Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-01 / nr. 7723

ül .r Cătr Preletari din toate t â ri I e, unîtHrl!­­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRASOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7723 Sâmbătă, 1 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI După 2.000 de zile de studiu la CEPECA De ce este atît de lung drumul de la ştiinţa organizării la perfecţionarea activităţii practice ? In ultimii ani, acţiunea de or­ganizare pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii a cunoscut o amploare deosebită. In docu­mentele Congresului al X-lea se subliniază necesitatea promovării, la toate locurile de muncă, a unor metode organizatorice moderne, ca o principală cale de sporire a pro­ductivităţii muncii, a eficienţei activităţii economice. Fireşte că actualele condiţii ale progresului tehnic, perfecţionările organiza­torice refuză rutina, metodele în­vechite. Iată de ce specialiştii chemaţi să coordoneze această acţiune au trebuit să redevină „e­­levi" la Otopeni, Snagov, Sinaia, Predeal şi în alte centre de per­fecţionare a cadrelor de condu­cere. La aceste cursuri, aproape 300 de specialişti braşoveni au luat cunoştinţă ,,de tainele“ stu­diului muncii, calculatoarelor e­­lectronice, metodei, drumului cri­tic, sistemului de normare M.T.M., sau ale unor metode moderne de programare liniară. Pentru a afla care este stadiul aplicării cunoştinţelor acumulate la aceste forme superioare de pregătire am întreprins o anchetă in rhidul tuturor absolvenţilor, iată pentru început rezultatele globale ale anchetei: persoane an­chetate — 195, răspunsuri pri­mite — 115; funcţia actuală vă permite să aplicaţi cele învăţa­te? da — 74, nu — 10, răspuns evaziv — 31 ; puteţi estima efica­citatea studiilor aplicate ? da — 35, nu — 40, răspuns evaziv 40; intimpinaţi greutăţi in aplicarea metodelor organizatorice moderne? da — 31, nu — 46, răspuns evaziv — 38. Ca o primă observaţie se re­marcă numărul mare (41,2 la sută) al celor care, dintr-un motiv sau altul au evitat să răspundă la în­trebările ce le-au fost adresate. Să fie poşta de vină ? Sunt prea ocupaţi cu rezolvarea unor pro­bleme curente, sau pur şi simplu, au vrut să evite un răspuns din care ar fi putut să rezulte minu­surile în activitatea lor organiza­torică ? înclinăm să credem că ultima alternativă este cea pre­dominantă. Am dori să aflăm în cel mult 10 zile adevărul, fie de la cei în cauză, fie de la condu­cătorii unităţilor respective. O a doua observaţie se referă la numărul mare al acelora care la întrebările adresate au dat răs­punsuri evazive, formale, din care fiecare poate înţelege ce vrea. Cele mai multe ezitări au fost î­n legătură cu eficacitatea măsu­rilor aplicate. Înclinăm să punem această reţinere pe seama lipsei de preocupare în această direcţie. Legat de o astfel de concluzie, se pun, fireşte, o serie de între­bări : cum se justifică cheltuielile de specializare efectuate de stat ? Comitetele de direcţie, organiza­ţiile de partid nu au nimic de spus privitor la activitatea absol­venţilor CEPECA sau a celorlalte cursuri de specializare? Este inadmisibil ca după 2.000 de zile petrecute la Otopeni, Sna­gov, Sinaia sau Predeal, cadrele şcolarizate să reţină cunoştinţele însuşite numai pentru cultura lor generală. Nu trebuie uitat că sta­tul nu investeşte bani numai de dragul de a informa pe cîţiva spe­cialişti asupra unor metode or­ganizatorice moderne, ci aşteaptă aplicarea unor măsuri concrete a căror eficacitate să se regăsească în graficele realizărilor, în creş­terea eficienţei economice. Redacţia ziarului va publica in numerele viitoare comentarii de­taliate asupra rezultatelor an­chetei. Anchetă realizată de : GH. ARON și Z. FORT Ansamblul artistic al tineretului din Uniunea Sovietica, în vizită la Braşov Azi soseşte