Drum Nou, mai 1969 (Anul 26, nr. 7566-7591)

1969-05-01 / nr. 7566

tu nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7566 }oi, 1 mai 1969 4 pagini 30 bani Proletari Hie toate târile, uitiţi-zi! DIN CRONICA BILANŢULUI DE ARMINDENI Pe cadranul timpului fiecare o să fi­­minut din aceste zile premergătoare lui Armindeni au fost mai pline, mai încărcate de lapte cu profundă rezonanţă.­ Din buchetul de succese pe care unităţile indus­triale le-au obţinut in cinstea zilei de 1 Mai — sărbă­toarea scumpă a celor ce muncesc - - am­ spicuit citeva mai deosebite: „ Ultima decadă a lunii aprilie a prilejuit pentru zeci de colective de munca ale industriei bra­șovene consemnarea, în graficul lor de realizări, a îndeplinirii înainte de termen cu 8 pină la­ 10 zile, a planului pe 4 luni. Ca urmare, s-au c­reat premise pentru­­realizarea cu două zile mai devreme, pe ansamblul industriei­ judeţului, a sarcinilor de plan pe această perioadă. Astăzi, la marea sărbătoare a oamenilor muncii, in­dustria braşoveană se prezintă cu un bilanţ remarcabil: depăşirea pe 4 luni a planului producţiei globale cu 117 milioane lei, a planului producţiei marfă vândută şi încasată cu 110 milioane lei şi cu circa 50 milioane a producţiei destinată exportului.­­ Conlucrarea fructuoasă dintre constructor­­şi Fila­tura din Ghimbav în realizarea investiţiilor, s-a soldat­ cu o nouă şi importantă realizare. Aici au fost puse, ieri în funcţiune noile capacităţi de producţie, care vor­ mări cu 500 tone fire pieptănate producţia întreprin­derii. Noile capacităţi s-au dat în exploatare cu 30 de­ zile înainte de termen.­­ La Braşov a sosit ieri o telegramă de la­­un co­lectiv de lucrători ai întreprinderii de construcţii in transporturi, care îşi desfăşoară activitatea la Hidro-­­ centrala de pe Lotru. Constructorii braşoveni au rapor-­ tat realizarea inainte de termen a patru poduri in lungime totală de 170 m, pe şoseaua Brezei—Voineasa. ▲ Pe agenda constructorului şef de la uzina „Trac­torul" sunt in stadiu avansat cercetările şi studiile pri­vind perfecţionarea tractorului greu, prin ridicarea pu­terii de la 130 la 1­50 C.P., precum şi studiile pentru rea­lizarea unor noi tipuri de lame şi sparificatoare pentru înzestrarea aceluiaşi tip de tractor.­­ Şi acum o importantă realizare de la I.T.Bv,­­Sp­ieci­vul întreprinderii a dat în folosinţă cea de-a patra staţie de redresare a curentului electric care ali­mentează reţeaua de contact. Intrarea in­­funcţiune a noii staţii asigură o mai, bună funcţionare a troleibu­zelor, reducând staţionările în parcurs şi mărind viteza de circulaţie. ■ 1 Wjîini menteset şij harnice semnează certificatul de c­alitate al produselor uzinei „Tractorul“,, In (Infografie: Controlorii de cal­itate Gh I. Ramba și I­rviu Avram. Astăzi, la ora 9:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmi­te în direct, din Piaţa Aviatorilor din Capitală, mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii cu prile­jul zilei de 1 Mai. Împlinire in O nouă cariatidă urcă ţara cu prima zi a lunii lui Florar, solemnu-i trup susţine primăvara­­şi-al nostru însorit itinerar. Demni străbat­ind prin irizări solare pe-a­ holdei aurit chilim ne înălţăm cu fiecare floare, cu fiecare fruct ne împlinim. Braşov, 28.aprilie 19159 Spectacol festiv în întîmpinarea zilei de 1 Mai Din ziua de­ 29 aprilie, în Ora­şul Victoria a avut loc un spec­tacol festiv, în