Drum Nou, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7465-7489)

1969-01-03 / nr. 7465

Vrunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV Al R.C.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORII ANUL XXVI Nr. 7465 Vineri, 3 ianuarie 1969 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CE­AU­ŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni,* Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfîrşitul anului, privirile ni se în­dreaptă spre 1969 cu încredere şi optimism, cu hotă­­rlrea de a face să înflorească şi mai puternic scum­pa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat şi s-a perfec­ţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri ma­teriale, au continuat, dinamic, industrializarea socia­listă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului român. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei de la oraşe şi sa­te ; statul so­cialist a investit noi şi importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii, în anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea rela­ţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentru adîncirea democraţiei, întărirea le­galităţii, promovarea fermă a principiilor de echitate şi justiţie socială, în procesul desăvârşirii socialismului s-a cimentat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţă­rănime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, prietenia frăţească dintre po­porul român şi naţionalităţile conlocuitoare, s-a în­tărit coeziunea naţiunii noastre socialiste care păşeş­te neabătut — sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al progresului şi civili­zaţiei. Dragi tovarăşi, în faţa tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însu­f­teţite de un fierbinte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mult puterea economică a patriei, organizaţiile jude­ţene de partid, institutele de cercetare şi proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, in ca­drul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească pre­vederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească ficienţa activităţii economice şi contribuţia cerce­­ării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. Îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi şi prieteni, ca acum î­n pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelec­tuali, oameni ai muncii fără deosebire de naţionali­tate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii ■amilii a României — succese strălucite în activita­tea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei re­surse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie interna­ţională, contribuind la întărirea sistemului mondial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forţei mare­lui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, atît prin noi succese ale forţelor păcii, cît şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. în acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare rare periclitează pacea, toate acestea sporind senti­mentul de teamă și neîncredere în rîndul popoare­(Continuare în pag. a 4-a) Institutul de cercetări pentru cultura cartofului si sfeclei Brasov 1 1 Colectivul de cercetători de la Institutul de cercetări pentru cultura cărtoiului si sfeclei­­ Braşov a luat la cunoştinţă cu însu­fleţire de chemarea la întrecere a institutelor de cercetare şi pro­iectare din sectorul 7 al municipiului Bucureşti, în vederea inten­sificării activităţii de cercetare ştiinţifică şi valorificării imediate a cercetărilor în producţie. Răsputr­­în­d cu entuziasm acestei chemări, colectivul instituţiei se angajează să realizeze, în anul 1969, următoarele obiective prin­cipale : 1. Să asigure anul întreg cu nece­sarul pe ţară de săminţă supereli­­tă şi elite la sfecla de zahăr, iar la cartofi să se asigure în anul 1969 cantitatea de 9100 tone su­­perelită şi elită, ceea ce reprezin­tă 80 la sută din necesarul pe ţară, la actualul sortiment de soiuri şi sistem de reînnoire; 2. încheierea in anul 1969 în loc de 1971 a cercetărilor privind stabilirea zonelor de reînnoire a materialului de plantare la cartofii de săminţă, în întreaga ţară. De asemenea, se vor intensifica lu­crările de producere a materia­lului donat, în aşa fel ca în anul 1972 să se asigure 25.000 tone su­­perelită şi elită, ceea ce înseam­nă o creştere de 276 la sută faţă de anul 1969, lichidîndu-se im­portul. 