Drum Nou, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7385-7411)
1968-10-01 / nr. 7385
uram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7385 Marţi, 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, unîţî-vâ! imagine noua hală de rotărie de la Uzina de reparat automotoare Brașov, care a fost dată recent in exploatare. Extinderea fabricii de radiatoare La Braşov, a început construcţia viitoarei secţii de radiatoare pentru care se înalţă o nouă hală modernă prevăzută cu o suprafaţă de producţie de 7.000 m.p., dotată cu cele mai moderne utilaje şi linii tehnologice construite în ţară şi străinătate. Aici se vor produce radiatoare pentru întreaga producţie de autoturisme româneşti precum şi pentru toate tipurile de maşini care se construiesc în ţară. Noua secţie, care va intra în producţie la sfârşitul anului 1969, va duce la dublarea producţiei actuale a fabricii de radiatoare. Ciment pentru şantierele ţârii Pînă ieri, fabrica de ciment şi var, „Temelia“ a livrat numai în luna septembrie, o cantitate de 750 tone de ciment destinate construcţiei podului de peste Dunăre. Tot ieri, au fost expediate către Complexul hidroenergetic de pe Argeş, 300 tone ciment din cele 2.000 de tone expediate în luna aceasta. Este interesant de remarcat că aproape întreaga cantitate de ciment necesară pentru construirea complexului hidroenergetic de pe Argeș a fost livrată de harnicul colectiv de muncă brașovean. ALMA MATER'68 Toamna, cînd un abur de rod începe să se legene prin calendare, o dată ce octombrie îşi derulează secundele, porţile largi ale Almei Mater se dau in lături — gest matern şi simbolic — lăsînd să se scurgă înlâuntru fluxul unei tinereţi ardente: studenţimea. Poate că momentului emoţionant al deschiderii anului universitar, această ciclică rotire de generaţii şi de făclii ale slovelor, ar trebui să i se sape, în temeliile lui de gravitate, versul arghezian, de severă rezonanţă: „Niciodată toamna nu fa mai frumoasă". Deoarece pentru bobocii care trec prima oară acest prag, de unde încep visurile înalte şi cutezanţele, nici o toamnă nu poate fi, desigur, mai frumoasă şi mai pură ca vibraţie spirituală , deoarece pentru cel ce intră în ultimul an, acolo unde se coagulează substanţa orelor de mîine ale paşilor săi, anotimpul acesta este, fără îndoială, purtătorul celor mai suple sentimente şi frumuseţi. Ca sub o cupolă a emoţiilor majore, orice gînd se racordează aici — la sinul cald al Almei Mater — pasiunii mistuitoare pentru util, pentru înalt, pentru virtute. Şi toamna aceasta universitară, profundă, musteşte de o infuzie de tinereţe, adăugită de îmbunătăţirile temeinice aduse procesului instructiv-educativ. Cu un contur proaspăt, cu un relief de semnificaţii inedite, învâţămîntul superior îşi deschide cursurile sub efigia unei cărţi de vizită reînnoite , atitudine degajată, ţinută de ales nivel intelectual, invitaţie la studiul susţinut, interferenţă organică a muncii de cercetare cu realităţile practice, sădirea pasiunii pentru pregătirea multilaterala a viitorilor specialişti. Măsuri care, revitalizînd procesul de învăţămint superior, cultivind mai stăruitor marile tradiţii ale şcolii româneşti, dind pondere disciplinelor fundamentale, introducind obiectele de studiu la alegere, despovărind studiul de disciplinele parazitare, constituind consiliile profesorale şi senatele, aşezând studentul în centrul cercetării şi pregătindu l solid pentru necesităţile societăţii noastre, sunt menite să ridice învăţămîntul universitar la nivelul exigenţelor şi cerinţelor impuse de evolutia întregii ţări, modernizlndu-1. In mod cert, Braşovul —• centru universitar de prestanţă — va simţi pulsul nou, activ al măsurilor pentru dezvoltarea şcolii româneşti, stabilite de către C.C. al P.C.R., in noua Lege a invătămintului. întreaga studenţime de la noi va recepta deplin şi efectiv diversificarea şi îmbogăţirea invăţămintului tehnic şi politehnic, precum şi toate celelalte înnoiri. Sudenţii noştri braşoveni — parte integrantă a frontului