Drum Nou, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7412-7437)

1968-11-01 / nr. 7412

'P­r­o­f­e­t a­ fi fi­ft ! D­a Te tarife, uniţi-vâ!­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7412 Vineri, 1 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani CLIMATUL FRUCTIFICĂRII MAXIME A AVANTAJELOR NOULUI SISTEM DE SALARIZARE In cadrul măsurilor de perfecţio­nare a conducerii şi planificării e­­conomiei naţionale, stabilite de Con­ferinţa Naţională a P.C.R., se si­tuează şi promovarea pe scară tot mai largă a unor forme de cointe­resare materială crescîndă a sala­riaţilor în îndeplinirea sarcinilor din planul de stat. Patru întreprinderi din judeţul Braşov — respectiv Fabrica de tri­cotaje, Industria laptelui, între­prinderea de morărit şi panificaţie şi I.P.E.C. — aplică de cîteva luni un nou sistem de salarizare, ele făcînd parte din rîndul unităţilor aflate în experimentare. Perioada experimentului a rele­vat o serie de date şi elemente care prezintă o însemnătate aparte, se cer studiate, analizate aprofun­dat. Aceasta cu atît mai mult cu cît alte întreprinderi urmează să in­troducă noul sistem de salarizare. Aşa cum relevă experienţa, în cadrul aplicării juste, eficace, a sis­temului îmbunătăţit de salarizare, a transformării lui într-o pîrghie puternică de creştere a producţiei şi productivităţii, problema cheie o reprezintă normarea muncii. Este aici vorba de a crea de la început cadrul, condiţiile, mijloacele prin care să se poată măsura, determi­na, precis, contribuţia fiecărui sa­lariat la realizarea sarcinilor de plan. La întreprinderile care au experimentat noul sistem de sala­rizare s-a desfăşurat o activitate laborioasă pentru fundamentarea ştiinţifică a normelor de muncă. Bine s-a procedat, de pildă, la Fa­brica de tricotaje şi Industria lap­telui, care au făcut o analiză a nor­melor în dinamica proceselor de producţie ; s-a acţionat atît asupra perfecţionării tehnologiilor cît şi a utilajelor în vederea elaborării u­­nor norme aşezate pe criterii ştiin­ţifice. Este însă necesar să se lichi­deze practicile de a stabili norme pe bază de simplă apreciere, pre­cum şi tendinţele de a fixa nor­mele în virtutea falsului principiu că ele trebuie să fie mai mici decit cele folosite pînă acum, ori de a se stabili norme de muncă pe criterii de permanentizare a muncitorilor la operaţii mai dificile ş.a.m.d. O asemenea normare impietează nu numai asupra raportului just din­tre munca prestată şi retribuţia cuvenită, dar diminuează efectul stimulativ al salarizării. Şi după fundamentarea normelor, un însem­nat număr de salariaţi de la în­treprinderea de morărit şi panifi­caţie le-au depăşit substanţial chiar şi cu 50 la sută, încît pe bună drep­tate te întrebi : ce norme funda­mentate ştiinţific sunt acestea ? Ca­ ANTON CIOBANU­, de la Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii (Continuare în pag. a 2-a) 1517 tone metal economisit Preocupate de gospodări­rea judicioasă a materiei prime şi a materialelor, în­treprinderile industriale şi de construcţii din judeţul nostru, prin reducerea con­sumurilor specifice, au e­­conomisit în acest an, pînă in prezent, 1517 tone de me­tal. In fruntea bunilor gos­podari se situează uzina „Tractorul” cu o economie de 333 tone metal, Fabrica de şuruburi cu 117 tone, F.A.T. Codlea cu 119 tone, Combinatul chimic Făgăraş cu 189 tone, U.P.R.U.C. Fă­găraş cu 113 tone, Trustul 5 construcţii cu 113 tone, I.C.I.M. cu 165 tone şi Trus­tul de construcții locale cu 73 tone. In fotografie: instalaţia de încălzit apă, ce se montează la noua centrală de termoficare la uzina „Tractorul“ Foto: GH. BANUŢĂ I TOATE FORŢELE LI­TEMUI IMIM­­­ I I mmm f semábítbloi | I. A. S.-urile au încheiat însămînţările Ieri, toate I.A.S.