Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)
1969-12-03 / nr. 7750
Nr. 7750 DRUM NOU A.B.C. tehnic pentru şcolari Consiliul judeţean al pionierilor din Braşov a editat recent un „A. B. G. tehnic“ destinat conducătorilor de cercuri pioniereşti. Lucrarea, după cum sîntem informaţi în cuvîntul de deschidere, „a căutat să cuprindă sistematizat cit mai mult din experienţa practică şi teoretică a cercurilor de aero şi navomodele, rachete, radio şi foto". Şi, intr-adevăr, sunt descrise pina la amănunt modalităţile de realizare a unui planor simplu, a unui velier de tip yaht, a unui motopropulsor, a unei rachete cu o treaptă etc. Totul redat într-un stil simplu, de o acurateţa ireproşabilă. în felul acesta manualul devine util atît pentru îndrumătorii de cerc, cit şi pentru documentarea personală a midio, meşteri Cele 11 planşe precum şi numeroasele desene, inspirat alcătuite, vin să demonstreze pe „viu", convingător, explicaţiile teoretice. „A B. C.-ul tehnic" se adaugă prea puţinelor indicaţii metodice existente referitoare la activi-* tatea cercurilor cu profil tehnic. Semnalînd o iniţiativă utilă, sperăm totodată că editorul, Consiliul judeţean al pionierilor Braşov nu-şi va dezminţi promisiunea din cuvîntul introductiv de a completa în viitorul apropiat „AlB.C.-ul tehnic" cu materiale destinate cercurilor de cibernetică, automatică, automobilism, tehnologia pirogravurii etc. ERMII RADULESCU OAMENII DE VOLAN Autobuzele I.T. A. Braşov parcurg distante astronomice Deservim cerinţele economiei in cincinal Peste Carpaţi, la Dunăre Dimineaţa, în zori, cînd prima geană a răsăritului încă nu s-a profilat pe orizont, impiegatul de serviciu la autogara întreprinderii de transporturi auto Braşov comandă plecarea în cursă a primului autobuz. Vara sau în toi de iarnă grea, sub cer senin sau pe ploi ce par nesfîrşite, autobuzele îşi reiau cursele zilnice pe distanţe mai mari sau mai mici, sub semnul aceluiaşi invariabil şi riguros program. La aceeaşi oră a primului început de dimineaţă, cînd negurile încă nu s-au risipit, îşi iau startul pe traseele lor obişnuite şi autobuzele din Sibiu, Agnita, Mediaş, Făgăraş, Sf. Gheorghe, Rupea, Tg. Secuiesc şi din multe, foarte multe alte localităţi situate pe cuprinsul a trei judeţe : Braşov, Sibiu, Covasna Sunt judeţele în care îşi au „rampele de lansare“ autobuzele Întreprinderii de transporturi auto Braşov. Fiecare dintre noi a călătorit cu autobuzul. Dar cîţi cunoaştem sau ne-am străduit vreodată să aflăm coordonatele în care se desfăşoară această vastă şi dificilă activitate de transport auto, cifra localităţilor deservite, volumul de călători şi mărfuri care este strămutat zilnic, adesea pe distanţe mari, dintr-o parte a ţării în alta ? Ne-am propus să elucidăm întrebările de acest fel prin răspunsuri prompte şi edificatoare. Ni le oferă luliu Florea, directorul întreprinderii. — Mai îrntîi, tovarășe director, cite trasee sînt deservite de către autobuzele pentru călători ate întreprinderii ? — 276 de trasee. — Care însumează o distanță totală de... — 9.558 kilometri. — Aceasta ar echivala cu de trei ori şi'’jumătate distanţa de la Bucureşti la Paris. Din lista abundentă a acestor trasee, reţinem cîteva din cele mai mari: cursele care pleacă de la Braşov la Bacău, Galaţi (aşadar de la Braşov peste Carpaţi pina la Dunăre), Piteşti, Tg. Mureş şi cele de la Sibiu la Cluj şi Tg. Mureş. — Cite localităţi sunt deservite de cursele aflate în circulaţie curentă pentru călători ? — Numai în judeţele Braşov,Sibiu şi Covasna numărul acestora se ridică la 360. Dar, după cum aţi văzut, autobuzele noastre deservesc în cursele lor mai lungi şi localităţile din alte judeţe. — Totalizînd kilometrii parcurşi pe o perioadă de un an, de pildă, ne-am apropia, fără îndoială, de cifre de ordinul celor din astronomie. Dar v-am luat prin surprindere. Probabil că pregătirea răspunsului necesită unele calcule. Nu, la noi poate mai mult ca în alte sectoare, evidenţa operativă la zi a situaţiilor este o condiţie indispensabilă. — în acest caz oferiţi-ne cifra. — Pot să vă informez că în 10 luni din acest an, autobuzele întreprinderii noastre au parcurs o distanta de 14.518.618 kilometri. — Ceea ce echivalează cu de peste 35 de ori distanţa de la Pămînt la Lună. Iubite cititor, este necesar să continuăm interviul. Se pare că directorul luliu Florea mai deţine cîteva cifre spectaculoase. Ar fi păcat să nu vi le împărtăşim. — Cite autobuze pleacă în curse îrntr-o singură zi? Din autogările şi autobuzele întreprinderii noastre pleacă zilnic peste 1.200 curse de autobuze. — Fiind vorba despre cursele de călători, cam