întîmpinarea zilei de­­1 Mai. Eta 1 realizarea spectacolului şi-au dat con­cursul, în egală măsură, toate formaţiile artistice de amatori din instituţiile, între­prinderile şi­ şcolile oraşului. Soliştii vocalii echipele de dansuri, ansamblurile de gim­nastică artistică­­ etc. au oferit celor peste 3.000 de spectatori din localitate şi împrejurimi, clipe de­ autentică emoţie. Deo­sebit de aplaudate au fost şi momentele­ susţinute de practi­canţii­ vietnamezi, care, îmbră­caţi în costume naţionale, au interpretat frumoase cîntece şi dansuri din patria lor. Specta­colul ,s-a încheiat cu o „Peri­­niţă", în, care s-au prins îm­preună, , artişti şi spectatori. Cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, colectivul ziarului „DRUM NOU" felicită călduros cola­boratorii, corespon­denţii, cititorii şi le urează multă sănătate şi fericire, succese în activitatea pe care o desfăşoară pentru pro­gresul continuu al pa­triei noastre socialiste. IN­ CITEVA ZILE TERMINĂM ÎNSflMÎNŢĂRILEI I­I Cea mai mare viteză zilnica In cinrstul zilei de ieri, alte cinci coopera­tive agricole— Jibert, Apaţa, Grînari, Rupea şi Jimbor- au încheiat campania Eforturile susţinute depuse de ţăranii cooperatori din judeţul nostru, de harnicii mecanizatori din cadrul secţiilor I.M.A. pentru întîmpinarea zilei­ de 1 Mai cu rezultate­ deosebite în activitatea pe care o desfăşoară pentru efectuarea lucrărilor agricole de prim­ă­­­­vară la timu­p şi de bună calitate, s-au concretizat în cursul zilei de ieri în in­saminţarea unei­ suprafeţe de peste 4.000 hectare, ceea ce reprezintă cea mai mare viteză zilnică realizată de la începutul campaniei agricole din acea­stă primăvară. Este un rezultat care face cinste organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere, specialişti­lor,­­ tractoriştilor, tuturor acelora care din zori şi pină-n noapte muncesc neobosit pentru a pune temelii solide recoltei din acest an. Pe lingă cooperativele din Budija, Teliu şi Ghimbav, care au în­cheiat primele pe judeţ însămînţările, aseară, alte unităţi — JI­BERT, APAŢA, GRÎNARI, JIMBOR şi RUPEA — au raportat termi­narea completă a acestor lucrări. De asemenea, o serie de Cooperative agricole — Vulcan, Fă­găraş, Cristian, Viscri, Măeruş şi altele — s-au apropiat cu paşi mari de încheierea insămînţărilor. Toate acestea au contribuit ca pină ieri, în cooperativele agricole din judeţ să se insăminţeze o suprafaţă totală de 33.114 ha., ceea ce reprezintă 75,6 la sută din prevederi, din care, cu cartofi 10.005 ha., adică 71,5 la sută din su­prafaţa planificată, şi cu porumb 3.384 ha., adică 54,2 la sută din plan. Situaţia Insămînţărilor în coope­rativele agricole, la data de 30 aprilie , C.A.P. JIBERT a reuşit să în­sămânţeze cu diferite culturi o su­prafaţă de îl ha, peste prevederi. Printre cei care şi-au adus din plin contribuţia la terminarea insămîn­­tărilor, la asigurarea unei înalte calităţi a lucrărilor, se află briga­dierii Nicolae Bordeanu şi Marueil Martin, Gh. Guist, şeful secţiei I.M.A., şi tractoriştii Szász Ludo­vic,, Gh. Hîju, Simon Laurenţiu şi Ion Nedelea. Mai menţionăm, în mod deosebit, activitatea secreta­rului comitetului comunal de par­tid, tov. b­ărbitoru, care a coordo­nat şi îndrumat desfăşurarea aces­­tei lucrări, ’­0 C.A.P. APAŢA. In telegrama trimisă ieri comitetului judeţean de partid, semnată de Ioan Gali, preşedinte, Olah Iuliu, secretarul organizaţiei