major l-a pus să facă o declaraţie şi i-a trimis — atît pe Co­­mănulea cit şi pe Puşcaş — în faţa instanţei jude­cătoreşti.­­Acum sunt condamnaţi : Comănilea la 1 an şi Puşcaş, pen­tru complicitate, la 8 luni închisoare corecţională. — Luarea şi darea de mită se numără printre infracţiunile cele mai as­pru pedepsite de Codul penal — ne spunea procu­rorul Gheorghe Sărăţea­­nu. Aceasta, datorită gra­dului lor de periculozi­tate socială deosebită, ele rezind atît drepturile­­ şi interesele legale ale cetăţenilor, cit şi pres­tigiul instituţiei res­pective. Dincolo de as­pectele sale particulare, asemenea cazuri sunt pri­mejdioase prin bacilul ilegalităţii pe care îl pro­pagă. Unii încearcă să se strecoare prin portiţa dosită a „relaţiei“. Ast­fel, Georgeta Vulcan, Ioan Burada, Maria Mol­dovan şi Szabó David s-au strecurat în adevă­ratul înţeles al cuvîntului, folosindu-se de „bună­voinţa“ secretarei-dacti­­lografe Păunica Radu, de la serviciul de gospodărie locativă al Consiliului popular municipal Bra­şov, pentru a-şi întocmi formele de intrare defi­nitivă în oraş. Aceasta din urmă, după ce un timp îndelungat s-a achi­tat bine de sarcini, cîşti­­gînd astfel încrederea colegilor şi a şefilor de serviciu, a început să recurgă la unele procedee prin intermediul cărora să obţină beneficii su­plimentare. In toate a­­ceste cazuri ea a făcut E. FLOAREȘ (Continuare în pag. a 3-a) in cuprinsul ziarului: SPORT Pagina a 2-a O nouă formă de economisire la C. E. C. Pagina a 3-a Tovarăşii Paul Nicu­lescu-Mizil şi Mihai Dalea au sosit la Budapesta Pagina a 4-a La cooperativa agricolă d­in Stupini se acordă o deosebită atenţie pregătirii solului şi efectuării semănatului in epoca optimă. In fotografie , brigadierii Nicolae C­ristoloveanu şi Puiu Craiovean verificînd calitatea lucrărilor efectuate de mecanizatori, în vederea pregătirii unui bun pat germi­­ natlv> Foto : O. ROATIS Sinonimul „arta amatoare — artă diletantă“ şi-a găsit la timpul cuvenit refuzul în aprecie­rea şi judecarea creaţiei artistice a amatorilor. Arta amatorului trebuie, şi aşa se şi întîmplă de altfel, să tindă spre nivelul calitativ al pro­fesioniştilor. Dar pentru a se ajunge aici, sunt suficiente „numai" talentul şi cofiturile crea­torului amator ? Nu, acestea se cer îndrumate, sprijinite cu multă competenţă­. Şi la acest ca­pitol o serioasă obligaţie morală revine fiecă­rui artist profesionist. Din păcate, o analiză­ sub acest aspect a ra­porturilor existente în prezent între instituţiile profesioniste de artă din Braşov (Teatrul muzi­cal, filarmonica „Gheorghe Dima“, chiar Teatrul dramatic) şi mişcarea artistică de amatori din judeţul nostru, ne duce la concluzia că ele nu sunt tocmai satisfăcătoare. E drept că faptul se petrece şi datorită mentalităţii greşite a unor actori sau cîntăreţi, după care rolul civic al ar­tistului se rezumă la actul de creaţie în sine SEMNAL Artiştii amatori au în suficientă măsură sprijinul profesioniştilor l­ a bi. Or, însăşi istoria culturii şi artei româneşti ne oferă, la modul covîrşitor, contraargumente. Pe de altă parte, sunt defectuoase raporturile dintre Consiliul judeţean al U.G.S.R., Comitetul judeţean pentru cultură şi artă şi instituţiile ar­tistice profesioniste. Fie că unui actor, de pil­dă (şi de obicei mereu unuia) i se cere să se ocupe de mai multe formaţii, fie că acesta se ocupă o perioadă de o formaţie, şi apoi de alta. Se impune la ora actuală ca pe baza unui plan riguros stabilit, munca de îndrumare a unei echi­pe de amatori de către un profesionist să aibă un caracter permanent, să nu se rezume la o „dădăceală" din fugă. Avem cîteva sute de artişti profesionişti în Braşov (actori, cîntăreţi, pictori etc.) care îşi pot aduce într-un mod substanţial aportul la continua înflorire a artei amatoare. Dar aceştia se cer