Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)
1969-11-01 / nr. 7723
ül .r Cătr Preletari din toate t â ri I e, unîtHrl!rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRASOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7723 Sâmbătă, 1 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI După 2.000 de zile de studiu la CEPECA De ce este atît de lung drumul de la ştiinţa organizării la perfecţionarea activităţii practice ? In ultimii ani, acţiunea de organizare pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii a cunoscut o amploare deosebită. In documentele Congresului al X-lea se subliniază necesitatea promovării, la toate locurile de muncă, a unor metode organizatorice moderne, ca o principală cale de sporire a productivităţii muncii, a eficienţei activităţii economice. Fireşte că actualele condiţii ale progresului tehnic, perfecţionările organizatorice refuză rutina, metodele învechite. Iată de ce specialiştii chemaţi să coordoneze această acţiune au trebuit să redevină „elevi" la Otopeni, Snagov, Sinaia, Predeal şi în alte centre de perfecţionare a cadrelor de conducere. La aceste cursuri, aproape 300 de specialişti braşoveni au luat cunoştinţă ,,de tainele“ studiului muncii, calculatoarelor electronice, metodei, drumului critic, sistemului de normare M.T.M., sau ale unor metode moderne de programare liniară. Pentru a afla care este stadiul aplicării cunoştinţelor acumulate la aceste forme superioare de pregătire am întreprins o anchetă in rhidul tuturor absolvenţilor, iată pentru început rezultatele globale ale anchetei: persoane anchetate — 195, răspunsuri primite — 115; funcţia actuală vă permite să aplicaţi cele învăţate? da — 74, nu — 10, răspuns evaziv — 31 ; puteţi estima eficacitatea studiilor aplicate ? da — 35, nu — 40, răspuns evaziv 40; intimpinaţi greutăţi in aplicarea metodelor organizatorice moderne? da — 31, nu — 46, răspuns evaziv — 38. Ca o primă observaţie se remarcă numărul mare (41,2 la sută) al celor care, dintr-un motiv sau altul au evitat să răspundă la întrebările ce le-au fost adresate. Să fie poşta de vină ? Sunt prea ocupaţi cu rezolvarea unor probleme curente, sau pur şi simplu, au vrut să evite un răspuns din care ar fi putut să rezulte minusurile în activitatea lor organizatorică ? înclinăm să credem că ultima alternativă este cea predominantă. Am dori să aflăm în cel mult 10 zile adevărul, fie de la cei în cauză, fie de la conducătorii unităţilor respective. O a doua observaţie se referă la numărul mare al acelora care la întrebările adresate au dat răspunsuri evazive, formale, din care fiecare poate înţelege ce vrea. Cele mai multe ezitări au fost în legătură cu eficacitatea măsurilor aplicate. Înclinăm să punem această reţinere pe seama lipsei de preocupare în această direcţie. Legat de o astfel de concluzie, se pun, fireşte, o serie de întrebări : cum se justifică cheltuielile de specializare efectuate de stat ? Comitetele de direcţie, organizaţiile de partid nu au nimic de spus privitor la activitatea absolvenţilor CEPECA sau a celorlalte cursuri de specializare? Este inadmisibil ca după 2.000 de zile petrecute la Otopeni, Snagov, Sinaia sau Predeal, cadrele şcolarizate să reţină cunoştinţele însuşite numai pentru cultura lor generală. Nu trebuie uitat că statul nu investeşte bani numai de dragul de a informa pe cîţiva specialişti asupra unor metode organizatorice moderne, ci aşteaptă aplicarea unor măsuri concrete a căror eficacitate să se regăsească în graficele realizărilor, în creşterea eficienţei economice. Redacţia ziarului va publica in numerele viitoare comentarii detaliate asupra rezultatelor anchetei. Anchetă realizată de : GH. ARON și Z. FORT Ansamblul artistic al tineretului din Uniunea Sovietica, în