Drum Nou, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7465-7489)
1969-01-03 / nr. 7465
Vrunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV Al R.C.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORII ANUL XXVI Nr. 7465 Vineri, 3 ianuarie 1969 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni,* Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfîrşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1969 cu încredere şi optimism, cu hotărlrea de a face să înflorească şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat şi s-a perfecţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului român. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei de la oraşe şi sate ; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii, în anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentru adîncirea democraţiei, întărirea legalităţii, promovarea fermă a principiilor de echitate şi justiţie socială, în procesul desăvârşirii socialismului s-a cimentat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, prietenia frăţească dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, s-a întărit coeziunea naţiunii noastre socialiste care păşeşte neabătut — sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al progresului şi civilizaţiei. Dragi tovarăşi, în faţa tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însufteţite de un fierbinte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mult puterea economică a patriei, organizaţiile judeţene de partid, institutele de cercetare şi proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, in cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească ficienţa activităţii economice şi contribuţia cerceării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. Îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi şi prieteni, ca acum în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii ■amilii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie internaţională, contribuind la întărirea sistemului mondial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, atît prin noi succese ale forţelor păcii, cît şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. în acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare rare periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoare(Continuare în pag. a 4-a) Institutul de cercetări pentru cultura cartofului si sfeclei Brasov 1 1 Colectivul de cercetători de la Institutul de cercetări pentru cultura cărtoiului si sfeclei Braşov a luat la cunoştinţă cu însufleţire de chemarea la întrecere a institutelor de cercetare şi proiectare din sectorul 7 al municipiului Bucureşti, în vederea intensificării activităţii de cercetare ştiinţifică şi valorificării imediate a cercetărilor în producţie. Răsputrînd cu entuziasm acestei chemări, colectivul instituţiei se angajează să realizeze, în anul 1969, următoarele obiective principale : 1. Să asigure anul întreg cu necesarul pe ţară de săminţă superelită şi elite la sfecla de zahăr, iar la cartofi să se asigure în anul 1969 cantitatea de 9100 tone superelită şi elită, ceea ce reprezintă 80 la sută din necesarul pe ţară, la actualul sortiment de soiuri şi sistem de reînnoire; 2. încheierea in anul 1969 în loc de 1971 a cercetărilor privind stabilirea zonelor de reînnoire a materialului de plantare la cartofii de săminţă, în întreaga ţară. De asemenea, se vor intensifica lucrările de producere a materialului donat, în aşa fel ca în anul 1972 să se asigure 25.000 tone superelită şi elită, ceea ce înseamnă o creştere de 276 la sută faţă de anul 1969, lichidîndu-se importul. 