de partid, Ivan Movi­lă, inginerul agronom, şi Garcea Miron, medic veterinar, se arată că terminarea insămînţărilor se datoreşte­­muncii harnice a tutu­ror cooperatorilor care zi de zi au desfăşurat o însufleţită întrecere. In telegramă se apreciază, de ase­­­menea, că mecanizatorii care de­servesc această­­­unitate au efec­tuat lucrări de cea mai bună ca­litate. Pentru sprijinul deosebit acor­dat cooperatorilor in buna organi­zare a muncii, se evidenţiază şi iov. Bartha Arpad, secretarul co­mitetului comunal de partid, pri­marul comunei,­­. C.A.P. PREJMER. Tot ieri, brigada nr. 4 din satul Stupini, condusă de Nicolae Răchiţeanu, a terminat atît plantatul cartofilor cit şi insăminţatul porumbului. As­tăzi, cooperatorii din această bri­gadă sprijină pe colegii lor din brigada a doua pentru ca şi aceş­tia să încheie toate lucrările agri­cole de primăvară. Total pe judeţ 75,6 Gh. Munteanu, preşedintele CAP. Sînpetruj,­şi inginerul AL Bănules­­cu sînt satisfăcuţi de stadiul de­­­ vegetaţie al griului de toamnă. CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT AU VIZITAT EXPOZIŢIA INDUSTRIALĂ A R. S. CEHOSLOVACE Tovarăşii :Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Ma­­rinescu şi Ion Păţan, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut miercuri o vizită la Expo­ziţia industrială a Republicii So­cialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, con­ducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al­­Guvernului Fe­deral al R. S. Cehoslovace, condu­cătorul delegaţiei guvernamentale cehoslovace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Ceho­slovaciei la Bucureşti, Alfred Le­­nard, directorul expoziţiei. Erau de faţă Cornelia Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, mi­niştri, Dumitru Bejan, prim-ad­­junct al ministrului comerţului ex­terior, Victor Ionescu, preşedin­tele Camerei de Comerţ. • Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expozi­ţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse Ce oglin­desc nivelul actual de dezvoltare al economiei R. S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura in­dustriei construcţiei de­ maşini — produsele industriei de automo­bile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru construcţii, machete ale unor instalaţii complexe pen­tru industria energetică, maşini textile şi grafice. Sunt expuse, în­­tr-o gamă variată, maşini de pre­cizie, produse ale industriei elec­trotehnice de curenţi slabi, pro­duse chimice, şi farmaceutice, pre­cum şi produse ale industriei tex­tile şi de confecţii, instrumente muzicale, bijuterii, porţelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat. In timpul vizitei, oaspeţii au primit explicaţii ample referitoare la calitatea produselor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expozi­ţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convingerea că expoziţia va contribui la dez­voltarea şi adîncirea în continuare a colaborării economice româno­­cehoslovace. Înainte de plecare, tovarăşii­­Ni­colae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziţiei: „Expozi­ţia cehoslovacă ne-a oferit o grăi­toare imagine a progreselor obţi­nute de poporul cehoslovac în or­ganizarea şi dezvoltarea unei In­dustrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expre­sie a talentului, pregătirii tehnice şi capacităţii de creaţie a munci­torilor şi tehnicienilor, a