Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)

1968-12-01 / nr. 7438

orum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV Al R.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXV Nr 7438 Duminică, 1 decembrie 1968 4 pagini 30 bani Gospodari care frînează accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante Accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante a devenit un obiectiv de seamă în cadrul preocupării majorităţii colecti­velor întreprinderilor pentru spo­rirea eficacităţii activităţii lor e­­conomice. Aceasta înseamnă pen­tru întreprindere achitarea de dobânzi bancare mai mici, rea­lizarea unor beneficii şi unei rentabilităţi sporite, iar pentru economia naţională obţinerea cu aceleaşi fonduri a unui vo­lum mai mare de producţie. Mâ­nuitorii fondurilor de la Uzina de autocamioane, de pildă, prin acce­lerarea cu numai 3 zile a vitezei de rotaţie planificate, au eliberat la finele trimestrului III a.c. un fond de aproape 20 milioane lei, care a putut astfel să-şi aducă a­­portul mai devreme la reluarea procesului de fabricaţie. Tot ast­fel, la „Muncitorul" Cristian, o ac­celeraţie de 13 zile s-a soldat cu economisirea a 80.000 lei la mij­loacele circulante utilizate, la I.U.S. 6 zile au însemnat o eliberare de fonduri în valoare de 1.415.000 lei, iar la I.M.T.F. 13 zile — o econo­mie de 2.556.000 lei. Am putea să continuăm cu asemenea exemple. Din nefericire însă, mai sînt destul de multe cadre cărora le este încredinţată gospodărirea mijloacelor circulante şi care, din­­tr-o înţelegere eronată a misiunii lor sau din nepricepere, frînează acceleraţia vitezei de rotaţie a a­­cestor fonduri, aducînd astfel mari prejudicii financiare în­treprinderii şi economiei naţio­nale în ansamblu. La Iprofil „Mă­gura Codlei", de pildă, la finele trimestrului III, printr-o încetini­re a vitezei de rotaţie cu 4 zile au fost imobilizate fonduri în va­loare de 2.898.000 lei, la Uzina me­canică de reparat automotoare, în două zile au fost imobilizate fon­duri în valoare de peste 1 milion lei, iar la I.P.E.C. Brașov numai înt­r-o singură zi 238.000 lei. Exemplele respective demon­strează o slabă muncă de con­ducere, de gospodărire a fon­durilor financiare. Astfel de carenţe invită la meditaţie, la reflecţie comitetele de direcţie din unităţile cu fonduri imobiliza­te, scoase din circuitul productiv. Economia noastră naţională ar avea nevoie în astfel de cazuri de fonduri suplimentare pentru satisfacerea nevoilor producţiei cu mijloace circulante, fapt ce n-ar fi de loc avantajos, pentru că ar însemna încetinirea ritmului rapid de dezvoltare a ei. Prin urmare, accelerarea vitezei ele rotaţie nu este o problemă izolată a unuia sau altuia dintre şefii contabili — care la sfîrşitul trimestrelor sau al anului de plan , trebuie să întocmească rapoartele privind utilizarea fondurilor circulante și sa justifice plata eventualelor do­­bînzi penalizatoare di o proble­ma vitală pentru toți salariații întreprinderilor, deoarece în cir­cuitul de trecere a mijloacelor cir­culante din forma bănească în cea naturală, de produse, şi în fine din nou bănească, îşi aduc apor­tul într-un fel sau altul toţi sala­riaţii din sfera producţiei şi cir­culaţiei. Se întîmplă însă uneori ca în acest circuit să se ivească un şef al serviciului de aprovizionare, ca cel de la U.P.R.U.C. Făgăraş, care din dorinţa de a nu avea prea multă bătaie de cap, îşi creează nişte stocuri de materiale şi