3. Se vor intensifica cercetările în domeniul producerii seminţei de sfeclă de nutreţ, în aşa fel ca la sfîrşitul anului 1972 să se obţină 2500 tone săminţă, ceea ce reprezintă cantitatea necesară pe ţară; 4. Organizînd activitatea de cercetare pe echipe de specialişti, în colaborare cu Institutul de cercetări pentru mecanizarea agricul t SLT - ‘WÎU iurii şi Institutul de cercetări pentru protecţia plantelor, se vor intensifica experimentările în aşa fel ca la sfîrşitul anului 1970, mai înainte cu doi ani faţă de plan, să elaborăm tehnologii complete la cultura cartofului şi a sfeclei, în condiţii de mecanizare ; 5. în anul 1969 se vor încheia cercetările, definitivînd înainte cu un an lucrarea privind organizarea de bazine specializate pentru cultura cartofului în R.S. România; 6. Ca urmare a valorificării cercetărilor încheiate, în anul 1969 se va introduce în cultura sfeclei de zahăr săminţă şlefuită pe 50 la sută din suprafaţă, iar în anul 1970 pe 90 la sută din suprafaţă, creîndu-se posibilitatea realizării de economii de zile-muncă la rărit în valoare de circa 27.000.000 anual. 7. In anul 1969, se vor da pentru încercări, in vederea omologării, 3 linii de cartof şi 3 hibrizi de sfeclă de zahăr, iar în 1970, 2 hibrizi de sfeclă furajeră, care vor depăşi producţia actualelor soiuri raionate cu cel puţin 10 la sută. Uzina „Tractorul,, % 40.000.000 lei la producţia globală ; 0 25.000.000 lei la producţia marfă ; 0 15.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată ; * economii de 400 tone metal faţă de normele comunicate prin plan ; # realizarea de agregate şi utilaje prin mijloace proprii în valoare de 25.000.000 lei. Uzina „Rulmentul“ 0 10.000.000 lei la producţia globală ; 0 5.000.000 lei la producţia marfă ; 0 4.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată ; 0 20.000 bucăţi rulmenţi ; 0 2.000.000 lei produse la export ; 0 5.000.000 lei maşini şi utilaje prin autoutilaje ; 0 asimilarea a 24 noi tipuri de rulmenţi şi cuzineţi: 0 ridicarea indicelui de utilizare a maşinilor de bază la 74 la sută ; 0 sporirea coeficientului de schimb la secţiile de bază la 2,20. Fabrica „Răsăritul“ — Braşov 0 2.300.000 lei la producţia globală ; 0 2.300.000 Iei la producţia marfă ; 0 2.300.000 lei la producţia marfă vândută şi încasată ; 0 500 000 lei la beneficii. Convocare Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi ai Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov, că sunt convocaţi în cea de-a VI-a sesiune a Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov, care va avea loc în ziua de 11 ianuarie 1969, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU BRAŞOV I . Mîine apare! | | | l||l||||l||l|IHH—| \s Săptămîna brașoveană | suplimentul săptămînal al ^ ziarului „drum nou" de in- ^ formație culturală, sporti- ^ vă., cetățen'ască, 8 pagini, 10 bani . 1969 - AN HOTĂRITOR IN ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE Finele celui de-al III-lea an al cincinalului a fost marcat in întreprinderile de pe raza judeţului nostru de o activitate efervescentă de pregătire a noului an de producţie. Pe baza cunoaşterii temeinice a posibilităţilor existente, au fost formulate angajamente pentru depăşirea prevederilor planului pe 1969, anul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei şi a celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Fabrica de tricotaje Braşov ® 2.000.000 lei la producţia globală ; ® 500.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată ; ® 500.000 lei produse la export; ® 500.000 lei economii la preţul de cost; ® 500.000 lei la beneficii ; ® 850 kg. economie la fire prin reducerea consumurilor specifice ; * asimilarea a 140 produse noi. Noul' an preia .ștafeta... SEMNE BUNE Undeva — pe la Predeal, mi se pare, am auzit din goana maşinii nişte flăcăi, rostind la o fereastră pluguşorul. Vorbeau versurile despre bucurie şi belşug în casă, despreoameni usterici şi primitori de ospeţie. Şi mi-au rămas în minte cuvintele acestea atît de frumos şi simbolic Unduite de datini, atît de potrivite pentru viaţa noastră nouă, socialistă : „Semne bune anulare"... Am întîlnit, mai apoi, mii de oameni, care, pregătindu-se pentru intrarea în noul an, sau în plină petrecere a acestuia, aveau fiecare amintiri, gînduri, proiecte... Cu mulţi dintre ei am stat de vorbă, invitîndu-i să-mi răspundă la două din întrebările cu care am plecat la drum pentru culegerea datelor acestui reportaj : 1) Ce a însemnat în activitatea dv. anul 1968? 