vizită la Braşov Azi soseşte la Braşov Ansamblul artistic al tineretului din Uniunea Sovietică. In prima zi a vizitei la Braşov, membrii ansamblului vor vizita căminele studenţeşti din str. Memorandumului, apoi vor avea o discuţie cu studenţii, cu conducerile celor două instituţii braşovene de învăţămînt superior şi casei de cultură. Duminică, artiştii sovietici vor poposi în oraşul Codlea, unde vor face o vizită la fermele I.A.S din localitate şi vor purta discuţii cu tinerii din oraş. După-amiază, la orele 1.7, în sala clubului uzinei „Colorom" interpreţi ai cîntecelor ruseşti şi uzbechistane vor susţine un spectacol de muzică populară şi uşoară Îşi dă concursul Bater Zakirov, artist al poporului din U.R.S.S. De asemenea, Ansamblul tineretului din Leningrad, care a obţinut medalia de aur la Festivalul Mondial al Tineretului de la Sofia 1968, va prezenta o suită de dansuri populare. Luni, 3 noiembrie, solii artei sovietice vor fi oaspeţii uzinei „Tractorul", iar seara, la orele 19, în sala clubului uzinei, vor prezenta în reluare, spectacolul de la Codlea. DRUM ÎI OU IN PAGINA a 4-a Declaraţia Consfătuirii miniştrilor afacerilor externe din statele participante la Tratatul de la Varşovia Pentru cooperatorii din Hălchiu, florile şi legumele produse în sere constituie o importantă sursă de venituri. In prezent aici se efectuează lucrările de îngrijire a tomatelor din ciclul al doilea de producţie. Foto : GH. COJOCARU Ştiinţa organizării raţionale a producţiei cîştigă teren în secţiile Fabricii de stofe, lata unul din efectele măsurilor aplicate la secţia de ţesătură : organizarea, după principiile ergonomiei, a fluxului tehnologic şi de amplasare a războaielor de ţesut. Foto.: GH. BÂNUŢA Faza zonala a Festivalului nau Paradoxul debutului Festivalul naţional de teatru — care îşi desfăşoară în acest sfîrşit de an prima sa ediţie — ne-a reamintit (tuturor celor atenţi la fenomenul dramaturgiei originale, şi nu numai nouă, celor onoraţi ca „juraţi“ în concurs) unul din aspectele teatrului nostru, pe care crezusem, la un moment dat, că l-am depăşit : raritatea debuturilor dramaturgice. într-adevăr, parcurgînd listele cu titluri ale selecţiilor diferitelor teatre pentru Festival (nu numai cele ale etapei Braşov) nu aflim cu două excepţii (P. Tömöry şi Al. Iambori, ambii prezentaţi de Teatrul maghiar din Sf. Gheorghe) — nici un „nume nou“. In loc ca — tocmai cu un astfel de prilej — să întîlnim o galerie de autori dintre cele mai bogate, un peisaj dramaturgic divers şi complex colorat, ne găsim în faţa unui repertoriu compus din puţine titluri şi, mai ales, în faţa unui repertoriu în care revin, cu o insistenţă ce dă de gîndit (căci nu denotă valoarea acelor piese, ci doar lipsa altora mai bune) puţine titluri: „Al patrulea anotimp“, „Croitorii cei mari din Valahia" etc. în aparenţă, situaţia este de neînţeles, în timp ce în tot restul literaturii — poezie, proză — debutul este o condiţie cotidiană, normală de existenţă a acestor arte, în dramaturgie, debutul apare ca o „rara avis“. De obicei înregistrăm doar cîte un debut pe stagiune (o dată pe an) ceea ce poate fi alarmant şi justifică — în oarecare măsură — părerile pesimiste care vorbesc (sau cobesc) despre o oarecare criză a dramaturgiei. Dar situaţia este numai aparent, paradoxală. Căci nu trebuie să uităm că prezentarea unei piese pe scenă implică un drum cu mult mai complicat decît cel al unei poezii în paginile unei reviste. Nu-ţi poţi permite, dacă te consideri un teatru serios, să arunci banii pe fereastră, să cheltuieşti efort uman considerabil, timp şi imaginaţie, numai pentru a mulţumi pe cei cîţiva căutători de noduri în papură (ca subsemnatul) care vor neapărat mai multe şi mai dese debuturi. Dar... Există bineînţeles, un