Drum Nou, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7412-7437)
1968-11-01 / nr. 7412
'Profet a fi fift ! Da Te tarife, uniţi-vâ!rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7412 Vineri, 1 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani CLIMATUL FRUCTIFICĂRII MAXIME A AVANTAJELOR NOULUI SISTEM DE SALARIZARE In cadrul măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale, stabilite de Conferinţa Naţională a P.C.R., se situează şi promovarea pe scară tot mai largă a unor forme de cointeresare materială crescîndă a salariaţilor în îndeplinirea sarcinilor din planul de stat. Patru întreprinderi din judeţul Braşov — respectiv Fabrica de tricotaje, Industria laptelui, întreprinderea de morărit şi panificaţie şi I.P.E.C. — aplică de cîteva luni un nou sistem de salarizare, ele făcînd parte din rîndul unităţilor aflate în experimentare. Perioada experimentului a relevat o serie de date şi elemente care prezintă o însemnătate aparte, se cer studiate, analizate aprofundat. Aceasta cu atît mai mult cu cît alte întreprinderi urmează să introducă noul sistem de salarizare. Aşa cum relevă experienţa, în cadrul aplicării juste, eficace, a sistemului îmbunătăţit de salarizare, a transformării lui într-o pîrghie puternică de creştere a producţiei şi productivităţii, problema cheie o reprezintă normarea muncii. Este aici vorba de a crea de la început cadrul, condiţiile, mijloacele prin care să se poată măsura, determina, precis, contribuţia fiecărui salariat la realizarea sarcinilor de plan. La întreprinderile care au experimentat noul sistem de salarizare s-a desfăşurat o activitate laborioasă pentru fundamentarea ştiinţifică a normelor de muncă. Bine s-a procedat, de pildă, la Fabrica de tricotaje şi Industria laptelui, care au făcut o analiză a normelor în dinamica proceselor de producţie ; s-a acţionat atît asupra perfecţionării tehnologiilor cît şi a utilajelor în vederea elaborării unor norme aşezate pe criterii ştiinţifice. Este însă necesar să se lichideze practicile de a stabili norme pe bază de simplă apreciere, precum şi tendinţele de a fixa normele în virtutea falsului principiu că ele trebuie să fie mai mici decit cele folosite pînă acum, ori de a se stabili norme de muncă pe criterii de permanentizare a muncitorilor la operaţii mai dificile ş.a.m.d. O asemenea normare impietează nu numai asupra raportului just dintre munca prestată şi retribuţia cuvenită, dar diminuează efectul stimulativ al salarizării. Şi după fundamentarea normelor, un însemnat număr de salariaţi de la întreprinderea de morărit şi panificaţie le-au depăşit substanţial chiar şi cu 50 la sută, încît pe bună dreptate te întrebi : ce norme fundamentate ştiinţific sunt acestea ? Ca ANTON CIOBANU, de la Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii (Continuare în pag. a 2-a) 1517 tone metal economisit Preocupate de gospodărirea judicioasă a materiei prime şi a materialelor, întreprinderile industriale şi de construcţii din judeţul nostru, prin reducerea consumurilor specifice, au economisit în acest an, pînă in prezent, 1517 tone de metal. In fruntea bunilor gospodari se situează uzina „Tractorul” cu o economie de 333 tone metal, Fabrica de şuruburi cu 117 tone, F.A.T. Codlea cu 119 tone, Combinatul chimic Făgăraş cu 189 tone, U.P.R.U.C. Făgăraş cu 113 tone, Trustul 5 construcţii cu 113 tone, I.C.I.M. cu 165 tone şi Trustul de construcții locale cu 73 tone. In fotografie: instalaţia de încălzit apă, ce se montează la noua centrală de termoficare la uzina „Tractorul“ Foto: GH. BANUŢĂ I TOATE FORŢELE LITEMUI IMIM I I mmm f semábítbloi | I. A. S.-urile au încheiat însămînţările Ieri, toate I.A.S.