3. Se vor intensifica cercetările în domeniul producerii seminţei de sfeclă de nutreţ, în aşa fel ca la sfîrşitul anului 1972 să se obţină 2500 tone săminţă, ceea ce repre­zintă cantitatea necesară pe ţară; 4. Organizînd activitatea de cer­cetare pe echipe de specialişti, în colaborare cu Institutul de cerce­tări pentru mecanizarea agricul­­ t­ SLT - ‘WÎU iurii şi Institutul de cercetări pen­tru protecţia plantelor, se vor in­tensifica experimentările în aşa fel ca la sfîrşitul anului 1970, mai înainte cu doi ani faţă de plan, să elaborăm tehnologii complete la cultura cartofului şi a sfeclei, în condiţii de mecanizare ; 5. în anul 1969 se vor încheia cercetările, definitivînd înainte cu un an lucrarea privind organiza­rea de bazine specializate pentru cultura cartofului în R.S. Româ­nia; 6. Ca urmare a valorificării cer­cetărilor încheiate, în anul 1969 se va introduce în cultura sfe­clei de zahăr săminţă şlefuită pe 50 la sută din suprafaţă, iar în anul 1970 pe 90 la sută din supra­faţă, creîndu-se posibilitatea rea­lizării de economii de zile-muncă la rărit în valoare de circa 27.000.000 anual. 7. In anul 1969, se vor da pen­tru încercări, in vederea omolo­gării, 3 linii de cartof şi 3 hibrizi de sfeclă de zahăr, iar în 1970, 2 hibrizi de sfeclă furajeră, care vor depăşi producţia actualelor soiuri raionate cu cel puţin 10 la sută. Uzina „Tractorul,, % 40.000.000 lei la producţia globală ; 0 25.000.000 lei la producţia marfă ; 0 15.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată ; * economii de 400 tone metal faţă de normele comunicate prin plan ; # realizarea de agregate şi u­­tila­je prin mijloace proprii în valoare de 25.000.000 lei. Uzina „Rulmentul“ 0 10.000.000 lei la producţia globală ; 0 5.000.000 lei la producţia marfă ; 0 4.000.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată ; 0 20.000 bucăţi rulmenţi ; 0 2.000.000 lei produse la ex­port ; 0 5.000.000 lei maşini şi utilaje prin autoutilaje ; 0 asimilarea a 24 noi tipuri de rulmenţi şi cuzineţi: 0 ridicarea indicelui de utili­zare a maşinilor de bază la 74 la sută ; 0 sporirea coeficientului de schimb la secţiile de bază la 2,20. Fabrica „Răsăritul“ — Braşov 0 2.300.000 lei la producţia globală ; 0 2.300.000 Iei la producţia marfă ; 0 2.300.000 lei la producţia marfă vândută şi încasată ; 0 500 000 lei la beneficii. Convocare Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean pro­vizoriu Braşov aduce la cu­noştinţa tovarăşilor deputaţi ai Consiliului popular judeţean provizoriu Braşov, că sunt con­vocaţi în cea de-a VI-a sesiu­ne a Consiliului popular jude­ţean provizoriu Braşov, care va avea loc în ziua de 11 ia­nuarie 1969, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean provi­zoriu Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU BRAŞOV I . Mîine apare! | | | l||l||||l||l|IHH—| \s Săptămîna­­ brașoveană | suplimentul săptămînal al ^ ziarului „drum nou" de in- ^ formație culturală, sporti- ^ vă., cetățen'ască,­­ 8 pagini, 10 bani . 1969 - AN HOT­ĂRIT­OR IN ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE Finele celui de-al III-lea an al cincinalului a fost marcat in întreprinderile de pe raza judeţului nostru de o activitate efervescentă de pregătire a noului an de producţie. Pe baza cunoaşterii temeinice a posibilităţilor existente, au fost for­mulate angajamente pentru depăşirea prevederilor planului pe 1969, anul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei şi a celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Fabrica de tricotaje Braşov ® 2.000.000 lei la producţia globală ; ® 500.000 lei la producţia mar­fă vîndută şi încasată ; ® 500.000 lei produse la export; ® 500.000 lei economii la pre­ţul de cost; ® 500.000 lei la beneficii ; ® 850 kg. economie la fire prin reducerea consumuri­lor specifice ; * asimilarea a 140 produse noi. Noul' an preia .ștafeta... SEMNE BUNE Undeva — pe la Pre­deal, mi se pare, am au­zit din goana maşinii niş­te flăcăi, rostind la o fe­reastră pluguşorul. Vor­beau versurile despre bucurie şi belşug în ca­să, d­espre­­oameni u­ste­rici şi primitori de os­­peţie. Şi mi-au rămas în minte cuvintele acestea atît de frumos şi simbolic Unduite de datini, atît de potrivite pentru viaţa noastră nouă, socialistă : „Semne bune anul­are"... Am întîlnit, mai apoi, mii de oameni, care, pre­­gătindu-se pentru intra­rea în noul an, sau în plină petrecere a aces­tuia, aveau fiecare amin­tiri, gînduri, proiecte... Cu mulţi dintre ei am stat de vorbă, invitîndu-i să-mi răspundă la două din întrebările cu care­ am plecat la drum pen­tru culegerea datelor a­­cestui reporta­j : 1) Ce a însemnat în activitatea dv. anul 1968? 