dar ; nu reclam cîtuşi de puţin, sacrificii materiale inutile dar cer — în schimb — mai multă bunăvoinţă şi atenţie din partea teatrelor, în examinarea debuturilor ce li se propun. Nu întotdeauna o piesă scrisă de undebutant este o piesă proastă !Cărin Petrescu a debutat cu „Suflete tari“) și nu întotdeauna o pie- DINU KIVU (Continuare In pag. a 2-a ) La C.A.P. Măeruş şi Apaţa mmnmumummMmmmmmmmmummmmMMmmmmmmmmmmummmm upwum Indolenţa, justificările, nu ţin animalelor nici de cald şi nici de foame Filele calendarului, vremea în continuă răcire, ploile care nu ne vor ocoli prea multă vreme sînt tot atîtea indicii că pînă la ora actuală pregătirile pentru iernarea animalelor trebuiau încheiate. Cum a fost înţeleasă această necesitate la C.A.P. Măeruş ? Consiliul de conducere (preşedinte Martin Barthelmie), a creat condiţiile necesare să se dea în folosinţă în timp util grajdul pentru cabaline nou construit, favorizînd astfel extinderea îngrăşătoriei de tineret taurin în vechiul spaţiu care, a fost reamenajat corespunzător scopului propus. In acelaşi timp la Măeruş au fost luate măsuri eficiente pentru repararea şi dezinfectarea din vreme ,a adăposturilor pentru toate speciile şi categoriile de animale, unil ştreg primind un sprijin preţios din partea uzinei „Metrom" din Braşov, pentru punerea la punct a instalaţiei care alimentează cu apă întregul sector zootehnic. în legătură cu această problemă trebuie arătat că este absolut necesar să se urgenteze terminarea lucrărilor de protejare a reţelei exterioare de conducte şi a gurilor de apă contra îngheţului, evitîndu-se din capul locului situaţii ca cea din iarna trecută cînd, din cauza defectării instalaţiei, adăpatul animalelor s-a făcut manual, impietînd asupra bunei desfăşurări a procesului de producţie. Preocupare a existat şi pentru echilibrarea balanţei furajelor, buna depozitare şi conservare a acestora, precum şi pentru asigurarea necesarului de îngrijitori care au fost recrutaţi dintre cooperatorii buni crescători de animale. Cu toate acestea munca depusă de consiliul de conducere al C.A.P. pentru asigurarea unor condiţii optime de iernare a întregului efectiv de animale nu satisface decît în parte cerinţele. Despre ce este vorba ? Deşi a fost procurat cimentul necesar, iar mormanele de balast depozitate în faţa uşilor împiedică o circulaţie în adăposturile de animale existenta în satul Arini, atît brigadierul zootehnic Carol Adam cît şi celelalte cadre din conducerea C.A.P. nu se grăbesc să ia măsuri de betonare a căilor interioare de acces, aşa cum de altfel s-a prevăzut cu mai mult timp în urmă, în al doilea rînd, fără să ţină seama de experienţa tristă a anului trecut cînd, datorită insuficienţei spaţiului de cazare s-a produs un număr nepennis de mare de mortalităţi la ovine, consiliul de conducere al cooperativei, inginera zootehnistă Gabriela Şarcani şi medicul veterinar de circumscripţie Toma Sandi, au manifestat o slabă preocupare pentru ca noul saivan, a cărui construcţie se află încă în fază incipientă, să fie terminat înainte de căderea zăpezii. Surprinzător este şi faptul că, deşi cunoaşte bine situaţia, comitetul de partid al unităţii (secretar tov. Vasile Răduc) n-a întreprins încă nimic pentru a urni lucrurile din impas. Mult rămasă în urmă cu pregătirile pentru iernarea animalelor este cooperativa agricolă din Apata (preşedinte Gali Ioan). Aici, din cauza neasigurării spaţiului necesar de cazare, problemă care putea fi rezolvată cu mult înainte de venirea frigului, circa 170 capete tinerei femei, între care şi multe, juninci gestante, sunt menţinute noaptea în păşune sub acoperişul... cerului. — In activitatea noastră se manifestă şi alte neajunsuri grave, care pun sub semnul întrebării realizarea, pînă la