2) Ce aşteptaţi de la anul 1969? Am primit multe răspunsuri. Dar mi-a rămas mereu în minte versul acela, atît de încărcat de semnificaţii, atît de potrivit acestui an al cincinalului pe care partidul şi ţara îl vor face mai rodnic şi mai bogat ! „Semne bune anulare“... Pregătiri, pregătiri... ...Cu cîteva ore înainte de solemna clipa a ultimelor 12 bătăi de pendulă din 1968, eram în Predeal. Se pregăteau să-şi petreacă revelionul în 4ttehniSis cabasmele şi vilele din împrejurimi, peste 2.000 de turişti români şi străini, chemaţi de aerul tare al muntelui, la 1.100 m. altitudine. Pregătirile de revelion, m-am convins că au o frumuseţe aparte. Prin magazine, oamenii vor să cumpere cît mai multe care să le stea în noaptea aceasta de petrecere, pe masă. Turistul este însă „scutit," de aceste vertiginoase frămîntări. Pentru el se îngrijesc alţii. Ion Niţu, responsabilul complexului „Rozmarin" nici nu concepe să-i scape un amănunt, oricît de nesemnificativ. Are oaspeţi din multe ţări europene şi vrea ca fiecare sa se simtă „acasă" In sensul cel mai propriu al cuvîntului. Tocmai de aceea nu vor lipsi mîncărurile specifice şi surprizele adecvate. La miezul nopţii, îmbrăcat cu o togă comandată la Braşov, va veni cu anul 1969 de mină, predîndu-i festiv ştafeta bucuriei. La hotelul „Cioplea" amănunte am primit de la Ştefan Gurgu, directorul complexului „Predeal". „ La miezul nopţii, „periniţa" se va dansa pe platoul din faţa cabanei, fapt pentru care a fost necesar să măturăm bine... Bucătarul şef va veni cu un purcel de lapte viu şi, cine-l va prinde, Va fi ai lui, echipa de colindători a cabanei şi-a pregătit o urare proprie... Intenţia noastră în această noapte este să-i mulţumim pe toţi. La hotelul „Carmen", domnişoara Monika Laderach, funcţionara agenţiei de turism „A.I.R. Tour" din Elveţia, aşteaptă cu aceeaşi nerăbdare revelionul. — Nu sunt pentru prima dată în România. Am hotărît să petrec în ţara tiv. trecerea în noul an, pentru că românii sînt nişte oameni primitori şi foarte veseli. In vară am fost la Mamaia. Mi s-a părut extraordinară. Ce mi-am propus pentru 1969 ? Ca să-mi continui studiile , aş vrea să devin ghid internaţional de turism şi... să mai vin o dată în România. Totul la dv. este încîntător". Revelionul tineretului la „Cerbul carpatin“ Am plecat spre Braşov. Predealul, cu paharul gata ridicat pentru urare, a rămas în urmă. Casele se aliniau de o parte şi de alta a şoselei şi la toate ferestrele era lumină. Se farmecă imaginea pomului de iarnă cu luminiţele, cu sclipirile multicolore. La „Cerbul carpatin", cîteva sute de tineri petreceau, ca în fiecare an, revelionul împreună. Printre invitaţi, multi cunoscuţi întîlniţi la locurile lor de muncă cu prilejul altor reportaje. Ce-mi vor raspunde în aceste clipe de bucurie, întrebărilor mele ? Ing. Nicolae Stăncescu, uzina „Rulmentul" : „Am avut, desigur, multe satisfacţii in anul 1968. Prima ar fi împlinirea a cinci ani de cînd lucrez ca inginer la „Rulmentul". Dar ce mi-a dat o deosebită satisfacţie, a fost succesul colectivului de muncă al secţiei în care lucrez. Nu vreau să spun lucruri mari, dar dacă îm 1967 am fost printre ultimii in gospodărirea chibzuită a metalului, în anul--care se încheie colectivul nostru de Îs „serie mică" se află printre evidenţiaţii cu cele mai bune rezultate in reducerea rebutului. Pentru 1969, un copil ar fi cel mai frumos lucru pe care mi-l doresc. Tot în 1969 sper să reuşesc realizarea unui dispozitiv de broşat canalul la rulmenţii cardanici, care va duce la o creştere a productivităţii de circa 4 ori faţă de actualul sistem de frezare, în mijlocul unui grup de 20 tineri de la Uzina (Continuare în pag. a 2-a) ANULARE... Colindele — datina strămoşească — au fost prezente în noaptea Anului Nou aşa cum vii înfăţişează prima fotografie unde „capra“ urează mesenilor... ani mulţi si prosperitate, in salonul restaurantului „Cerbul carpatin" tinereţea a fost prezentă la carnavalul tradiţional organizat de Comitetul municipal U.T.C. (fotografia a doua).