Drum Nou, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7592-7616)

1969-06-01 / nr. 7592

­rum nou ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ ANUL XXVI Nr. 7592 Duminică 1 iunie 1969 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ• I „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN PUNE ÎN CENTRUL POLITICII­­­­ SALE ECONOMICE CONTINUAREA ÎN RITM ÎNALT A PROCESULUI DE \­­ EDIFICARE A UNEI ECONOMII MODERNE — BAZATĂ PE O INDUSTRIE \ \ PUTERNICĂ ŞI O AGRICULTURĂ ÎNAINTATĂ, PE FOLOSIREA CUCERI- \ \ RILOR REVOLUŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE CONTEMPORANE ŞI VALO- T \ RIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR ŢĂRII, PE UTILIZAREA IN- ( \ TENSIVĂ A ÎNTREGULUI POTENŢIAL DE PRODUCŢIE, PE O ÎNALTA­­ PRODUCTIVITATE A MUNCII SOCIALE — ÎN VEDEREA ASIGURĂRII \ \ CONDIŢIILOR PENTRU SATISFACEREA IN TOT MAI LARGĂ MĂSURĂ J | A CERINŢELOR MATERIALE ŞI SPIRITUALE ALE MEMBRILOR SOCIE-­I S­TAŢII“. 1 In ultimii patru ani, energia creatoare şi e­­forturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directi­velor Congresului şi cuprinzînd prevederi su­perioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinindu-se progrese însemnate în toate sec­toarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cit s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o produc­ţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Pro­ducţia industrială a anului 1968 este mai mare decit cea obţinută în decursul primului cin­cinal 1951—1955, în toate ramurile s-au reali­zat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, meta­lurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansamblul industriei. în anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone -- fiind cu 39 la suta mai mare decit la începutul cincinalului. Producţia industriei­­construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în pre­zent circa două treimi din necesarul de­ uti­laje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială­­— a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută,­nivelul anului 1965. Industria bunu­rilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată; ea produce o gamă mai largă de sortimente­­şi contribuie în mai mare măsura la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. în perioada 1966—1968, ritmul me­diu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al in­dustriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea ni­velului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capaci­tatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare com­plexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, pro­grese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avan­tajele formelor socialiste de organizare şi re­zervele existente în­ această ramură. Deşi con­diţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole pla­nificate pe 1968, totuşi în perioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută în cin­cinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurindu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru export. Comparativ , cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superi­oare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—­35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvol­tare continuă au cunoscut transporturile, con­strucţiile şi celelalte ramuri ale producţiei ma­teriale, care au contribuit la progresul multi­lateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii, în anii 1966—1968, în economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei cu 2 miliarde lei mai­­ mult decit s-a pre­văzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Co­respunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei mate­riale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de in­vestiţii, în primii trei ani ai­ cincinalului au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importan­te, au fost modernizate şi reutilate numeroase întreprinderi­­ din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale, s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de pro­ducţie, au fost amplasate noi obiective indus­triale în zonele mai puţin dezvoltate. în in­dustrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locu­ri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a for­ţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de mun­că şi a proceselor tehnologice, ridicarea nive­lului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprin­deri au dus la sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pen­tru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiale de partid privind perfecţio­narea organizării producţiei şi a muncii," redu­cerea cheltuielilor de producţie, sporirea ren­tabilităţii — acţiuni care au contribuit la iden­tifi­area şi pn­f.