-urile din judeţ au terminat semănatul griului, lucrare ce s-a efectuat pe o suprafaţă de 3.050 hectare. Cea mai mare suprafaţă (700 hectare), a fost însăminţată la I.A.S. Rupea. Tot pînă acum, I.A.S. Codlea (director, ing. Ion Macrea), a reușit să termine și recoltatul cartofilor de pe cele 660 hectare cultivate. La I.A.S. Feldioara s-a strîns recolta de cartofi de pe 648 hectare din cele 663 planificate, la I.A.S. Prejmer de pe 937 din 1.050 cultivate. (Continuare în pag. a 3-a) 26 C.A.P. au terminat recoltatul cartofilor, iar 7 semănatul griului Alte 13 cooperative agricole — Sînpetru, Budila, Purcăreni, Rîşnov, Săcele, Stupini, Beia, Tingra, Rupea, Caţa, Dăişoara, Drăuşeni şi Racoş — au raportat terminarea în întregime a recoltării cartofilor. Astfel, pînă la data de 30 octombrie, numărul cooperativelor agricole din judeţ care au încheiat această importantă lucrare se ridică la 26. Acest rezultat se datoreşte în mare măsură sprijinului deosebit de preţios primit din partea muncitorilor, funcţionarilor şi elevilor de la oraşe, care, răspunzînd Chemării comitetului judeţean de partid şi a consiliului popular judeţean, au ajutat zile de-a rîndul pe cooperatori în strîngerea recoltei. Tot pînă miercuri seara, un număr de 7 cooperative agricole au raportat îndeplinirea în întregime a planului de însămînțări. Printre cooperativele agricole rămase mult în urmă cu recoltatul cartofilor se numără cele din Comăna (56,9 la sută), Grînari (53,7 la sută), Berivoi (53,1 la sută), Voivodeni (57 la sută), Pârău (65,6 la sută), Bărcut (61,1 la sută), Hîrseni (66,6 la sută), Lovnic (62,1 la sută) şi altele. La semănatul griului pe ultimele locuri se situează : C.A.P. Racoş (20 la sută), Şercăiţa (26,1 la sută), Cinen (36,3 la sută), Beia (39 la sută), Ticuşul Vechi (43,4 la sută), Viştea de Jos (47,6 la sută) şi altele. Preşedinţii şi inginerii din aceste unităţi, secretarii comitetelor comunale de partid şi primarii din aceste comune, au datoria să ia cele mai eficiente măsuri, să fie mobilizate toate forţele existente pentru ca în următoarele cîteva zile să se încheie atît recoltatul cartofilor cît și semănatul griului ! ACCIDENTE CARE NU S-AU PRODUS şi Buturuga mică răstoarnă carul mare ■ Un şef certat cu exigenţa ■ Sat fără cîini Ü Semnificaţia unui avertisment Subiectul acestei anchete ne-a fost sugerat , de tovarăşul maior Emanoil Comşa, din Inspectoratul judeţean de miliţie. Intr-o discuţie purtată la redacţia ziarului nostru asupra cauzelor accidentelor de circulaţie, tovarăşul Comşa a relevat pericolul pe care îl prezintă pentru securitatea circulaţiei starea tehnică necorespunzătoare a maşinilor, oboseala şoferului sau pornirea în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice. — Statistic, accidentele care au la bază aceste cauze sunt numeroase ? — Nu. Chiar, dimpotrivă, pot fi apreciate ca relativ puţine în comparaţie cu celelalte categorii de cauze. Dar sunt deosebit de primejdioase prin gravitatea urmărilor. Ele generează deseori pierderi de vieţi omeneşti, distrugeri de bunuri materiale etc. Desigur, miliţia ne-ar fi putut oferi o lungă listă cu exemple în sprijinul acestei afirmaţii. Am preferat însă — in cazul de faţă — să ne ocupăm nu de accidentele care s-au produs, ci de acelea care nu s-au produs, adică de analizarea condiţiilor purtătoare de pericole depistate şi anihilate înainte de a se produce accidentul. La Codlea funcţionează o secţie a I.U.G.T. Ploieşti. Secţia dispune de un parc auto cuprinzînd 48 de camioane, autobascule şi automacarale folosite cel mai adesea pentru transportul materialelor de construcţie. Cine călătoreşte frecvent pe drumul naţional nr. 1 a văzi® nu o dată bascule încărcate cu pie* ANCHETA NOASTRĂ tris, dar destul de prost închise, pierzînd încărcătura pe asfalt într-un mod care periclitează serios farurile şi parbrizul maşinilor ce se apropie din spate. Mai pot fi văzute, de asemenea, bascule şi camioane intrînd de pe drumurile laterale în şoseaua naţională cu roţile încărcate de noroi, parcă anume pentru a transforma intr-un veritabil patinoar panglica asfaltului udată de ploile toamnei. Dar am fi nedrepţi dacă am spune că secţia din Codlea a I.U.G.T. deţine monopolul acestor proaste servicii. Sunt şi alte vehicule care colaborează cu un zel demn de cauze mai nobile la îngreunarea circulaţiei pe şosea. Cu cîteva zile în urmă, un control efectuat în perimetrul bazei de la Codlea a permis constatări pe care — cel puţin rezumativ — socotim necesar să le comunicăm cititorilor. Starea tehnică a acestor vehicule lasă foarte mult de dorit şi conducerea secţiei face mult prea puţin pentru remedierea ei. Iată, de pildă, patru