la Braşov An­samblul artistic al tineretului din Uniunea Sovietică. In prima zi a vizitei la Bra­şov, membrii ansamblului vor vizita căminele studenţeşti din str. Memorandumului, apoi vor avea o discuţie cu studenţii, cu conducerile celor două in­stituţii braşovene de învăţă­­mînt superior şi casei de cul­tură. Duminică, artiştii sovietici vor poposi în oraşul Codlea, unde vor face o vizită la fer­mele I.A.S din localitate şi vor purta discuţii cu tinerii din oraş. După-amiază, la ore­le 1.7, în sala clubului uzinei „Colorom" interpreţi ai cînte­­celor ruseşti şi uzbechistane vor susţine un spectacol de muzică populară şi uşoară Îşi dă concursul Bater Zakirov, artist al poporului din U.R.S.S. De asemenea, Ansamblul tine­­retulu­i din Leningrad, care a obţinut medalia de aur la Fes­tivalul Mondial al Tineretului de la Sofia 1968, va prezenta o suită de dansuri populare. Luni, 3 noiembrie, solii artei sovietice vor fi oaspeţii uzinei „Tractorul", iar seara, la orele 19, în sala clubului uzinei, vor prezenta în reluare, spectaco­­­­lul de la Codlea. DRUM ÎI OU IN PAGINA a 4-a Declaraţia Consfătuirii miniştrilor afacerilor externe din statele participante la Tratatul de la Varşovia Pentru cooperatorii din Hălchiu, florile şi legumele produse în sere constituie o importantă sur­să de venituri. In prezent aici se efectuează lucrările de îngrijire a tomatelor din ciclul al doilea de producţie. Foto : GH. COJOCARU Ştiinţa organiz­ării raţionale a producţiei cîştigă teren în secţiile Fabricii de stofe, lata unul din efectele măsurilor aplicate la secţia de ţesătură : organizarea, du­pă principiile ergonomiei, a flu­xului tehnologic şi de amplasare a războaielor de ţesut. Foto.: GH. BÂNUŢA Faza zonala a Festivalului nau­ Paradoxul debutului Festivalul naţional de teatru — care îşi desfăşoară în acest sfîr­­şit de an prima sa ediţie — ne-a reamintit (tuturor celor atenţi la fenomenul dramaturgiei origina­le, şi nu numai nouă, celor onoraţi ca „juraţi“ în concurs) unul din aspectele teatrului nostru, pe ca­re crezusem, la un moment dat, că l-am depăşit : raritatea debutu­rilor dramaturgice. într-adevăr, parcurgînd listele cu titluri ale selecţiilor diferitelor teatre pen­tru Festival (nu numai cele ale etapei Braşov) nu afli­m cu două excepţii (P. Tömöry şi Al. Iam­­bori, ambii prezentaţi de Teatrul maghiar din Sf. Gheorghe) — nici un „nume nou“. In loc ca — toc­mai cu un astfel de prilej — să întîlnim o galerie de autori din­tre cele mai bogate, un peisaj dramaturgic divers şi complex co­lorat, ne găsim în faţa unui re­pertoriu compus din puţine titluri şi, mai ales, în faţa unui reper­toriu în care revin, cu o insis­tenţă ce dă de gîndit (căci nu de­notă­­ valoarea acelor piese, ci doar lipsa altora mai bune) pu­ţine titluri: „Al patrulea anotimp“, „Croitorii cei mari din Valahia" etc. în aparenţă, situaţia este de ne­înţeles, în timp ce în tot restul literaturii — poezie, proză — de­butul este o condiţie cotidiană, normală de existenţă a acestor arte, în dramaturgie, debutul apa­re ca o „rara avis“. De obicei în­registrăm doar cîte un debut pe stagiune (o dată pe an) ceea ce poate fi alarmant şi justifică — în oarecare măsură — părerile pesimiste care vorbesc (sau co­besc) despre o oarecare criză a dramaturgiei. Dar situaţia este numai aparent, paradoxală. Căci nu trebuie să uităm că prezentarea unei piese pe scenă implică un drum cu mult mai complicat decît cel al unei poezii în paginile unei reviste. Nu-ţi poţi permite, dacă te con­sideri un teatru s­erios, să arunci banii pe fereastră, să cheltuieşti efort uman considerabil, timp şi imaginaţie, numai pentru a mul­ţumi pe cei cîţiva căutători de noduri în papură (ca subsemnatul) care vor neapărat mai multe şi mai dese debuturi. Dar... Există bineînţeles, un dar ; nu reclam cîtuşi de puţin, sacrificii