mate­­­­rii prime cu mişcare lentă sau fă­ră mişcare, în valoare de peste 700.000 lei, un şef al serviciului C.T.C., ca cel de la F.A.T. Codlea, care trecînd cu vederea calitatea necorespunzătoare a butoaielor, să­ priveze întreprinderea de încasa­rea la timp şi în întregime a con­travalorii lor, sau un şef al pro­ducţiei, ca cel de la Iprofil „Mă­gura Codlei", care admiţând intro­ducerea în fabricaţie a unor pro­duse ce nu au desfacerea asigu­rată, să imobilizeze fonduri de su­te de mii de lei şi, ca urmare, să frîneze accelerarea vitezei de ro­taţie a mijloacelor circulante. Deşi sîntem convinşi că toţi membrii comitetelor de direcţie şi inspectorii bancari ştiu că nu este eficient ca statul nostru să chel­tuiască însemnate fonduri supli­mentare pentru a acoperi negli­jenţa sau nepriceperea unuia sau altuia dintre gospodarii fondurilor, totuşi întîrzie să ia măsuri pentru respectarea vitezei de rotaţie sta­bilite prin planul de stat. Credem c­ă este timpul să se pună capăt a­­cestei stări de lucruri, cu atît mai mult cu cît la data de 31 octom­brie valoarea imobilizărilor în in­tr­eprinderile judeţului a crescut cu peste 18 milioane lei, faţă de data similară din anul trecut. Pen­tru aceasta se cere însă o exigen­ţă sporită pe toate verigile produc­ţiei şi­ circulaţiei, faţă de activi­tatea tuturor celor chemaţi să gos­podărească fondurile. Am vrea să consemnăm în coloanele ziarului nostru că în comitetele de direc­ţie citate aici, cutare sau cutare şef de secţie sau serviciu a fost sancţionat pentru faptul că s-a aprovizionat în mod neraţional cu materii prime sau scule, că a uitat pe fluxul tehnologic produse ne­­terminate, că nu a livrat la timp produsele la destinaţie, sau că al­ţii au fost premiaţi pentru o ini­ţiativă gospodărească eficientă, care a imprimat o viteză sporită mijloacelor circulante. Fireşte că vinovaţii pentru înce­tinirea vitezei de rotaţie nu vor fi depistaţi atît de uşor. De cele mai multe ori, la imobilizări au contribuit numeroşi factori , aşa cum am arătat şi cu prilejul altei analize. Dar dacă la această ac­ţiune, cu sprijinul organizaţiilor de partid, vor fi antrenate stoats cadrele cu munci de răspundere, ar putea fi identificaţi toţi vinova­ţii şi se vor găsi şi căile cele mai eficiente pentru înlăturarea defi­cienţelor. A ne mulţumi însă cu simpla întocmire a unor grafice de lichidare a imobilizărilor şi mai ales a le cota ca fenomene inevi­tabile, ar însemna să renunţăm la o însemnată rezervă de sporire a eficacităţii activităţii economice. Luarea unor măsuri eficiente pen­­tru lichidarea imobilizărilor se im­pune cu atît mai mult acum cînd nu au mai rămas decit cîteva săp­­tămîni pînă la sfîrşitul anului şi cînd trebuie mobilizate toate re­zervele pentru pregătirea temei­nică a producţiei anului viitor. S. MARINESCU şi Z. FORT, economişti Instruirea lectorilor învăţămîntului agrozootehnic de masă La Braşov, Făgăraş şi Rupea au avut loc şedinţe de instruire a lectorilor din cadrul învăţămîntului­ agrozo­otehnic de masă. Cu acest prilej, specialişti de la Direcţia agricolă judeţeană au explicat în mod detaliat felul cum trebuie să­­se­ des­făşoare activitatea, in noul an de învăţămînt 1968—1969 şi mai ales modul cum trebuie să lucreze fiecare lector pentru a obţine rezul­tate cît mai bune. S-au dat indicaţii ca la în­tocmirea tematicii fie­cărui­ cerc în parte să se ţină seama de spe­cificul unităţii şi chiar al fiecărei brigăzi din care sînt recrutaţi