2) Ce aşteptaţi de la anul 1969? Am primit multe răs­punsuri. Dar mi-a rămas mereu în minte versul acela, atît de încărcat de semnificaţii, atît de po­trivit acestui an al cinci­nalului pe care partidul şi ţara îl vor face mai rodnic şi mai bogat ! „Semne bune anul­are“... Pregătiri, pregătiri... ...Cu cîteva ore îna­inte de solemna clipa a ultimelor 12 bătăi de pen­dulă din 1968, eram în Predeal. Se pregăteau să-şi petreacă revelionul în 4ttehniSis cabas­mele şi vilele din împre­jurimi, peste 2.000 de tu­rişti români şi străini, chemaţi de aerul tare al muntelui, la 1.100 m. al­titudine. Pregătirile de reve­lion, m-am convins că au o frumuseţe aparte. Prin magazine, oamenii vor să cumpere cît mai multe care să le stea în noap­tea aceasta de petrecere, pe masă. Turistul este însă „scutit," de aceste vertiginoase frămîntări. Pentru el se îngrijesc alţii. Ion Niţu, responsabilul complexului „Rozmarin" nici nu concepe să-i sca­pe un amănunt, oricît de nesemnificativ. Are oas­peţi din multe ţări euro­pene şi vrea ca fiecare sa se simtă „acasă" In sensul cel mai propriu al cuvîntului. Tocmai de a­­ceea nu vor lipsi mîncă­­rurile specifice şi surpri­zele adecvate. La miezul nopţii, îmbrăcat cu o to­gă comandată la Braşov, va veni cu anul 1969 de mină, predîndu-i festiv ştafeta bucuriei. La hotelul „Cioplea" amănunte am primit de la Ştefan Gurgu, direc­torul complexului „Pre­deal". „ La miezul nopţii, „periniţa" se va dansa pe platoul din faţa cabanei, fapt pentru care a fost necesar să măturăm bi­ne... Bucătarul şef va veni cu un purcel de lap­te viu şi, cine-l va prin­de, Va fi ai lui, echipa de colindători a cabanei şi-a pregătit o urare pro­prie... Intenţia noastră în această noapte este să-i mulţumim pe toţi. La hotelul „Carmen", domnişoara Monika La­­derach, funcţionara agen­ţiei de turism „A.I.R. Tour" din Elveţia, aş­teaptă cu aceeaşi nerăb­dare revelionul. — Nu sunt pentru pri­ma dată în România. Am hotărît să petrec în ţara tiv. trecerea în noul an, pentru că românii sînt nişte oameni primitori şi foarte veseli. In vară am fost la Mamaia. Mi s-a părut extraordinară. Ce mi-am propus pentru 1969 ? Ca să-mi continui studiile , aş vrea să de­vin ghid internaţional de turism şi... să mai vin o dată în România. Totul la dv. este încîntător". Revelionul tineretului la „Cerbul carpatin“ Am plecat spre Bra­şov. Predealul, cu paha­rul gata ridicat pentru urare, a rămas în urmă. Casele se aliniau de o parte şi de alta a şoselei şi la toate ferestrele era lumină. Se farmecă ima­ginea pomului de iarnă cu luminiţele, cu sclipirile multicolore. La „Cerbul carpatin", cîteva sute de tineri pe­treceau, ca în fiecare an, revelionul împreună. Printre invitaţi, multi cu­noscuţi întîlniţi la locu­rile lor de muncă cu pri­lejul altor reportaje. Ce-mi vor raspunde în aceste clipe de bucurie, întrebărilor mele ? Ing. Nicolae Stăncescu, uzina „Rulmentul" : „Am avut, desigur, multe sa­tisfacţii in anul 1968. Prima ar fi împlinirea a cinci ani de cînd lucrez ca inginer la „Rulmen­tul". Dar ce mi-a dat o deosebită satisfacţie, a fost succesul colectivului de muncă al secţiei în care lucrez. Nu vreau să spun lucruri mari, dar dacă îm 1967 am fost prin­tre ultimii in gospodări­rea chibzuită a metalu­lui, în anul--care se în­cheie colectivul nostru de Îs „serie mică" se află printre evidenţiaţii cu cele mai bune rezultate in reducerea rebutului. Pentru 1969, un copil ar fi cel mai frumos lu­cru pe care mi-l doresc. Tot în 1969 sper să reu­şesc realizarea unui dis­pozitiv de broşat canalul la rulmenţii cardanici, ca­re va duce la o creştere a productivităţii de circa 4 ori faţă de actualul sis­tem de frezare, în mijlocul unui grup de 20 tineri de la Uzina (Continuare în pag. a 2-a) ANUL­ARE... Colindele — datina strămoşească — au fost prezente în noaptea Anului Nou aşa cum vii înfăţişează prima fotografie unde „capra“ urează mesenilor... ani mulţi si prosperitate, in salonul restaurantului „Cerbul carpatin" tinereţea a fost prezentă la carnavalul tra­­diţional organizat de Comitetul municipal U.T.C. (fotografia a doua).

Next