materiale inutile dar cer — în schimb — mai multă bunăvoinţă şi atenţie din partea teatrelor, în examinarea debutu­rilor ce li se propun. Nu întot­deauna o piesă scrisă de un­­de­butant este o piesă proastă !Că­rin­ Petrescu a debutat cu „Sufle­te tari“) și nu întotdeauna o pie- DINU KIVU (Continuare In pag. a 2-a ) La C.A.P. Măeruş şi Apaţa mmnmumummMmmmmmmmmummmmMMmmmmmmmmmmummm­m­ up­­­­­­­w­­­­um Indolenţa, justificările, nu ţin anima­lelor nici de cald şi nici de foame Filele calendarului, vremea în continuă răcire, ploile care nu ne vor ocoli prea multă vreme sînt tot atîtea indicii că pînă la ora actuală pregătirile pentru ierna­­rea animalelor trebuiau încheiate. Cum a fost înţeleasă această necesitate la C.A.P. Măeruş ? Consiliul de conducere (pre­şedinte Martin Barthelmie), a creat condiţiile necesare să se dea în folosinţă în timp util graj­dul pentru cabaline nou constru­it, favorizînd astfel extinderea în­­grăşătoriei de tineret­ taurin în vechiul spaţiu care, a fost reame­­najat corespunzător scopului pro­pus. In acelaşi timp la Mă­eruş au fost luate măsuri efici­ente pentru repararea şi dezin­fectarea din vreme ,a adăposturi­lor pentru toate speciile şi cate­goriile de animale, unil ştreg pri­mind un sprijin preţios din par­tea uzinei „Metrom" din Braşov, pentru punerea la punct a insta­laţiei care alimentează cu apă în­tregul sector zootehnic. în legă­tură cu această problemă trebuie arătat că este absolut necesar să se urgenteze terminarea lucrărilor de protejare a reţelei exterioare de conducte şi a gurilor de apă contra îngheţului, evitîndu-se din capul locului situaţii ca cea din iarna trecută cînd, din cauza de­fectării instalaţiei, adăpatul ani­malelor s-a făcut manual, impie­­tînd asupra bunei desfăşurări a procesului de producţie. Preocupare a existat şi pentru echilibrarea balanţei furajelor, buna depozitare şi conservare a acestora, precum şi pentru asigu­rarea necesarului de îngrijitori care au fost recrutaţi dintre coo­peratorii buni crescători de ani­m­­ale. Cu toate acestea munca depusă de consiliul de conducere al C.A.P. pentru asigurarea unor condiţii optime de iernare a în­tregului efectiv de animale nu satisface decît în parte cerinţele. Despre ce este vorba ? Deşi a fost procurat cimentul necesar, iar mormanele de balast depozitate în faţa uşilor împiedică o circulaţie în adăposturile de animale existenta în satul Arini, atît brigadierul zo­otehnic Carol Adam cît şi celelal­te cadre din conducerea C.A.P. nu se grăbesc să ia măsuri de be­­tonare a căilor interioare de ac­ces, aşa cum de altfel s-a prevă­zut cu mai mult timp în urmă, în al doilea rînd, fără să ţină sea­ma de experienţa tristă a anului trecut cînd, datorită insuficienţei spaţiului de cazare s-a produs un număr nepennis de mare de mor­­talităţi la ovine, consiliul de con­ducere al cooperativei, inginera zootehnistă Gabriela Şarcani şi medicul veterinar de circumscrip­ţie Tom­a Sandi, au manifestat o slabă preocupare pentru ca noul saivan, a cărui construcţie se află încă în fază incipientă, să fie ter­minat înainte de căderea zăpezii. Surprinzător este şi faptul că, deşi cunoaşte bine situaţia, comitetul de partid al unităţii (secretar tov. Vasile Răduc) n-a întreprins în­că nimic pentru a urni lucrurile din impas. Mult rămasă în urmă cu pre­gătirile pentru iernarea animale­lor este cooperativa agricolă din Apata (preşedinte Gali Ioan). Aici, din cauza neasigurării spa­ţiului necesar de cazare, proble­mă care putea fi rezolvată cu mult înainte de venirea frigului, circa 170 capete tinerei femei, în­tre care şi multe, juninci gestan­­te, sunt menţinute noaptea în pă­şune sub acoperişul... cerului. — In activitatea noastră se ma­nifestă şi alte neajunsuri grave, care pun sub semnul întrebării realizarea, pînă la sfîrşitul anului, a