cursanţii, în toate uni­tăţile se găseşte un bogat material intuitiv care va trebui utilizat cu pricepere în orele de curs. Cu prilejul instructa­jului s-a indicat ca cel tîrziu pînă sîmbătă, 7 decembrie, să-şi­ înceapă activitatea absolut toa­te cercurile din­­ învă­­țămîntul agrozootehnic de masă. Prole­jati din toate f­iri­le, uniţi-vă! Organizarea ştiinţi­fică a producţiei şi a muncii include în sine o coordonată de ex­tremă importanţă. E vorba de factorul OMU care, punînd in mişca­re forţele maşinii, di­rijează şi controlează întreaga desfăşurare a fluxului tehnologic. De pregătirea şi capa­citatea muncitorilor, de calificarea şi apti­tudinile­ lor depind în primul rînd randamen­tul şi productivitatea oricărei unităţi indus­triale. Formarea şi In­struirea celor deşti­ înţeleagă exigenţele mediului în care va lucra. încercînd o deose­bire între noţiunile de selecţie şi orienta­re profesională, tre­buie arătat că prima porneşte de la profe­siune, iar orientarea de la individ, ceea ce implică o cunoaştere amănunţită, atît a ap­titudinilor de care dis­pune omul în cauză, cît şi cunoaşterea spe­cificului muncii, a ce­rinţelor psihice im­plicate de respectiva activitate, tească şi realizările profesionale. O mese­rie astfel practicată duce la apatie şi dez­interes, la dezintegra­re sufletească, la al­terare morală. Selec­ţia şi orientarea încă de pe băncile şcolii va facilita o reparti­zare mai justă a ab­solvenţilor, asigurînd premisele succesului în munca respectivă. Munca de îndruma­re a elevilor in func­ţie de aptitudini re­vine, în primul rînd, psihologilor şcolari. Din păcate, numărul 9 VOIM ŞI ORIENTARE PROFESIONALA naţi să mînuiască cu competenţă şi price­pere mecanismele complicate ale agre­gatelor moderne este de neconceput fără adaptarea adecvată a muncitorilor la profe­siunile respective. Or, condiţia principală a adaptării omului la un tip de activitate bine stabilit, cu regulile şi exigenţele sale speci­fice, o constituie se­lecţia şi orientarea profesională. Alegerea profesiunii se reali­zează printr-o întrea­gă suită de decizii, extinsă pe o perioadă îndelungată. Scopul o­­rien­tării nu-l consti­tuie fixarea timpurie a unui obiectiv precis, ci facilitarea realizării potenţialului vocaţio­nal de care dispune tînărul respectiv, aju­­tîndu-1 să se cunoască mai bine pe sine, să In afara orientării şi selecţiei profesio­nale efectuate în la­boratoarele de psiho­logie, cu ajutorul tes­telor şi al aparatelor, este necesar ca, încă din şcoală, să se între­prindă acţiuni menite să depisteze aptitudi­nile elevilor şi îndru­marea acestora spre meseriile pentru care prezintă înclinaţie. A­­ceasta este cu atît mai necesar cu cît se constată că părinţii au adesea o imagine li­mitată sau chiar de­formată asupra posi­bilităţilor reale ale copiilor şi, ca atare, le impun acestora o anumită profesiune, fără să ţină cont de capacitatea şi dorinţe­le lor. Drept urmare, meseria va fi exerci­tată fără pasiune, fără atracţie, influenţînd negativ starea sufle­acestora este încă in­suficient. Ar fi nece­sară înfiinţarea de la­boratoare şcolare, do­tate cu aparatură spe­cifică, deoarece o în­drumare empirică, ba­zată cel mult pe teste, nu prezintă prea mul­tă eficacitate. Un laborator bine dotat este cel din ca­drul serviciului medi­cal de pe lingă Direc­ţia regională C.F.R. Braşov, unde perso­nalul de la siguranţa circulaţiei este rigu­ros examinat, cei in­apţi fiind îndepărtaţi la timp. In acest labo­rator, o dată cu de-EUCIA ŞERBAN, şefa laboratorului de psihologie de pe lin­gă Direcţia regională C.F.R. Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Acţiuni pentru creşterea productivităţii pajiştilor naturale între acţiunile menite să contri­buie la creşterea productivităţii pajiştilor naturale îmbunătăţite, proprietate de stat şi închiriate cooperativelor agricole, se numă­ră şi administrarea în acest ano­timp a îngrăşămintelor chimice. In total, pe cele peste 3000 hec­tare de păşune tarlalizată cu gar­duri fixe, în vederea organizării păşunatului raţional, se vor aplica 980 tone azotat de amoniu şi 210 tone superfosfat, ceea ce va avea drept consecinţă creşterea produc­ţiei de masă verde la hectar, cu cel puţin 40 la sută faţă de anii anteriori. An de an, Uzina de tractoare din trescîndă. In fotografie: constru montaj-general. Braşov cunoaşte o dezvoltare ctorii de la I.C.I.M.B. mărind hala Foto : GH. BĂNUŢA ­s. ÎN NUMĂRUL DE AZI: I Semnificaţiile unei treceri în revistă a formaţiilor artistice (pag. a 3-a) I Sesiunea O­N­U. : Intervenţia repre­zentantului Ro­mâniei, în Com­i­­tetul politic (pag. a 4-a) BIBLIOTECA,, ASTRA"! S­I­B­I MMN­HSIĂM COmit MII UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA" Spectacol festiv Ieri după-amiază, în prezenţa a numeroşi activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, oameni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii, studenţi şi elevi, în sala Teatrului dramatic din Bra­şov, a avut loc un spectacol festiv consacrat semicentenarului unirii Transilvaniei cu România. După ce conf. dr. Nicolae Cea­­chir a evocat lupta maselor popu­lare din ţara noastră pentru rea­lizarea statului naţional unitar ro­mân, însemnătatea istorică a ac­tului de la 1 decembrie 1918, co­lectivul artistic al Teatrului dra­matic, în direcţia de scenă a regi­zorului Ion Maximilian, a prezen­tat, în premieră, piesa într-un act „La o piatră de hotar", de I. D. Sîrbu. A fost, de asemenea,­ prezentat poemul literar muzical „Sub trei culori" de Victor Tulbure, în inter­pretarea ansamblului coral al Tea­trului muzical dirijat de Vlad Sa­va, Filarmonicii de stat , dirijată de Mircea Lucescu și a unui grup de actori ai Teatrului dramatic. Re­gia artistică a poemului a fost semnată de regizorul Ernest Ban. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Simpozion La Palatul culturii din Braşov a avut loc un simpozion la care au par­ticipat cadrele medicale din oraş. Au prezentat comun­icări prof. Emil Micu: ,,Contribuţia braşovenilor la actul unirii", doctor în ştiinţe medi­cale Emil I. Bologa: „Medici şi far­macişti braşoveni " luptători pentru unire" şi prof. Ion Nicoară : ,,în Tran­silvania în urmă cu 50 de ani". Scenă din spectacolul festiv de la Teatrul dramatic din Braşov. Contracte între conducerile institutelor de invaţămint superior şi studenţi In prezent, potrivit noii legi privind învăţămintul în ţara noas­tră, studenţii anului I de la cursul de zi, încheie cu rectorul, ca îm­puternicit al statului, un contract prin care statul îşi asumă obliga­ţia de a asigura studentului con­diţii adecvate de învăţămînt, iar studentul obligaţia de a respecta normele de activitate şi de com­portare universitară şi de a efec­tua un stagiu de 2—3 ani la locul de muncă la care va fi repartizat. Printr-un recent decret al Con­siliului de Stat se prevede înche­ierea de contracte similare şi pen­­tru studenţii înscrişi anul acesta la învăţămintul