universitar — păşesc, aşadar, in noul an, sub auspiciile unor înnoiri fundamentale — invitaţie solemnă la autoperfecţionare continuă şi matură. lată ’de ce, acum cînd împreună cu poetul ei spun intr-un glas că „niciodată toamna nu fa mai frumoasă“, urările de succese și izbinzi cutezătoare, le sint adresate din toată inima. Li se cuvin. Parametrii tehnico-economici in sfera controlului bancar In domeniul investiţiilor, începînd cu turnarea fundaţiilor noilor preiective, cu instalarea utilajelor, cu prima şarja şi terminînd cu completa amortizare a banilor cheltuiţi, trebuie să existe o preocupare permanentă pentru fructificarea optimă a fondurilor alocate. In contextul acestor sarcini, controlului bancar îi revine obligaţia de a urmări gospodărirea judicioasă a fondurilor, de a sesiza şi îndrepta abaterile de la aplicarea legislaţiei economico-financiare. Desigur, nu se poate contesta că în activitatea de control bancar privind planificarea, proiectarea, execuţia şi darea în folosinţă etc. a noilor obiective nu s-au făcut progrese evidente. Cu toate acestea — în ce priveşte realizarea parametrilor tehnico-economiei — după ce investiţia a fost dată în folosinţă, activitatea de control nu mai are eficacitatea cerută. Cum se explică această situaţie ? Neajunsul porneşte în principiu de la aceea că în momentul de faţă dările de seamă contabile, respectiv anexele bilanţiere şi raportul explicativ, nu cuprind date referitoare la funcţionarea investiţiilor date în folosinţă. Aşa se prezintă, de pildă, situaţia la uzina . Rulmentul“ pentru secţia de cuzineţi, cu o capacitate de 400 tone/an, intrată în producţie la 30 septembrie 1967 , la Trustul 5 Braşov pentru baza sa de construcţii cu un volum anual de 500.000 lei, dată in folosinţă la 30 decembrie 1967 etc. De ce întreprinderile beneficiare nu fac acest lucru ? înseşi, instrucţiunile de întocmire a dărilor de seamă nu cuprind obligaţia raportării datelor privind realizarea parametrilor proiectaţi. Ca atare, controlul bancar e privat de posibilitatea de a confrunta operativ realizările, şi în consecinţă, de a stabili adîncirea controlului propriu-zis, de a analiza cauzele şi măsurile care trebuie luate. Totodată, ceea ce împiedică exercitarea unui control eficace asupra parametrilor realizaţi este şi urmărirea lor doar globală, în cadrul sarcinilor generale ale întreprin- Puncte de vedere derilor. Or, aşa cum arată practica, a rezuma controlul doar la atît e insuficient. Întrebarea este cum poate fi reglementată totuşi această situaţie ? O primă modalitate ar fi crearea condiţiilor de juxtapunere a indicatorilor de plan şi a realizării acestora, cu parametrii tehnico-economici din documentaţiile investiţiilor. Aceasta s-ar putea realiza prin adecvarea evidenţelor contabile şi statistico-economice, ceea ce pentru controlul bancar ar însemna foarte mult. Este vorba de faptul că stările negative şi sarcinile de control ar putea fi stabilite fără dificultate, şi în consecinţă ar creşte operativitatea în stabilirea măsurilor, şi în cazul deficienţelor de concepţie sau execuţie, a daunelor în sarcina celor vinovaţi. In această ordine de idei, se pare că trebuie reţinută şi următoarea chestiune. Multitudinea investiţiilor face în etapa actuală necesar ca, controlul bancar să se desfăşoare sistematic, pe obiective, a căror activitate să poată fi urmărită prin evidenţe tehnicoeconomice adecvate. După cum se ştie, în momentul de faţă e stabilită regula de a se întocmi un proces-verbal de recepţie la predarea investiţiei prin care ea e dată în seama beneficiarului. Dar se observă că unii beneficiari nu depun suficient interes pentru realizarea parametrilor din proiecte. Să dăm un exemplu. Fabrica de şuruburi Braşov a achiziţionat din import încă de la începutul anului 1966, parte din utilajele componente ale liniei „Kiserling“. Maşina de rulat şi debitat a fost folosită în anul 1967 numai în proporţie de 33,1 la sută din timpul calendaristic, şi 61,8 la sută din timpul planificat. Nici pe anul în curs linia