indicatorilor de plan din zoo­tehnie —­ ne spunea cu amără­ciune Adalbert Szakács, brigadie­rul zootehnic al unităţii. Remarca brigadierului este con­firmată de realitate. Mai întîi ne-a reţinut atenţia insuficienta îngri­jitorilor, resimţită mai acut la ti­neretul taurin şi vacile de lapte, iar apoi, am avut neplăcuta oca­zie să vedem cum tineretul tau­rin din categoria pînă la 6 luni, se „hrănea" cu... ogrinji (?!?), deşi cooperativei nu-i lipsesc fu­rajele de bună calitate. Indiferent de scuzele invocate şi de restricţiile care a pretins că i se impun, brigadierul zooteh­nic Adalbert Szakács avea şi are datoria să respecte cu cea mai mare stricteţe normele raţionale de îngrijire şi furajare, pentru absolut toate speciile şi categorii­le de animale. Este o cerinţă ele­mentară, de la care nu trebuie să se abată sub nici un motiv. Un slab interes a manifestat consiliul de conducere al unităţii şi pentru asigurarea unei puterni­ce baze furajere, în sortimente variate şi cantităţi echilibrate. Cînd spunem aceasta ne referim mai ales la faptul că necesarul de suculente pentru perioada de sta­­bulaţie este asigurat numai în proporţie de circa 30 la sută, deşi nici acum nu este tîrziu să se în­­silozeze, pildă, coletele de sfe­clă. E adevărat că pentru acope­rirea deficitului s-a hotărît­ să se însilozeze în amestec cu borhot, circa 15 vagoane de lucerna pro-­ venită din coasa a 3-a. Slabul spi­rit gospodăresc a determinat în­ Ing. C. ILIESCU (Continuare In pag a 2-a) De vitele din Arini vă... spălaţi pe mîini? La Apaţa, 170 de animale dorm sub acope­rişul cerului Balanța suculentelor nu-i de loc.. suculentă Faza de toamnă a diviziei şcolare de cros Azi, la orele 15, pe Valea Răcădăului, are loc faza de toamnă a diviziei şcolare de cros. Par­­ticipă peste 400 de tineri, elevi ai liceelor şi şcolilor profesionale din municipiul Braşov. In dezbaterea adunărilor populare, obiective de un larg interes obştesc In toamna fiecărui an, gosr­podarii comunelor se întîlnesc şi discută despre ceea ce au realizat şi ceea ce au de gînd să realizeze în anul viitor pe li­nia dezvoltării edilitar-gospodă­­reşti şi social-culturale a localită­ţilor. Devenite, deja tradiţionale, aceste adunări populare şi-au do­vedit cu prisosinţă utilitatea, fiind în acelaşi timp forme concrete de manifestare a profundului demo­cratism al societăţii noastre socia­liste, prin care cetăţenii sunt che­maţi să-şi spună cuvîntul şi să hotărască, asupra unor probleme­ de un larg interes obştesc. Şi în acest an adunările popu­lare pentru votarea contribuţiei voluntare băneşti şi în muncă sunt aşteptate cu interes de locuitorii satelor. Experienţa anilor prece­denţi a demonstrat că succesul Ing. ROMUL RADU, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui popular al judeţului Braşov lor depinde de organizarea, de a­­tenţia pe care comitetele execu­tive ale consiliilor populare comu­nale o acordă pregătirii materia­lelor ce vor fi dezbătute în aces­te adunări, participării tuturor locuitorilor ca şi de familie. Prac­tica a evidenţiat faptul că­ acolo unde consiliile­­ populare au dat dovadă de responsabilitate în or­ganizarea adunărilor populare­­— alegerea obiectivelor, stabilirea contribuţiei, cît şi în participarea ulterioară la muncă a cetăţenilor ■—, s-au obţinut rezultatele scon­tate. Este suficient să amintim a­­ici că datorită alegerii judicioase a obiectivelor gospodăreşti şi social­­culturale, răspunderii cu care s-a acţionat pentru traducerea în fapt a hotărîrilor adunărilor populare, locuitorii comunelor Gincu, Bran, Tărlungeni, Voila, Sînpetru ş.a. au reuşit să schimbe radical înfăţişa­rea acestor localităţi, conferindu-le tot mai mult atributele unei civi­lizaţii urbanistice moderne. Pri­ceperea, hărnicia sătenilor s-au materializat şi în construcţia mul­tor obiective