-urile din judeţ au terminat semănatul griului, lu­crare ce s-a efectuat pe o supra­faţă de 3.050 hectare. Cea mai mare suprafaţă (700 hectare), a fost în­­săminţată la I.A.S. Rupea. Tot pînă acum, I.A.S. Codlea (di­rector, ing. Ion Macrea), a reușit să termine și recoltatul cartofilor de pe cele 660 hectare cultivate. La I.A.S. Feldioara s-a strîns recolta de cartofi de pe 648 hectare din cele 663 planificate, la I.A.S. Prej­mer de pe 937 din 1.050 cultivate. (Continuare în pag. a 3-a) 26 C.A.P. au terminat recoltatul cartofilor, iar 7 semănatul griului Alte 13 cooperative a­­gricole — Sînpetru, Budi­­la, Purcăreni, Rîşnov, Săcele, Stupini, Beia, Tingra, Rupea, Caţa, Dăi­­şoara, Drăuşeni şi Racoş — au raportat termina­rea în întregime a re­coltării cartofilor. Astfel, pînă la data de 30 oc­tombrie, numărul coope­rativelor agricole din ju­deţ care au încheiat a­­ceastă importantă lucra­re se ridică la 26. Acest rezultat se datoreşte în mare măsură sprijinului deosebit de preţios pri­mit din partea muncito­rilor, funcţionarilor şi elevilor de la oraşe, ca­re, răspunzînd Chemării comitetului judeţean de partid şi a consiliului popular judeţean, au a­­jutat zile de-a rîndul pe cooperatori în strîngerea recoltei. Tot pînă miercuri sea­ra, un număr de 7 coo­perative agricole au ra­portat îndeplinirea în întregime a planului de însămînțări. Printre cooperativele agricole rămase mult în urmă cu recoltatul cartofilor se numără ce­le din Comăna (56,9 la sută), Grînari (53,7 la sută), Berivoi (53,1 la su­tă), Voivodeni (57 la su­tă), Pârău (65,6 la sută), Bărcut (61,1 la sută), Hîrseni (66,6 la sută), Lovnic (62,1 la sută) şi altele. La semănatul griu­lui pe ultimele locuri se situează : C.A.P. Racoş (20 la sută), Şercăiţa (26,1 la sută), Cinen (36,3 la sută), Beia (39 la sută), Ticuşul Vechi (43,4 la sută), Viştea de Jos (47,6 la sută) şi altele. Preşedinţii şi inginerii din aceste unităţi, secre­tarii comitetelor comu­nale de partid şi prima­rii din aceste comune, au datoria să ia cele mai eficiente măsuri, să fie mobilizate toate forţele existente pentru ca în următoarele cîteva zile să se încheie atît recol­tatul cartofilor cît și se­mănatul griului ! ACCIDENTE CARE NU S-AU PRODUS şi Buturuga mică răstoarnă carul mare ■ Un şef certat cu exigenţa ■ Sat fără cîini Ü Semnificaţia unui avertisment Subiectul acestei anchete ne-a fost sugerat , de tovarăşul maior Emanoil Comşa, din Inspectoratul judeţean de miliţie. Intr-o discuţie purtată la redacţia ziarului nostru asupra cauzelor accidentelor de circulaţie, tovarăşul Comşa a rele­vat pericolul pe care îl prezintă pentru securitatea circulaţiei sta­rea tehnică necorespunzătoare a maşinilor, oboseala şoferului sau pornirea în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice. — Statistic, accidentele care au la bază aceste cauze sunt nume­roase ? — Nu. Chiar, dimpotrivă, pot fi apreciate ca relativ puţine în com­paraţie cu celelalte categorii de cauze. Dar sunt deosebit de pri­mejdioase prin gravitatea urmări­lor. Ele generează deseori pierderi de vieţi omeneşti, distrugeri de bu­nuri materiale etc. Desigur, miliţia ne-ar fi putut oferi o lungă listă cu exemple în sprijinul acestei afirmaţii. Am pre­ferat însă — in cazul de faţă — să ne ocupăm nu de accidentele care s-au produs, ci de acelea care nu s-au produs, adică de analizarea condiţiilor purtătoare de pericol­e depistate şi anihilate înainte de a se produce accidentul. La Codlea funcţionează o secţie a I.U.G.T. Ploieşti. Secţia dispune de un parc auto cuprinzînd 48 de camioane, autobascule şi automa­carale folosite cel mai adesea pen­tru transportul materialelor de con­strucţie. Cine călătoreşte frecvent pe drumul naţional nr. 1 a văzi® nu o dată bascule încărcate cu pie* ANCHETA NOASTRĂ tris, dar destul de prost închise, pierzînd încărcătura pe asfalt în­­tr-un mod care periclitează serios farurile şi parbrizul maşinilor ce se apropie din spate. Mai pot fi văzute, de asemenea, bascule şi ca­mioane intrînd de pe drumurile laterale în şoseaua naţională cu roţile încărcate de noroi, parcă a­­nume pentru a transforma intr-un veritabil patinoar panglica asfal­tului udată de ploile toamnei. Dar am fi nedrepţi dacă am spune că secţia din Codlea a I.U.G.T. deţi­ne monopolul acestor proaste ser­­­vicii. Sunt şi alte vehicule care co­laborează cu un zel demn de cau­ze mai nobile la îngreunarea cir­culaţiei pe şosea. Cu cîteva zile în urmă, un con­trol efectuat în perimetrul bazei de la Codlea a permis constatări pe care — cel puţin rezumativ — socotim necesar să le comunicăm cititorilor. Starea tehnică a aces­tor vehicule lasă foarte mult de dorit şi conducerea secţiei face mult prea puţin pentru remedierea ei. Iată, de pildă, patru vehicule „gata de drum“. Ele sunt conduse de şoferii Moise Kovács, Dumitru Ţugureanu, Ene Constantin şi res­pectiv Ioan Topală. Toate patru au frînele de mină defecte. Alte ma­şini — cele conduse de Ioan Cercel şi Mircea Petrescu — au defecţiuni nepermise la instalaţia de iluminat, faza de