antrenaţi cu şi mai multă pasiune şi chibzuinţă în această acţiune, pe drept cuvînt, nobilă. N. STOE r Pe Zănoaga sus şi pe Clincea, acolo unde creşte iarbă albastră de cer, o bruma de lună a început să se­cere pădurile. De că­derea lor vuitoare, marile nopţi stelare­ ­ oilor se înfioară, de parcă prin aer ar trece pă­sări de miază-noapte cu o muzică albă în pene. Pe văi sunătoa­re şi Pe creste nău­­­­cite de vînt, pe depăr­tări plutitoare, se lasă treptat o tăcere solemnă incit ecourile se frîng­ cu sunet sec în asfinţituri. E atîta linişte că, dacă ieşi în pragul nopţii, auzi cum rugina se depune pe bătaia calendare­lor, tot mai argintie, tot mai tîrzie. Oierii brăneni stau atunci în poarta strungii şi, cercetînd cu privirile aburite ultimele ple­cări de cocori, repe­dea lor fîlfîire, ceaţa căzută în aer, apele furişîndu-se tot mai speriate spre rădăci­nile pămîntului şi pă­durile secerate de brumă de lună, dau semn de plecare la vetre , s-a auzit che­marea unicornului, cel care, acolo-unde-nu-se-ştie-unde, poate dincolo de Piatra Cra­iului, poate, dincolo de Tătarul, poate chiar aici pe Pănicel, ro­teşte netulburat solsti­­ţiile şi echinoxurile. Şi din fundături de munţi, din vârfuri cu dor, de pe guri de rai şi picior de plai, cînd muntele începe să-şi strige dureros neliniş­tea pustie, turme după turme coboară de la păscut cu anotimpul întîrziat în lîna lor miţoasă, cu toamna legănînd-o în tălăngi, lăsînd în urma lor o zare pe care încep să cadă zboruri lungi de umbre necunoscute ca nişte mătănii ale­ de­părtării. In părţile Branului, sub centura Zănoagii şi a Ciobotei, sosirea ţgiocanilor în satele de obîrşie, cu , carele scîrţîind sub greutatea burdufurilor de brînză şi urdă, cu oile, cu mieii, cu neatinele şi berbecii, cu nelipsitul măgar înotând cu­minte şi înţelept în mijlocul turmei, cu saricele şi tot tărbatul din munte — lua pro­porţii de eveniment în rînduiala­­ satelor. Viaţa locuitorilor de pe aceste meleaguri, cu depanarea ei ci­clică, cu un anume nimb de ritual, îşi avea obiceiele şi­ în­deletnicirile­­ei. La Sohodol şi Moeniu, la Poarta Şi Brat­, la Si­mon şi Predeluţ în­toarcerea la vetre a ciobanilor, r­eîntîlnirea cu familiile temporar lăsate, încheierea ci­clului anual al păsto­­ritului, devenea, cum e firesc, prilej de­ săr­bătoare. Şi ca orice tradiţie frumoasă pe care neamul românesc a ştiut s-o transmită de la moşii şi strămo­şii noştri pina azi, a­­ceastă datină s-a păs­trat. VL. UDRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Simpozion tehnic Tubul uzinei „Rulmentul“ din Braşov a găzduit un intere­sant , simpozion tehnic: în pre­zenţa a 300 de participanţi — muncitori fruntaşi, şefi de sec­ţii, maiştri, ingineri şi tehni­cieni — a fost prezentată expu­nerea, „îmbunătăţirea calităţii producţiei de export — sarcina de­­bază în etapa actuală“, sus­ţinută de ing. Constantin Fur­tună, directorul adjunct al u­­zinei. ■ Pe baza acesteia au fost pur­tate discuţii deosebit de inte­resante care au scos în evi­denţă unele lipsuri manifestate în procesul de producţie, pre­cum şi unele măsuri ele îmbu­nătăţire a organizării ştiinţifice a producţiei şi luptei pentru calitate. Consemnînd această acţiune ne manifestăm încă o dată ade­ziunea pentru asemenea iniţia­tive pe linia propagandei prin conferinţe, la­ realizarea cărora să-şi aducă aportul nemijlocit cadre din conducerile uzinelor și întreprinderilor. Ţ­esături la export Colectivul „Ţesătoria" din Co­­dlea acordă o­ atenţie, deosebită îmbunătăţirii calităţii produselor. Ca dovadă a preocupărilor şi mă­surilor luate pentru ridicarea ni­velului calitativ al ţesăturilor, în­cepînd cu trimestrul IV, fabrica li­vrează pentru export ţesături din articolul denumit „Gelu". Acest articol este prezentat în 97 de po­ziții coloristice. ION BUZEA, coresp.

Next