social-culturale. Nu­mai în acest an, la Budila, Bran, Tărlungeni, Viştea, ori Vama Bu­zăului, s-au dat în exploatare că­mine culturale, la Voila şi Hoghiz şi-au deschis porţile două şcoli noi. în curînd, „zestrea“ aşezări­lor rurale ale judeţului nostru se va îmbogăţi cu încă 16 săli de clasă, 9 cămine culturale, cinci dispensare şi puncte sanitare, şase grădiniţe. Bilanţul este suficient de grăi­tor. Tocmai de aceea, efortul conjugat al consiliilor popu­lare şi cetăţenilor, îndrumat atent de comitetele de par­tid comunale, va trebui în­dreptat, şi în viitor spre realizarea acelor obiective care sunt de cea mai strictă utilitate şi stringentă actualitate pentru locuitorii sate­lor şi comunelor. In acest sens, este necesar ca toate comitetele executive comunale să cunoască din timp şi să analizeze cu rigu­rozitate propunerile venite din partea deputaţilor, comitetelor de cetăţeni şi a cetăţenilor înşişi, o­­rientîndu-se asupra utilităţii şi necesităţii lor, a termenului posi­bil de execuţie. Din controalele efectuate pe teren reiese că ma­joritatea consiliilor populare co­munale au selectat şi analizat cu multă grijă în sesiuni propune­rile făcute de cetăţeni, care ur­mează să facă­­ obiectul dezbate­rilor în adunările populare. A reieşit, de­ asemenea, că lucrările alese sunt cele mai oportune, în raport cu dezvoltarea fiecărei lo­calităţi şi trebuinţele cetăţenilor. Se poate spune că, în majo­ritatea cazurilor, cetăţenii şi con­ (Continuare în pag. a 3-a) ■ mm uainnial ■■ 11 Cu planul anual de investiţii îndeplinit Ziarul nostru îşi informa cu cîteva zile în urmă cititorii, că la Uzina de autocamioane au fost puse în funcţiune,­ înainte de termen, primele linii tehno­logice din noua turnătorie de fontă. Ieri, colectivul uzinei, împreună cu constructorii I.G.I.M-ului care îşi desfăşoară activitatea pe acest şantier, au raportat îndeplinirea planului de investiţii pe 1969. Pînă la sfîrşitul anului beneficiarul şi constructorul şi-au propus să mai realizeze suplimentar lu­crări în valoare de circa 20 milioane lei. 240 m . transportoare suspendate în funcţiune In cadrul acţiunii de organi­zare şi mecanizare a transpor­turilor interne, la Uzina nr. 2 a fost dat recent în funcţiune cel de-al treilea transportor suspendat la secţia de uzinaj fitinguri Lungimea totală a transportoarelor suspendate din uzină se ridică astfel la 240 metri. Prin amenajarea maşini­lor în linii de flux continuu şi reducerea la minimum a timpu­lui de transport al pieselor pe linia magazie-maşină-punct de control, productivitatea muncii crește cu aproape 20 la sută la prelucrarea mecanică a fitingu­­rilor. M­ERIDIANE Alpinism lunar... Modulul lunar ce va atinge la 19 noiembrie su­prafaţa Selenei a fost botezat „Interpide“ iar ca­bina de comandă „Yankee Clipper“, amintind de primele cargouri rapide americane din secolul trecut. Dînd aceste nume de cod, astronauţii ame­ricani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean îşi anunţă identitatea — toţi trei marinari cu acelaşi grad : căpitani de fregată. înainte de a pleca de la Houston spre Cape Kennedy, unde se vor antrena pînă la 14 noiembrie, ziua lan­sării, cei trei membri ai echipajului lui „Apollo- 12", au expus pe larg schimbările ce vor fi efec­tuate la instalaţiile de aselenizare pentru a ajun­ge cît mai aproape de punctul fixat în „Oceanul Furtunilor“. Datorită faptului că în timpul expe­rienţei „Apollo-11“ a fost înregistrată o „eroa­re“ de şase kilometri faţă de punctul prevăzut, specialiştii de la Cappe Kennedy au modificat or­dinatorul utilizat la ghidarea modulului lunar. El a fost înlocuit cu un ordinator care poate da soluţii instantanee la informaţiile furnizate de aparatele de navigaţie. Se ştie că dificultăţile „Vulturului" s-au datorat faptului că operaţiunile (Continuare în pag. a 4-a)

Next