întîlnire defectă. Cei care călătoresc noaptea ştiu cît de primejdios este să fii orbit la întîlnirea cu u­n vehicul de fas­cicolul luminos al farului de fază lungă. Este secunda cînd şoferul închide instinctiv ochii pentru ca în clipa următoare să nu-i mai poată deschide pentru vecie. Şi to­tul a pornit... de la un simplu bec. Vinovaţii, printre care şi revizo­rul tehnic Baboia Zahiu, au primit o binemeritată sancţiune bănească din partea miliţiei. întreprinderea este datoare să sancţioneze la rîn­­dul ei lipsa de răspundere în ser­viciu a acestor salariaţi. Conside­răm însă că o cauză a frecventelor nereguli constă în lipsa de exigen­ţă arătată de Nicolae Aldea, şeful secţiei. In dorinţa de a nu se pune daniel drAgan (Continuare în pag. a 3-a) i&lBL't I--,A„ASTRA"i SIBIU Festivităţile consacra­te împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea în Bucureşti a primelor cursuri de inginerie în limba română au înce­put joi dimineaţa prin­tr-o şedinţă festivă or­ganizată în Sala Palatu­lui Republicii Socialis­te România. Au participat membri ai C.C al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, academi­cieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare din Bucu­reşti şi din celelalte centre cu învăţămînt tehnic superior, cercetă­tori ştiinţifici, specialişti din­­întreprinderi, stu­denţi. Adunarea a fost des­chisă de prof. dr. docent George Bălănescu, rec­torul Institutului politeh­nic din Bucureşti, care a salutat pe oaspeţii pre­zenţi la festivitate. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovară­şul Dumitru Popa, mem­bru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Munici­pal Bucureşti al P.C.R., care a dat citire mesa­jului adresat de tovară­şul Nicolae Ceauşescu,­­ secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, corpului profeso­ral şi studenţilor din in­stitutele de învăţămînt tehnic superior din Bu­cureşti. Au luat apoi cuvin­­tul prof. emerit Constan­tin Dinculescu, membru corespondent al Acade­­miei, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Ionescu-Bu­­jor, şi Ion Amăriuţei, vi­cepreşedinte al Uniunii Asociaţiei studenţilor din România, care au evocat aspecte din isto­ria învăţămîntului teh­nic superior românesc. S-a dat apoi citire sa­luturilor adresate corpu­lui profesoral şi studen­ţilor din institutele de învăţămînt tehnic, supe­rior din Capitală, din partea centrelor uni­versitare cu învăţămînt tehnic superior : Bucu­reşti, Iaşi, Timişoara, Club­ Braşov, Craiova, Galaţi, Petroşani, Tg. Mureş şi Ploieşti, în încheierea adună­rii, cadrele didactice şi studenţii institutelor de învăţămînt tehnic din Capitală au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşes­cu personal, prin care îşi exprimă adeziunea deplină la înţeleaptă şi clarvăzătoarea politică a Partidului Comunist Ro­mân, politică de înaltă (Continuare în pag. a 2-a) .­e 150 DE ANI DE INVATAMINT A V INGINERESC IN LIMBA ROMANA MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU corpului profesoral şi studenţilor din insti-9 tutele de învăţămînt­­ tehnic superior din Bucureşti Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţa­rea, în Bucureşti, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învăţămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură şi înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învăţămîntului, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoala tehnică su­perioară din Bucureşti a format zeci şi zeci de promo­ţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor înaintaţi, au jucat un rol de seamă în propăşirea materială şi spirituală a naţiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocventă­ a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învăţămîn­­tului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporu­lui, Şcoala tehnică superioară din Bucureşti — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice ingi­nereşti în toate ramurile economiei naţionale — a cu­noscut o puternică dezvoltare. Pentru învăţămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creştere con­siderabilă a numărului de institute şi facultăţi, de stu­denţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de studiu şi de viaţă ale tineretului studios. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta aprecie­re pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotare a corpului profesoral care îşi înde­plineşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai preţios produs al societăţii noastre, omul temeinic şi multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale intelectualităţii tehnice, în­treaga noastră studenţime care se pregăteşte cu răs­pundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceri­rile gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice contempo­rane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţio­narea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înaintate ale învăţămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuatorii operai unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi studenţi — aveţi înalta îndato­­rire de a ridica pe noi trepte tradiţiile luminoase ale Şcolii tehnice româneşti, pentru a răspunde încredet­­rii şi dragostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficienţă, la înălţa­rea măreţului edificiu al României socialiste. Mulţumindu-vă pentru invitaţia pe care mi-aţi a­­dresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adre­sez urări de noi şi mari succese, vă doresc multă sănă­tate, fericire şi realizări însemnate în activitatea dum­neavoastră închinată propăşirii patriei noastre so­cialiste. In fotografie, noul cămin al Școlii profesionale de pe lîngă DepoulC.F.R. Brașov, cu o capacitate de 240 locuri. I Manifestări prilejuite sărbătorirea semicentenarului Comsomolului Cu ocazia semicentenaru­lui U.T.C.L., Comitetul mu­nicipal Braşov al U.T.C., în colaborare cu Casa priete­­niei din localitate, a organi­zat o serie de manifestări. Despre ,,50 de ani de la în­fiinţarea Comsomolului“, a vorbit, miercuri, tov. Octa­­vian Ene, locţiitor al secre­tarului Comitetului munici­pal U.T.C. A urmat un film artistic, sovietic. Astăzi, la orele 18, în sa­la festivă a Casei priete­niei din Braşov va avea loc o întîlnire a tinerilor din localitate cu redactorul şef al revistei sovietice „Tină­­ra gardă", care va vorbi despre „Rolul Comsomolului în educarea tinerilor leni­niști". Transportor suspendat La uzina „Rulmentul“ din Braşov se află intr-un stadiu avansat de execuţie un transpor­tor suspendat, care va străbate secţia de recti­ficare, control semnal-elemente şi secţia montaj. Prin intrarea în funcţiune a acestei insta­laţii, se va reduce considerabil transportul ma­nual al pieselor. In acelaşi timp, se va mecani­­za complet operaţia de numărare a elementelor de rulmenţi, eliminîndu-se, totodată, pericolul lovirii acestora, fapt care va determina îmbu­nătăţirea calităţii rulmenţilor braşoveni. SEMNAL De ce e tolerată mica publicitate pe... stîlpi ? Nu este vorba de capriciul cuiva, ci de o pro­blemă de estetică urbană ca oraşul să aibă Jocuri anume stabilite pentru afişaj. De fapt, prin Iepe se interzice afişajul după principiul — dacă şi aşa ceva se poate numi principiu — „fiecare cum il taie­­ capul". Cu toate acestea, in Braşov un fel de mică publicitate ambulantă, făcută pe afişe, este pre­zentă în tot oraşul. Aproape că nu mai există stafie de troleibuz in care să nu­­ sară în ochi bucăţica de hîrtie caligrafiată in arabescuri, bă­tută la maşină, ori trasă în tuş. Etichete mari şi mici, din hîrtie albă sau colorată, împestriţea­ză stîlpii, intrările la blocuri ş.a.m.d. Această „mica publicitate’ te înştiinţează că unul işi vinde căruciorul pentru copil, altul o dormeză, sau că unul vrea să facă un schimb de locuinţă ele­, iar uneori sunt în aşa fel re­dactate că stirnesc şi ilaritatea. Cititorul se va întreba, desigur, de ce nu se iau măsuri împotriva acestui gen de afişaj? .A­­ceastă întrebare am pus-o şi noi la Consiliul popular municipal Braşov. Şi iată răspunsul : — Spuneţi-ne unde se găsesc astfel de afişe şi imediat vom trimite inspectorii noştri să ia măsuri. . . Cu alte cuvinte „muieli-s posmagii“?. Repor­terul nu s-a supărat pentru replică şi a plecat prin oraş, să facă el ceea ce revine de fapt inspectorilor de­ la consiliul municipal. Aşa ca suntem­ şi pe urmele unor autori de asemenea mică publicitate. Iată cîteva mostre: ,,Predau lecţii de limbă engleză — M. Popescu, str. K. Marx nr. 63", „Predau ore de germană — te­lefon 2.10.18", „Primesc In gazdă bărbat In vîrstă de 45—50 de ani — str. Nicopole nr. 20“. Ne oprim doar la aceste exemple. Edilii pot găsi însă cu zecile astfel de „mostre" pe stîlpi, pe garduri. E de ajuns să umble puțin prin oraș' C. LENK *

Next