vehicule „gata de drum“. Ele sunt conduse de şoferii Moise Kovács, Dumitru Ţugureanu, Ene Constantin şi respectiv Ioan Topală. Toate patru au frînele de mină defecte. Alte maşini — cele conduse de Ioan Cercel şi Mircea Petrescu — au defecţiuni nepermise la instalaţia de iluminat, faza de întîlnire defectă. Cei care călătoresc noaptea ştiu cît de primejdios este să fii orbit la întîlnirea cu un vehicul de fascicolul luminos al farului de fază lungă. Este secunda cînd şoferul închide instinctiv ochii pentru ca în clipa următoare să nu-i mai poată deschide pentru vecie. Şi totul a pornit... de la un simplu bec. Vinovaţii, printre care şi revizorul tehnic Baboia Zahiu, au primit o binemeritată sancţiune bănească din partea miliţiei. întreprinderea este datoare să sancţioneze la rîndul ei lipsa de răspundere în serviciu a acestor salariaţi. Considerăm însă că o cauză a frecventelor nereguli constă în lipsa de exigenţă arătată de Nicolae Aldea, şeful secţiei. In dorinţa de a nu se pune daniel drAgan (Continuare în pag. a 3-a) i&lBL't I--,A„ASTRA"i SIBIU Festivităţile consacrate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea în Bucureşti a primelor cursuri de inginerie în limba română au început joi dimineaţa printr-o şedinţă festivă organizată în Sala Palatului Republicii Socialiste România. Au participat membri ai C.C al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare din Bucureşti şi din celelalte centre cu învăţămînt tehnic superior, cercetători ştiinţifici, specialişti dinîntreprinderi, studenţi. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George Bălănescu, rectorul Institutului politehnic din Bucureşti, care a salutat pe oaspeţii prezenţi la festivitate. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R., care a dat citire mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţămînt tehnic superior din Bucureşti. Au luat apoi cuvintul prof. emerit Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Ionescu-Bujor, şi Ion Amăriuţei, vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiei studenţilor din România, care au evocat aspecte din istoria învăţămîntului tehnic superior românesc. S-a dat apoi citire saluturilor adresate corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţămînt tehnic, superior din Capitală, din partea centrelor universitare cu învăţămînt tehnic superior : Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Club Braşov, Craiova, Galaţi, Petroşani, Tg. Mureş şi Ploieşti, în încheierea adunării, cadrele didactice şi studenţii institutelor de învăţămînt tehnic din Capitală au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, prin care îşi exprimă adeziunea deplină la înţeleaptă şi clarvăzătoarea politică a Partidului Comunist Român, politică de înaltă (Continuare în pag. a 2-a) .e 150 DE ANI DE INVATAMINT A V INGINERESC IN LIMBA ROMANA MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU corpului profesoral şi studenţilor din insti-9 tutele de învăţămînt tehnic superior din Bucureşti Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea, în Bucureşti, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învăţămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură şi înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învăţămîntului, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoala tehnică superioară din Bucureşti a format zeci şi zeci de promoţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor înaintaţi, au jucat un rol de seamă în propăşirea materială şi spirituală a naţiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocventă a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învăţămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, Şcoala tehnică superioară din Bucureşti — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginereşti în toate ramurile economiei naţionale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru învăţămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creştere considerabilă a numărului de institute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de studiu şi de viaţă ale tineretului studios. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotare a corpului profesoral care îşi îndeplineşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai preţios produs al societăţii noastre, omul temeinic şi multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale intelectualităţii tehnice, întreaga noastră studenţime care se pregăteşte cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceririle gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înaintate ale învăţămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operai unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi studenţi — aveţi înalta îndatorire de a ridica pe noi trepte tradiţiile luminoase ale Şcolii tehnice româneşti, pentru a răspunde încredetrii şi dragostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficienţă, la înălţarea măreţului edificiu al României socialiste. Mulţumindu-vă pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi şi mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire şi realizări însemnate în activitatea dumneavoastră închinată propăşirii patriei noastre socialiste. In fotografie, noul cămin al Școlii profesionale de pe lîngă DepoulC.F.R. Brașov, cu o capacitate de 240 locuri. I Manifestări prilejuite sărbătorirea semicentenarului Comsomolului Cu ocazia semicentenarului U.T.C.L., Comitetul municipal Braşov al U.T.C., în colaborare cu Casa prieteniei din localitate, a organizat o serie de manifestări. Despre ,,50 de ani de la înfiinţarea Comsomolului“, a vorbit, miercuri, tov. Octavian Ene, locţiitor al secretarului Comitetului municipal U.T.C. A urmat un film artistic, sovietic. Astăzi, la orele 18, în sala festivă a Casei prieteniei din Braşov va avea loc o întîlnire a tinerilor din localitate cu redactorul şef al revistei sovietice „Tinăra gardă", care va vorbi despre „Rolul Comsomolului în educarea tinerilor leniniști". Transportor suspendat La uzina „Rulmentul“ din Braşov se află intr-un stadiu avansat de execuţie un transportor suspendat, care va străbate secţia de rectificare, control semnal-elemente şi secţia montaj. Prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii, se va reduce considerabil transportul manual al pieselor. In acelaşi timp, se va mecaniza complet operaţia de numărare a elementelor de rulmenţi, eliminîndu-se, totodată, pericolul lovirii acestora, fapt care va determina îmbunătăţirea calităţii rulmenţilor braşoveni. SEMNAL De ce e tolerată mica publicitate pe... stîlpi ? Nu este vorba de capriciul cuiva, ci de o problemă de estetică urbană ca oraşul să aibă Jocuri anume stabilite pentru afişaj. De fapt, prin Iepe se interzice afişajul după principiul — dacă şi aşa ceva se poate numi principiu — „fiecare cum il taie capul". Cu toate acestea, in Braşov un fel de mică publicitate ambulantă, făcută pe afişe, este prezentă în tot oraşul. Aproape că nu mai există stafie de troleibuz in care să nu sară în ochi bucăţica de hîrtie caligrafiată in arabescuri, bătută la maşină, ori trasă în tuş. Etichete mari şi mici, din hîrtie albă sau colorată, împestriţează stîlpii, intrările la blocuri ş.a.m.d. Această „mica publicitate’ te înştiinţează că unul işi vinde căruciorul pentru copil, altul o dormeză, sau că unul vrea să facă un schimb de locuinţă ele, iar uneori sunt în aşa fel redactate că stirnesc şi ilaritatea. Cititorul se va întreba, desigur, de ce nu se iau măsuri împotriva acestui gen de afişaj? .Această întrebare am pus-o şi noi la Consiliul popular municipal Braşov. Şi iată răspunsul : — Spuneţi-ne unde se găsesc astfel de afişe şi imediat vom trimite inspectorii noştri să ia măsuri. . . Cu alte cuvinte „muieli-s posmagii“?. Reporterul nu s-a supărat pentru replică şi a plecat prin oraş, să facă el ceea ce revine de fapt inspectorilor de la consiliul municipal. Aşa ca suntem şi pe urmele unor autori de asemenea mică publicitate. Iată cîteva mostre: ,,Predau lecţii de limbă engleză — M. Popescu, str. K. Marx nr. 63", „Predau ore de germană — telefon 2.10.18", „Primesc In gazdă bărbat In vîrstă de 45—50 de ani — str. Nicopole nr. 20“. Ne oprim doar la aceste exemple. Edilii pot găsi însă cu zecile astfel de „mostre" pe stîlpi, pe garduri. E de ajuns să umble puțin prin oraș' C. LENK *