în cauză nu este folosită integral. Valoarea utilajelor nefolosite în anul 1968 însumează 4.476.000 lei, din care cele ale liniei „Kiserling“, 2.403.000 lei, amortismentele pentru această linie, în perioada decembrie 1966 — martie 1968 însumînd 251.000 lei. Acesta este rezultatul faptului că întreprinderea nu a mai fost controlată asupra felului cum foloseşte utilajele achiziţionate prin fonduri de investiţii, după darea acestora în funcţiune. Evitarea unor astfel de stări de lucruri incumbă între altele şi cerinţa ca încheierea procesului verbal de recepţie definitivă a investiţiilor să se facă după un an de I. VASILE1, inspector la sucursala Braşov a Băncii de investiţii (Continuare în pag. a 3-a) Li 5 Plenara Comitetului judeţean al U. T. C. Ieri a avut loc plenara Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. La lucrările plenarei au luat parte membrii comitetului judeţean U.T.C., activişti, precum şi invitaţi, reprezentanţi ai mai multor instituţii judeţene. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Plenara a dezbătut problema educării morale şi cetăţeneşti a tineretului. Pe marginea referatului prezentat de tov. Cornel Şandru, prim-secretar a! Comitetului judeţean U.T.C. s-au purtat discuţii vii şi interesante, la care au luat parte activişti, medici, jurişti, elevi, studenţi, muncitori etc. In încheierea lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarăşii Ştefan Antoniu,, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi Constantin Lăuneanu, activist al C.C. al U.T.C., care au dat indicaţii privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi de educare comunistă a tineretului. Transformator de mare capacitate Ieri, la Fabrica de cauciuc din Brașov a intrat în probe tehnologice postul de transformare a energiei electrice, necesar pentru alimentarea utilajelor electrotehnice din noua hală de garnituri presate. Este vorba de un post de transformare de 6.000/400 volți cu 2 transformatori de 650 K.V.A., care va contribui la ridicarea calitativă a utilizării celor mai moderne utilaje electrotehnice ale întreprinderii. în sprijinul aprovizionării populaţiei In Piaţa de miercuri s-a înfiinţat un punct permanent de desfacere a produselor I.A.S., aparţinînd magazinului nr. 1. De aici, cetăţenii oraşului Braşov, domiciliaţi în raza pieţei „Hidromecanica", în Zona gării noi şi vechi, şoselei Harmaiuului, străzii 13 Decembrie etc., se pot aproviziona curent cu legume şi fructe de sezon precum şi cu alte produse agro-alimentare. Iniţiativa este binevenită, însă ea va veni cu adevărat în sprijinul aprovizionării populaţiei numai dacă conducerea magazinului tutelar se va îngriji ca printr-o aprovizionare ritmică să satisfacă pe deplin cerinţele şi exigenţele cumpărătorilor. Cine forţează porţile infracţiunii? In raporturile sale cu cetăţenii, funcţionarul reprezintă instituţia şi în ultimă instanţă statul. Raporturile ce se stabilesc firesc între el şi solicitant se bazează pe valori morale ca cinstea, corectitudinea, probitatea, respectarea legalităţii socialiste. Corupţia, de orice natură ar fi ea, afectează tocmai aceste valori şi, implicit, încrederea de care se bucură, trebuie să se bucure, cei investiţi cu o părticică din autoritatea statului. Atributele morale enumerate mai sus caracterizează majoritatea funcţionarilor noştri. Din păcate, mai există unii care înţeleg să-şi îndeplinească îndatoririle normale de serviciu, numai în schimbul unor daruri sau cîştiguri ilicite. Or, dictonul „do ut des“ nu are ce căuta în sfera raporturilor funcţionar-cetăţean. Legea este aspră şi cu cei care primesc şi cu cei care ■Unde duce tactica lui „do ut des“ Prin pădurea cu relaţii La 20 de ani fără conştiinţă Opinia de masă, un catalizator dau, sau care mijlocesc mita. Edificator în acest sens este cazul lui Ioan Comănulea, salariat la uzina „Tractorul“, care în timpul liber lucra căruţe, fără a avea insă autorizaţie. Sesizat de aceasta, plutonierul major de miliţie din comuna Dumbrăviţa (unde locuia cel în cauză) a