de zi in anii II şi următori, cu excepţia celor din ultimul an de studiu. Măsurile luate corespund întru totul cerinţei ca studenţii să des­făşoare în perioada studiilor o ac­tivitate susţinută, iar după absol­vire o muncă rodnică în locurile unde este nevoie de ei, care să justifice eforturile făcute de stat pentru pregătirea lor. Studenţii din toate centrele uni­versitare dau urmare acestei în­datoriri, acţiunea de încheiere a contractelor fiind pe cale de în­cheiere. (Agerpres) i­ Afişul ilustrat-reclamă a fost împins,­ în zilele noastre, de unii artişti, cu o virtuozitate de ma­gician, pînă la graniţele desăvîrşirii. Alături de afişul comercial, s-a dezvoltat reclama lumi­noasă, firma sugestivă, a înflorit afişajul cultural, de propagandă şi tuturor li s-a cerut, pe lingă îm­plinirea scopului lor pre­cis, şi o contribuţie la e­­ducaţia estetică a popu­laţiei. Frescele acestea care acoperă peste noapte locurile anume rezervate în acest scop, alcătuiesc, de fapt, o ga­lerie elocventă şi veselă de pictură legată nemij­locit de viaţa oamenilor, dintre care unii poate că n-au intrat prin ex­poziţiile şi galeriile de artă. Iată de ce afişajul trebuie să răspundă şi acestei cerinţe sociale. Afişajul, prin firmele luminoase, prin publica­ţiile oficiale, face din stradă sau localurile pu­blice, o uriaşă carte de citire. Dacă ne gîndim la rolul străzii în viaţa noastră şi a marilor in­stituţii ca : ministere, di­recţii, poştă, telefoane, tribunale, gări, spitale, policlinici, instituţii de ar­tă etc. etc. prin care se pe­rindă sute de mii de cetă­ţeni, printre care copii şi tineri în plină formare, ne putem da seama de volumul mare de pagini pe care-l cuprinde a­­ceastă carte obştească. De aceea, nu trebuie să ne fie indiferenţi colabo­ratorii acestui manual instruct­iv-educativ, căci, pe lîngă virtuţile arăta­te mai ■ sus, afişajul are, sau trebuie să aibă, şi un rol instructiv. Or, ce rol pot avea firmele scrise anapoda ? Făcînd radiografia afi­­şajului braşovean nu se poate să treci indiferent pe lingă petele pe care le descoperi. In­ unele ca­zuri este de ajuns să-ţi ridici ochii şi să citeşti firmele şi te izbeşte ne­păsarea. Lăsînd la o par­te lipsa de gust, la fieca­re pas­te insultă greşelile ortografice. In aceasta direcţie excelează în special întreprinderea de legume şi fructe, O.C.L. „Alimentara" şi coopera­ţia meşteşugărească. Şi pentru a concretiza afir­maţiile noastre, să-mi fie îngăduit a da cîteva e­­xemple. Aproape toate centrele de legume şi tonetele- a pe frontispi­ciul lor firma : „Legume şi Fructe", cu f mare. E nevoie să subliniem că fruct, chiar cînd este la plural, rămîne un sub­stantiv­ comun care se scrie cu literă mică ? La C.F.R. şi la P.T.T.R, pre­poziţia compusă de la este scrisă invariabil le­­gat: de la, orele x la o­­rele y. Cooperativa „Munca Colectivă" (de ce „colec­tivă" cu litera mare ?) este mult mai zeloasă în colecţionarea greşelilor ortografice şi ortoepice. La unitatea nr. 35 întîl­­nim, într-o singură fra­ză, nu mai puţin de cinci greşeli flagrante. lată-te : „Plăpumi şi Saltele Exe­cutăm la Comandă de di­ferite dimensiuni şi Mo­dele". Dar dacă greşelile de mai sus pot fi privite cu scuza că sunt vechi şi au fost concepute de res­ponsabili în curs de ca­lificare, oare ce are de spus Grădiniţa nr. 1 care afişa următorul anunţ: Se mai primesc copiii la grădiniţa nr. 1 str. 7 no­­embrie Direcţiunea". Pe aceeaşi linie a superfi­cialităţii a mers