sfîrşitul anului, a indicatorilor de plan din zootehnie — ne spunea cu amărăciune Adalbert Szakács, brigadierul zootehnic al unităţii. Remarca brigadierului este confirmată de realitate. Mai întîi ne-a reţinut atenţia insuficienta îngrijitorilor, resimţită mai acut la tineretul taurin şi vacile de lapte, iar apoi, am avut neplăcuta ocazie să vedem cum tineretul taurin din categoria pînă la 6 luni, se „hrănea" cu... ogrinji (?!?), deşi cooperativei nu-i lipsesc furajele de bună calitate. Indiferent de scuzele invocate şi de restricţiile care a pretins că i se impun, brigadierul zootehnic Adalbert Szakács avea şi are datoria să respecte cu cea mai mare stricteţe normele raţionale de îngrijire şi furajare, pentru absolut toate speciile şi categoriile de animale. Este o cerinţă elementară, de la care nu trebuie să se abată sub nici un motiv. Un slab interes a manifestat consiliul de conducere al unităţii şi pentru asigurarea unei puternice baze furajere, în sortimente variate şi cantităţi echilibrate. Cînd spunem aceasta ne referim mai ales la faptul că necesarul de suculente pentru perioada de stabulaţie este asigurat numai în proporţie de circa 30 la sută, deşi nici acum nu este tîrziu să se însilozeze, pildă, coletele de sfeclă. E adevărat că pentru acoperirea deficitului s-a hotărît să se însilozeze în amestec cu borhot, circa 15 vagoane de lucerna pro- venită din coasa a 3-a. Slabul spirit gospodăresc a determinat în Ing. C. ILIESCU (Continuare In pag a 2-a) De vitele din Arini vă... spălaţi pe mîini? La Apaţa, 170 de animale dorm sub acoperişul cerului Balanța suculentelor nu-i de loc.. suculentă Faza de toamnă a diviziei şcolare de cros Azi, la orele 15, pe Valea Răcădăului, are loc faza de toamnă a diviziei şcolare de cros. Participă peste 400 de tineri, elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din municipiul Braşov. In dezbaterea adunărilor populare, obiective de un larg interes obştesc In toamna fiecărui an, gosrpodarii comunelor se întîlnesc şi discută despre ceea ce au realizat şi ceea ce au de gînd să realizeze în anul viitor pe linia dezvoltării edilitar-gospodăreşti şi social-culturale a localităţilor. Devenite, deja tradiţionale, aceste adunări populare şi-au dovedit cu prisosinţă utilitatea, fiind în acelaşi timp forme concrete de manifestare a profundului democratism al societăţii noastre socialiste, prin care cetăţenii sunt chemaţi să-şi spună cuvîntul şi să hotărască, asupra unor probleme de un larg interes obştesc. Şi în acest an adunările populare pentru votarea contribuţiei voluntare băneşti şi în muncă sunt aşteptate cu interes de locuitorii satelor. Experienţa anilor precedenţi a demonstrat că succesul Ing. ROMUL RADU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Braşov lor depinde de organizarea, de atenţia pe care comitetele executive ale consiliilor populare comunale o acordă pregătirii materialelor ce vor fi dezbătute în aceste adunări, participării tuturor locuitorilor ca şi de familie. Practica a evidenţiat faptul că acolo unde consiliile populare au dat dovadă de responsabilitate în organizarea adunărilor populare— alegerea obiectivelor, stabilirea contribuţiei, cît şi în participarea ulterioară la muncă a cetăţenilor ■—, s-au obţinut rezultatele scontate. Este suficient să amintim aici că datorită alegerii judicioase a obiectivelor gospodăreşti şi socialculturale, răspunderii cu care s-a acţionat pentru traducerea în fapt a hotărîrilor adunărilor populare, locuitorii comunelor Gincu, Bran, Tărlungeni, Voila, Sînpetru ş.a. au reuşit să schimbe radical înfăţişarea acestor localităţi, conferindu-le tot mai mult atributele unei civilizaţii urbanistice moderne. Priceperea, hărnicia sătenilor s-au materializat şi în construcţia multor