ingineri­lor şi specialiştilor din industria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitînd din inimă pe organi­zatorii expoziţiei, urăm poporului Cehoslovaciei frăţeşti noi şi mari succese în dezvoltarea economiei şi ,în ridicarea nivelului de trai, în edificarea socialistă a patriei sale". , Vicepreşedintele Guvernului­­Fe­deral al R. S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit conducătorilor de partid şi de stat pentru­­ vizita făcută şi pentru cuvintele de caldă apreciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. (Agerpres) Descoperirea ineditului . Există in industria braşoveana un capi­tol de activitate­­în care necontenit oame­nii caută ineditul. E vorba de munca în domeniul inovaţiilor. Aici inteligenţa crea­toare se dezlănţuie pe spirala necunoscutu­lui, scormoneşte cu migală, extrage esen­ţe noi, stabileşte ra­porturi de natură mai proaspătă, dimensio­nează pe planuri su­perioare produsele muncii noastre: trac­toarele, rulmenţii, mo­toarele electrice, ma­sele plastice etc. Să reţinem pentru început cifra 3.000! Ea îi cuprinde pe ino­vatori şi raţionaliza­­tori — ingineri, tehni­cieni, maiştri,­ munci­tori din uzine şi com­binate chimice, de pe şantierele de con­strucţii ete. din jude­ţul nostru. Toţi sunt, desigur, nişte oameni mai aparte. Ei îţi de­monstrează că ceea ce pare fix, dar o dată pentru totdeauna, are de fapt, o structură di­namică, iar aşa-zisuul ,,foc sacru" al minţii omeneşti poate aşeza în configuraţii noi, în structuri cu alte valenţe o multitudine de lucruri. Ziarul nostru con­semna cu un an în urmă, într-un scurt re­portaj, că la Braşov au fost întreprinse cercetări sociologice privind climatul de lucru al inovatorilor, cercetări care aveau ca obiectiv esenţial să găsească noi mo­dalităţi pentru a-i în­cadra pe aceşti pro­motori fervenţi ai noului în tehnică în­tr-un climat de crea­ţie mai dinamic, mai fertil. In fiecare întreprin­dere, secţie, atelier, acolo unde exist­a­­­tui inovator, au venit so­ciologii. Au cercetat condiţiile lui de lucru, sprijinul tehnic ce îl primeşte, materialul informativ pe care îl poate consulta, au in­vestigat chiar şi regi­mul lui de viaţă şi odihnă de dincolo de poarta uzinei. Cerce­tări, studii care au avut un scop precis : tonificarea climatului Reflecţii profesional şi sociolo­gic al muncii în do­meniul inovaţiilor. I­­nimoşii sociologi au dus investigaţiile lor în adîncime. S-au în­tocmit fişe-text — me­todă devenită clasică în sociologie — în ca­re inovatorii ar­ fost chestionaţi în legătu­­ră cu modul cum îşi elaborează ideile, ce fac acasă, ce literatu­ră citesc. Sfera cerce­tării sociologice i-a cuprins şi pe acei ino­vatori, cu reale po­tente, dar care în ul­timul timp, din felu­rite motive, stăteau de o parte, neanga­jaţi în lupta cu ideile, cu ineditul. Pe baza concluziilor stabilite de sociologi, condu­cerile uzinelor „Trac­torul", „Rulmentul", combinatelor chimice din Făgăraş şi Victo­ria, Trustului , con­strucţii, Fabricii de stofe şi altele au re­considerat activitatea c­abinetelor­­ tehnice, metodologia de rezol­vare a propunerilor, nivelul calitativ şi o­­perativitatea asisten­ţei tehnice. Preşedintele comi­tetului sindicatului de la uzina „Tractorul“, tov. Toma Plugaru, spunea: „ La noi există mulţi inovatori. Cînd s-a studiat însă frec­venţa, ca să zic aşa, a activităţii lor ca ino­vatori, am constatat că unii nu mai