şi direc­ţiunea întreprinderii ci­nematografice atunci cînd a tipărit, în două variante, afişul cinema­tografului „Arta" pen­tru filmul „Dă laba, prie­tene!" Pe afişul comun a apărut cu p mic, deci corect, în schimb pe a­­fişele mari, în versiunea r,u, p mare: „Dă la bat Prietene!" Întîlnim aici aceeaşi confuzie între substantivul comun şi cel propriu. La fel ne sa­re în ochi „pata" de pe str. Republicii : „înghe­ţată şi băuturi Răcori­toare" cu r mare în loc de r mic. Tot în afara gramaticii este şi greşea­la de la chioşcul de ziare de lîngă poşta centrală, pe care putem citi: „Di­fuzarea Presei" cu p ma­re. Ce să mai spunem atunci de Cooperativa­­Higiena", care şi-a bote­zat unitatea de pe str. Ciucaş : „Cabinet de Ma­­laj". Prof. V. COPILU-CHIATRA (Conţin­uare în pag. a 3-a) ERA­TĂ LA RECLAMA BRAŞOVEANA # 0 „artă“ care face pui # Cine sînt redactorii marelui „manual obştesc“? • 0 „vînătoare“ cu intenţii profilactice şi curative ­ Sesiune ştiinţifică In Capitală au început sîmbătă dimineaţa lucrările Sesiunii ştiin­ţifice consacrate sărbătoririi semi­centenarului unirii Transilvaniei cu România, organizată de Acade­mia Republicii Socialiste Româ­nia, Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă G.G. al P.C.R., Ministerul Învăţămîntului, Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu" de pe lingă G.G. al P.G.R., şi Academia Mili­tară Generală. Iau parte conducători de insti­tuţii centrale, academicieni, pro­fesori univeristari, generali şi o­­fiţeri, istorici, cercetători ştiin­ţifici, militanţi pentru unire şi participanţi la Adunarea naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Cuvîntul de deschidere a sesiu­nii a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei. (Agerpres) Să ne fie îngăduit să reţinem atenţia cititorilor cu două ca­zuri de încălcare a moralei, dar cu reacţii civice diferite. Primul. Un salariat dintr-o întreprindere profită de încre­dere, de lipsa de vigilenţă, şi fură din avutul obştesc. Fără dubiu, el este un infractor. Al doilea caz. Un salariat din aceeaşi întreprindere îşi negli­jează căminul, îşi maltratează sofia, copiii... Evident, ambele cazuri fiind în fond încălcări ale omeniei, bunei cuviinţe, a legii în ulti­mă instanţă, ajung în faza în care organul de justiţie e ne­voit să delibereze asupra lor. Cei cu care respectivii au muncit în fabrică sau au fost SEMNAI Nu credeţi că e un paradox ? colocatari, cum reacţionează ? Negreşit, că dacă am întreba 10, 100, 1000 de cititori, toţi ar răspunde : — In cel de-al doilea caz suntem­ datori să intervenim, să ajutăm la reconsolidarea fa­miliei, pentru că sancţiunea judecătorească nu în­ toate ca­zurile linişteşte apele tulburi dintr-o casă, în aceste situaţii face mai mult opinia publică. Pentru infractor ? Nici o com­pasiune... Intr-adevăr, acesta pare punctul de vedere logic, onest. Dar... —­v-aş putea arăta zeci de caracterizări primite din par­tea unor conduceri de între­prinderi, care, sfidînd normele­ de morală, de etică profesio­nală, încearcă să prezinte ero­nat chipul ripostorului, uzînd de false epitete, pentru a in­fluenţa instanţa în luarea de­ciziei — ne spune tov. Olimpia Stoica, preşedintele Tribunalu­lui din Făgăraş. — Dar în al doilea caz ? — încă nu s-a întîmplat ca vreunul din aceşti con­ducători să intervină pe lin­gă instanţa de judecată sau să dea o garanţie că familia X sau Y va fi ajutată să se reconso­­lideze. Paradoxal, dar adevărat. L. CIUTACU

Next