strîns probe pentru a întocmi formele de aplicare a amenzii. Suma fiind însă destul de mare, Comănulea s-a gîndit că mult mai avantajos ar fi să-i cumpere tăcerea. Era dispus să sacrifice pentru asta 1.000 de lei. Personal îi era însă teamă să se ducă, și a apelat, de aceea, la doi consăteni : Nicolae Pantazi și Eugen Strîmbu, — care însă l-au refuzat categoric, avertizîndu-l totodată de gravitatea unui asemenea gest. „Mai bun la inimă“ s-a dovedit însă a fi pădurarul Ioan Puşcaş, care s-a dus cu banii să încerce mituirea. Spre surpriza lui, plutonierul major l-a pus să facă o declaraţie şi i-a trimis — atît pe Comănulea cit şi pe Puşcaş — în faţa instanţei judecătoreşti.Acum sunt condamnaţi : Comănilea la 1 an şi Puşcaş, pentru complicitate, la 8 luni închisoare corecţională. — Luarea şi darea de mită se numără printre infracţiunile cele mai aspru pedepsite de Codul penal — ne spunea procurorul Gheorghe Sărăţeanu. Aceasta, datorită gradului lor de periculozitate socială deosebită, ele rezind atît drepturile şi interesele legale ale cetăţenilor, cit şi prestigiul instituţiei respective. Dincolo de aspectele sale particulare, asemenea cazuri sunt primejdioase prin bacilul ilegalităţii pe care îl propagă. Unii încearcă să se strecoare prin portiţa dosită a „relaţiei“. Astfel, Georgeta Vulcan, Ioan Burada, Maria Moldovan şi Szabó David s-au strecurat în adevăratul înţeles al cuvîntului, folosindu-se de „bunăvoinţa“ secretarei-dactilografe Păunica Radu, de la serviciul de gospodărie locativă al Consiliului popular municipal Braşov, pentru a-şi întocmi formele de intrare definitivă în oraş. Aceasta din urmă, după ce un timp îndelungat s-a achitat bine de sarcini, cîştigînd astfel încrederea colegilor şi a şefilor de serviciu, a început să recurgă la unele procedee prin intermediul cărora să obţină beneficii suplimentare. In toate aceste cazuri ea a făcut E. FLOAREȘ (Continuare în pag. a 3-a) in cuprinsul ziarului: SPORT Pagina a 2-a O nouă formă de economisire la C. E. C. Pagina a 3-a Tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea au sosit la Budapesta Pagina a 4-a La cooperativa agricolă din Stupini se acordă o deosebită atenţie pregătirii solului şi efectuării semănatului in epoca optimă. In fotografie , brigadierii Nicolae Cristoloveanu şi Puiu Craiovean verificînd calitatea lucrărilor efectuate de mecanizatori, în vederea pregătirii unui bun pat germi natlv> Foto : O. ROATIS Sinonimul „arta amatoare — artă diletantă“ şi-a găsit la timpul cuvenit refuzul în aprecierea şi judecarea creaţiei artistice a amatorilor. Arta amatorului trebuie, şi aşa se şi întîmplă de altfel, să tindă spre nivelul calitativ al profesioniştilor. Dar pentru a se ajunge aici, sunt suficiente „numai" talentul şi cofiturile creatorului amator ? Nu, acestea se cer îndrumate, sprijinite cu multă competenţă. Şi la acest capitol o serioasă obligaţie morală revine fiecărui artist profesionist. Din păcate, o analiză sub acest aspect a raporturilor existente în prezent între instituţiile profesioniste de artă din Braşov (Teatrul muzical, filarmonica „Gheorghe Dima“, chiar Teatrul dramatic) şi mişcarea artistică de amatori din judeţul nostru, ne duce la concluzia că ele nu sunt tocmai satisfăcătoare. E drept că faptul se petrece şi datorită mentalităţii greşite a unor actori sau cîntăreţi, după care rolul civic al artistului se rezumă la actul de creaţie în sine SEMNAL Artiştii amatori au în suficientă măsură sprijinul profesioniştilor l a bi. Or, însăşi istoria culturii şi artei româneşti ne oferă, la modul covîrşitor, contraargumente. Pe de altă parte, sunt defectuoase raporturile dintre Consiliul judeţean al U.G.S.R., Comitetul judeţean pentru cultură şi artă şi instituţiile artistice profesioniste. Fie că unui actor, de pildă (şi de obicei mereu unuia) i se cere să se ocupe de mai multe formaţii, fie că acesta se ocupă o perioadă de o formaţie, şi apoi de alta. Se impune la ora actuală ca pe baza unui plan riguros stabilit, munca de îndrumare a unei echipe de