obiective social-culturale. Numai în acest an, la Budila, Bran, Tărlungeni, Viştea, ori Vama Buzăului, s-au dat în exploatare cămine culturale, la Voila şi Hoghiz şi-au deschis porţile două şcoli noi. în curînd, „zestrea“ aşezărilor rurale ale judeţului nostru se va îmbogăţi cu încă 16 săli de clasă, 9 cămine culturale, cinci dispensare şi puncte sanitare, şase grădiniţe. Bilanţul este suficient de grăitor. Tocmai de aceea, efortul conjugat al consiliilor populare şi cetăţenilor, îndrumat atent de comitetele de partid comunale, va trebui îndreptat, şi în viitor spre realizarea acelor obiective care sunt de cea mai strictă utilitate şi stringentă actualitate pentru locuitorii satelor şi comunelor. In acest sens, este necesar ca toate comitetele executive comunale să cunoască din timp şi să analizeze cu rigurozitate propunerile venite din partea deputaţilor, comitetelor de cetăţeni şi a cetăţenilor înşişi, orientîndu-se asupra utilităţii şi necesităţii lor, a termenului posibil de execuţie. Din controalele efectuate pe teren reiese că majoritatea consiliilor populare comunale au selectat şi analizat cu multă grijă în sesiuni propunerile făcute de cetăţeni, care urmează să facă obiectul dezbaterilor în adunările populare. A reieşit, de asemenea, că lucrările alese sunt cele mai oportune, în raport cu dezvoltarea fiecărei localităţi şi trebuinţele cetăţenilor. Se poate spune că, în majoritatea cazurilor, cetăţenii şi con (Continuare în pag. a 3-a) ■ mm uainnial ■■ 11 Cu planul anual de investiţii îndeplinit Ziarul nostru îşi informa cu cîteva zile în urmă cititorii, că la Uzina de autocamioane au fost puse în funcţiune, înainte de termen, primele linii tehnologice din noua turnătorie de fontă. Ieri, colectivul uzinei, împreună cu constructorii I.G.I.M-ului care îşi desfăşoară activitatea pe acest şantier, au raportat îndeplinirea planului de investiţii pe 1969. Pînă la sfîrşitul anului beneficiarul şi constructorul şi-au propus să mai realizeze suplimentar lucrări în valoare de circa 20 milioane lei. 240 m . transportoare suspendate în funcţiune In cadrul acţiunii de organizare şi mecanizare a transporturilor interne, la Uzina nr. 2 a fost dat recent în funcţiune cel de-al treilea transportor suspendat la secţia de uzinaj fitinguri Lungimea totală a transportoarelor suspendate din uzină se ridică astfel la 240 metri. Prin amenajarea maşinilor în linii de flux continuu şi reducerea la minimum a timpului de transport al pieselor pe linia magazie-maşină-punct de control, productivitatea muncii crește cu aproape 20 la sută la prelucrarea mecanică a fitingurilor. MERIDIANE Alpinism lunar... Modulul lunar ce va atinge la 19 noiembrie suprafaţa Selenei a fost botezat „Interpide“ iar cabina de comandă „Yankee Clipper“, amintind de primele cargouri rapide americane din secolul trecut. Dînd aceste nume de cod, astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean îşi anunţă identitatea — toţi trei marinari cu acelaşi grad : căpitani de fregată. înainte de a pleca de la Houston spre Cape Kennedy, unde se vor antrena pînă la 14 noiembrie, ziua lansării, cei trei membri ai echipajului lui „Apollo- 12", au expus pe larg schimbările ce vor fi efectuate la instalaţiile de aselenizare pentru a ajunge cît mai aproape de punctul fixat în „Oceanul Furtunilor“. Datorită faptului că în timpul experienţei „Apollo-11“ a fost înregistrată o „eroare“ de şase kilometri faţă de punctul prevăzut, specialiştii de la Cappe Kennedy au modificat ordinatorul utilizat la ghidarea modulului lunar. El a fost înlocuit cu un ordinator care poate da soluţii instantanee la informaţiile furnizate de aparatele de navigaţie. Se ştie că dificultăţile „Vulturului" s-au datorat faptului că operaţiunile (Continuare în pag. a 4-a)