‘rm în valori"' a unor rezerve din­ economie. Inroditivilţirea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior ce­lui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei in­dustriale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a Ro­mâniei la schimburile internaţionale, la divi­ziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului exterior a fost în perioada 1966— 1968 de peste 12 la sută; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţă­rile membre ale C.A.E.R., cu toate ţările so­cialiste; au fost extinse, totodată, legătu­rile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate ramurile producţiei materiale se oglin­desc sintetic în dinamica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decit în anul 1965; ritmul mediu anual de creş­tere a venitului­ naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pen­tru acumulare, să se asigure resursele nece­sare, creşterii sistematice a nivelului de trai. Incepînd cu anu­l 1967,, un mare număr de sa­lariaţi au beneficiat de sporirea, cu un ani mai devreme decit era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pină în pre­zent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salari­zare în toate ramurile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi sala­riaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia, medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cit a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost in­trodus sistemul de pensionare a membrilor co­operativelor agricole de producţie; bursele stu­denţilor au fost mărite cu circa 20 la sută din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pen­tru copii. Cheltuielile social-culturale din bu­getul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 mi­liarde lei în 1968 — contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc. în această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învăţămîn­­tului, culturii, ocrotirii sănătăţii- Eforturi con­tinue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de locuit ale populaţiei; în primii trei ani ai­ cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159.000 de apartamente; au­­ fost luate măsuri pentru diversificarea construcţii­lor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în con­strucţia de locuinţe proprietate personală Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că ve­niturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimina ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului c­u cca. 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Congre­sului al IX-lea al partidului. Se prevede, de a­­semenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creşterea ve­niturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri viaţa a­ demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele­­ creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oa­meni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei e­­conomice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţiuni. Oa­menii muncii, sub conducerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse impor­tante cum sunt: aluminiu, cazane de abur in­dustriale, motoare cu combustie internă, apa­rate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construc­ţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ci­ment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţă­minte, conserve de carne, de peşte şi de le­gume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an do­vedesc în mod convingător că sunt create con­diţii ca sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—141,6 la­­sută să se realizeze peste li­mita superioară. ItezultalA obţinute pină in prezent arată că este pi. deplin posibil ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, pincipalele nivele ale protecţiei materiale pre­văzute în cincinalul actueWp­,3 fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activi­tate s-au manifestat şi neajunsuri. în unele ca­zuri investiţiile se realizează la costuri nejusti­ficat de mari, cu dur­ite lungi de execuţie. Da­torită întîrzierilor în­­elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contractarea insta­laţiilor din ţară şi din import, o serie de capa­cităţi de producţie, îndeosebi din chimie, meta­lurgie, prelucrarea lemnului şi industria ali­mentară, nu au fost date în producţie la ter­menul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametri­lor teripico-economici proiectaţi. La îngrăşă­minte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglome­rate şi fibro-lemnoase, unele produse din in­dustria alimentară realizările sunt sub prevede­rile cincinalului. Neajunsuri importante au e­­xistat în aprovizionarea cu materiale şi uti­laje; ele au influenţat negativ ritmicitatea pro­ducţiei, gradul de folosire a capacităţilor, ni­velul productivităţii muncii. în multe întreprin­deri, cheltuielile materiale sunt­ ridicate, renta­bilitatea nu corespunde gradului de dotare teh­nică a producţiei Este necesar ca întreprinde­rile, centralele industriale, ministerele şi cele­lalte organe centrale să ia toate măsurile pen­tru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfec­ţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi susţinute din partea întregu­lui popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii,a intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează ne­abătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la elibe­rare, poporul nostru, Înfăptuind politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român, se pre­zintă cu succese remarcabile în dezvoltarea e­­conomiei şi­ culturii, în toate domeniile vieţii so­ciale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi co­munismului în patria noastră, sporirea venitului naţional, la satisfacerea ne­voilor productive şi de consum interne, la ex­tinderea cooperării şi schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurind participarea mai activă a ţării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătă­ţirea structurii sale, creşterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progre­sul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electroteh­nică şi, electronică, producția elementelor de automatizare, fabricaţia de maşini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje, tehnologice şi insta­laţii complexe, în concordar­tă cu cerinţele cali­tativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îm­bunătăţită structura producţiei de metal, pu­­nîndu-se accent pe creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimi­că va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporin­­du-se cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăm­inte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populated. 