amatori de către un profesionist să aibă un caracter permanent, să nu se rezume la o „dădăceală" din fugă. Avem cîteva sute de artişti profesionişti în Braşov (actori, cîntăreţi, pictori etc.) care îşi pot aduce într-un mod substanţial aportul la continua înflorire a artei amatoare. Dar aceştia se cer antrenaţi cu şi mai multă pasiune şi chibzuinţă în această acţiune, pe drept cuvînt, nobilă. N. STOE r Pe Zănoaga sus şi pe Clincea, acolo unde creşte iarbă albastră de cer, o bruma de lună a început să secere pădurile. De căderea lor vuitoare, marile nopţi stelare oilor se înfioară, de parcă prin aer ar trece păsări de miază-noapte cu o muzică albă în pene. Pe văi sunătoare şi Pe creste năucite de vînt, pe depărtări plutitoare, se lasă treptat o tăcere solemnă incit ecourile se frîng cu sunet sec în asfinţituri. E atîta linişte că, dacă ieşi în pragul nopţii, auzi cum rugina se depune pe bătaia calendarelor, tot mai argintie, tot mai tîrzie. Oierii brăneni stau atunci în poarta strungii şi, cercetînd cu privirile aburite ultimele plecări de cocori, repedea lor fîlfîire, ceaţa căzută în aer, apele furişîndu-se tot mai speriate spre rădăcinile pămîntului şi pădurile secerate de brumă de lună, dau semn de plecare la vetre , s-a auzit chemarea unicornului, cel care, acolo-unde-nu-se-ştie-unde, poate dincolo de Piatra Craiului, poate, dincolo de Tătarul, poate chiar aici pe Pănicel, roteşte netulburat solstiţiile şi echinoxurile. Şi din fundături de munţi, din vârfuri cu dor, de pe guri de rai şi picior de plai, cînd muntele începe să-şi strige dureros neliniştea pustie, turme după turme coboară de la păscut cu anotimpul întîrziat în lîna lor miţoasă, cu toamna legănînd-o în tălăngi, lăsînd în urma lor o zare pe care încep să cadă zboruri lungi de umbre necunoscute ca nişte mătănii ale depărtării. In părţile Branului, sub centura Zănoagii şi a Ciobotei, sosirea ţgiocanilor în satele de obîrşie, cu , carele scîrţîind sub greutatea burdufurilor de brînză şi urdă, cu oile, cu mieii, cu neatinele şi berbecii, cu nelipsitul măgar înotând cuminte şi înţelept în mijlocul turmei, cu saricele şi tot tărbatul din munte — lua proporţii de eveniment în rînduiala satelor. Viaţa locuitorilor de pe aceste meleaguri, cu depanarea ei ciclică, cu un anume nimb de ritual, îşi avea obiceiele şi îndeletnicirileei. La Sohodol şi Moeniu, la Poarta Şi Brat, la Simon şi Predeluţ întoarcerea la vetre a ciobanilor, reîntîlnirea cu familiile temporar lăsate, încheierea ciclului anual al păstoritului, devenea, cum e firesc, prilej de sărbătoare. Şi ca orice tradiţie frumoasă pe care neamul românesc a ştiut s-o transmită de la moşii şi strămoşii noştri pina azi, această datină s-a păstrat. VL. UDRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Simpozion tehnic Tubul uzinei „Rulmentul“ din Braşov a găzduit un interesant , simpozion tehnic: în prezenţa a 300 de participanţi — muncitori fruntaşi, şefi de secţii, maiştri, ingineri şi tehnicieni — a fost prezentată expunerea, „îmbunătăţirea calităţii producţiei de export — sarcina debază în etapa actuală“, susţinută de ing. Constantin Furtună, directorul adjunct al uzinei. ■ Pe baza acesteia au fost purtate discuţii deosebit de interesante care au scos în evidenţă unele lipsuri manifestate în procesul de producţie, precum şi unele măsuri ele îmbunătăţire a organizării ştiinţifice a producţiei şi luptei pentru calitate. Consemnînd această acţiune ne manifestăm încă o dată adeziunea pentru asemenea iniţiative pe linia propagandei prin conferinţe, la realizarea cărora să-şi aducă aportul nemijlocit cadre din conducerile uzinelor și întreprinderilor. Ţesături la export Colectivul „Ţesătoria" din Codlea acordă o atenţie, deosebită îmbunătăţirii calităţii produselor. Ca dovadă a preocupărilor şi măsurilor luate pentru ridicarea nivelului calitativ al ţesăturilor, începînd cu trimestrul IV, fabrica livrează pentru export ţesături din articolul denumit „Gelu". Acest articol este prezentat în 97 de poziții coloristice. ION BUZEA, coresp.