acti­vau de 7—8 ani. Prin intermediul cercetări­lor sociologice s-au dezvăluit, între altele, că aceasta se datoreş­te rezolvării greoaie sau chiar necorespun­zătoare a propuneri­lor, unor practici şi mentalităţi care frî­­nau climatul de crea­ţie privind inovaţiile. Mai era vorba de o anumită inerţie pri­vind informarea ino­vatorilor. Evident, au fost luate măsuri pen­tru eliminarea acestor neajunsuri la fiecare treaptă de activitate. Nici n-a trecut un an de cînd s-au Între­prins cercetările so­ciologice, dar se ob­servă un puls cu totul nou în activitatea ino­vatorilor. Afirmaţii de acest gen ne-au făcut şi alţi preşedinţi ai co­mitetului sindicatelor şi conducători de în­treprinderi, preocum L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) Numărul următor al ziarului nostru va apare sîmbătă 3 mai 1969 la orele obișnuite Concursul de automobile s-a amînat Organizatorii anunţă că, din motive teh­nice, prima etapă a campionatului naţional de automobile-viteză în circuit, care urma să se dispute duminică, 4 mai, la orele 9 dimineaţa, în jurul parcului din centrul o­­raşului Braşov, A FOST AMÂNAT la o dată ce se va stabili ulterior. Excursiile tineretului Peste 250 tineri din judeţul şi municipiul Braşov îşi vor petrece frumoasele zile ale în­ceputului de mai, pe citeva în­cântătoare traiectorii turistice. Trei grupuri a cite 28 de tineri, de la uzina „Hidromecanica“, „Ţesătoria" Godlea şi I.G.P.A.T., vor poposi în renumitele punc­te turistice : Lacul Roşu, Gheile Bicazului, Piatra Neamţ, Vă­­ratec, Agapia, Frumuleşti, Su­ceava, Suceviţa, Putrin, Moldo­­viţa, Voroneţ ş.a. Un grup ma­siv de elevi de la Şcoala pro­fesională „Electroprecizie" Să­­cele se va opri la Lacul Roşu, Bicaz şi Agapia. In altă parte a „României pitoreşti“ — la Porţile de Fier şi la Hidrocen­trala de pe Argeş — îşi vor petrece cele patru zile de mai, alte două grupuri de tineri de la „Rulmentul“, respectiv de la Şcoala de mecanici agricoli Budila. TT. Meridiane Turnul Eiffel: 80 de ani şi o sănătate...de fier ISTORIE ŞI CIFRE FABULOS ŞI UTIL Construit acum 80 de ani, turnul Eiffel este mereu obiec­tul unei îngrijiri deosebite. La fiecare 7 ani, zugravii II revop­­sesc. Oficial, el ar fi octogenar anul acesta la 15 mai (în 1889 la 15 mai s-a permis primilor curioşi să-l viziteze, deşi nu e­­xistau încă ascensoare). Dar „tatăl" său, Gustave Eiffel, îl inaugurează simbolic la 31 mar­tie 1889, înălţînd drapelul tri­color pe acest nou născut înalt de 300 metri. Turnul Eiffel era astfel gata să primească zecile de milioane de vizitatori. Totul începuse în 1885. Gus­tave Eiffel, care conducea aşe­­zămîntul cu acelaşi nume, in­stalat la Levallois-Perret, anun­ţă că doi dintre inginerii săi, Emile Nouguier şi Maurice Ko­­echlin, au pus la punct un pro­iect pentru a construi un turn metalic de 300 de metri, la Paris, în timpul unei conferinţe de presă, Maurice Koechlin preci­zează că sunt mai multe proiec­te concurente. Pină la urmă este preferat al lor. In 1887 se acordă o primă subvenţie de un milion lei lui Gustave Eiffel cu condiţia să construiască pen­tru 1889 (centenarul Revoluţiei franceze), un turn al cărui pro­prietar va fi timp de douăzeci de ani, după care turnul va re­veni primăriei oraşului Paris. Munca a început imediat în birourile şi atelierele din Le­­vallois. 30 de desenatori şi cal­culatori trasează 5.300 desene (Continuare în pag. a 4-a) J

Next