2. accelerarea Procesului de dezvol­tare INTENSIVĂ A­ AGRICULTURII, prin folo­sirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea comple­xă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura pro­ducţii înalte şi stabile, aprovizionarea populaţi­ei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export. Se va dezvolta şi perfecţiona activi­tatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unită­ţilor cooperatiste. 3 ÎNFĂPTUIREA UNUI PROGRAM SUSŢI­NUT DE INVESTIŢII, în scopul extinderii şi perfecţionării bazei tehnico-materiale a socie­tăţii, sporirea avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dez­voltarea producţiei materiale. O deosebită aten­ţie se va acorda reducerii duratei de execuţie a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economi­ce a investiţiilor, obţinerii unui spor cit mai mare de producţie şi de venit naţional la fieca­re leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. 4. PROMOVAREA LARGĂ A PROGRESULUI TEE­NIC în economia naţională, extinderea pro­ceselor tehnologice avansate, introducerea teh­nicii electronice de calcul în producţie şi ges­tiune, ridicarea calităţii produselor şi asimila­rea de noi produse, în pas cu cerinţele revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescin­­de ale pieţei interne şi externe. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contribuţie­­ sporită trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică, activitatea de con­cepţie proprie. 5. RIDICAREA ÎN RITM SUSŢINUT A PRO­DUCTIVITĂŢII MUNCII în toate ramurile eco­nomiei naţionale pe baza perfecţionării şi mo­dernizării proceselor de producţie, a organi­zării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creş­terii calificării şi specializării cadrelor, utiliză­rii complete a timpului de lucru, raţionalizării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi. 6. CREŞTEREA PERMANENTĂ A EFICIEN­ŢEI ECONOMICE — factor hotărîtor al dina­mismului economic — trebuie să stea la baza întregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie accele­rată viterea de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensifice preocuparea pentru­­folosirea cu maximum de randament a mijloace­lor de producţie, pentru economisirea fonduri­lor materiale, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii. 7. DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE TOATE GRADELE, CONTINUA LUI MODER­NIZARE, în­ vederea satisfacerii cerinţelor cres­­cânde de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingineri şi cadre cu studii su­perioare, cerinţe determinate de­ progresul eco­nomic şi social al ţării; se vor crea condiţii pen­tru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei. 8. EXTINDEREA RELAŢIILOR DE COLABO­RARE ECONOMICA INTERNAŢIONALĂ, dez­voltarea comerţului exterior, îmbunătăţirea structurii acestuia şi ridicarea eficienţei sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifi­că — formă superioară a relaţiilor economice intre state. Dezvoltînd colaborarea economică și tehnico-știintifică cu statele membre ale Q.A.E.R. și cu celelalte ţări socialiste,­ Româ­nia va extinde totodată relaţiile cu toate state­le, indiferent de orînduirea lor socială, va par­ticipa activ la diviziunea internaţională socia­listă a muncii şi la diviziunea mondială. 9. RIDICAREA CONTINUĂ A BUNĂSTĂRII POPORULUI — ŢEIUI SUPREM AL ÎNTREGII ACTIVITĂŢI A PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU. Calea principală de creştere a nivelu­lui de trai va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se în­făptuiască în cadrul unui raport raţional şi echi­tabil între veniturile diferitelor categorii de oa­meni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învă­­ţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii. II PRO­I­ECT DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 OBIECTIVELE SI SARCINILE DE BAZĂ­­ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE IN PERIOADA 1971-1980 Partidul Comunist Român pune în centrul po­liticii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii mo­derne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor re­voluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi va­lorificarea superioară a resurselor ţării, pe uti­lizarea intensivă a întregului potenţial de pro­ducţie, pe o înaltă productivitate a mun­cii sociale , în vederea asigurării condi­ţiilor pentru satisfacerea în tot m­ai lar­ga măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o im­portantă hotărîtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avan­sată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare tre­cerii treptate­ spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialis­mului în lume. Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvol­tării economice pe perioada 1971—1980 sunt ur­mătoarele : 1. CONTINUAREA SUSȚINUTĂ A INDUS­TRIA­­I/ARII LARII, creșterea aportului in­dus­tri­ei — ramură conducătoare a economiei la DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE IN PERIOADA 1971-1975 Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1971-1975 (Continuate in pag. a 2-a) Potrivit obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării economiei naţionale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru perioada 1971— 1975, pe baza cărora se va elabora proiectul pla­nului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Nationale in­ anul 1970.

Next