cite persoane le folosesc, să zicem, într-o lună ? — In luna octombrie, de pildă, autobuzele noastre au transportat 2.400.000 de călători. — Cifra reprezintă exact a opta parte din populaţia întregii tari. Conducerea, urmărirea şi dirijarea unei asemenea reţele uriaşe de transporturi în condiţii optime de încadrare în timp şi siguranţă deplină în circulaţie reclamă, fără îndoială, un înalt grad de organizare, promovarea celor mai avansate forme de evidenţă operativă, control riguros, înseamnă să stăpîneşti arta şi ştiinţa conducerii, în iernile cu zăpezi abundente, în zilele geroase, cu polei pe şosele, autobuzele întreprinderii sînt chemate să circule în condiţii de program normal întrucît de exactitatea orelor planificate pentru sosuri şi plecări depinde în multe cazuri prezenţa în uzine şi fabrici a unor oameni, bunul mers al producţiei. Dar in afară de călători, întreprinderea de transporturi auto Braşov deserveşte şi economia prin transporturi de materii prime şi produse finite, materiale de construcţii pentru şantierele cincinalului, mărfuri pentru reţeaua comercială de la oraşe şi sate. Dragoş Vlădescu, inginer şef cu producţia, ne exemplifică contribuţia adusă şi în acest sector, eforturile depuse pentru onorarea ireproşabilă a sarcinilor, în 10 luni din acest an s-au transportat, numai pentru şantierele construcţiilor de locuinţe din judeţul Braşov, 305.220 tone de materiale. — La care se adaugă transporturile similare din judeţele Sibiu şi Covasna. — Exact, în atenţia noastră se află de asemenea în permanenţă transporturile optime de materii prime şi materiale din diferite părţi ale ţării pentru uzinele şi fabricile braşovene. — Ce reprezintă aceste transporturi în volumul total ? — Circa 60 la sută din realizările întreprinderii. Primim informaţii noi de la Gheorghe Timaru, inginer şef cu probleme tehnice. — Zilele acestea s-a dat în exploatare noua magistrală de asfalt Braşov — Câmpulung Muscel. Vi s-a creat astfel o nouă linie de circulaţie modernă. — Pentru asfaltarea ei întreprinderea noastră a transportat pe şantiere 371.390 tone de materiale. ■— Efectuaţi transporturi şi în alte zone ale ţării ? — în vară, coloanele noastre de autocamioane au fost trimise pentru transportul griului In Bărăgan. — Asemenea sarcini ridică, fără îndoială, probleme dificile. — Pe care ne străduim să le soluţionăm cu succes prin buna organizare a procesului de întreţinere şi reparaţii, asigurarea unei cantităţi mari de agregate de schimb recondiţionate, trimiterea unor meseriaşi de întreţinere să însoţească coloanele. Şi aici, la transporturile de mărfuri întîlnirii cifre astronomice. Rulajul autocamioanelor şi autobasculantelor întreprinderii braşovene în 10 luni din acest an a acoperit 66.532.109 kilometri efectiv parcurşi... ... în 1970, capacitatea de transport va trebuii să înregistreze conform pixului o creştere de 4 la sută la călători şi de 6,4 la sută la mărfuri. Pentru aceasta, unităţile de exploatare sunt şi vor fi dotate şi în continuare cu noi mijloace. Noilor complexe de exploatare şi întreţinere construite la Braşov şi Rupea li se adaugă altele. Zilele acestea, s-a dat în exploatare la Sibiu un nou complex de acest fel, prevăzut cu o capacitate pentru 700 de autovehicule. S-au elaborat proiectele pentru o nouă unitate, a cărei construcţie va începe în anul viitor la Sf. Gheorghe. Noi lucrări de extindere a capacităţilor de parcare se vor executa la autogara Braşov şi la autobaza de la Tg. Secuiesc, în 1970, întreprinderea va primi noi aparate şi dispozitive-‘în valoare de 700.000 lei. Parcul întreprinderii cuprinde în prezent — ne informează inginerul Ion Dalca, şeful serviciului tehnic şi secretarul organizaţiei de bază — 400 de autobuze, 1.420 de autocamioane, 564 de autobasculante şi 1970 de remorci. Întregul parc este organizat în coloane, în cadrul cărora se execută transporturile şi reviziile tehnice. Transporturile interurbane sunt urmărite prin dispecerate pentru încărcări pe parcurs. Este o iniţiativă originală a specialiştilor de la întreprinderea braşoveană. Laurenţiu Suciu, contabilul şef al întreprinderii, ne prezintă bilanţul care în limbajul lapidar al cifrelor concentrează eforturile unui harnic colectiv de oameni înfrăţiţi cu drumurile. Planul pe 10 lunii a fost depăşit cu 6,8 la sută la tone kilometri convenţionali, cu 5,5 la sută la tone kilometri, cu 12 la sută la kilometri parcurşi. Se află, într-un stadiu avansat pregătirile pentru anul viitor. Realizarea ritmică a sarcinilor de plan, conducerea competentă a întregii activităţi contabile şi financiare au condus la obţinerea în numai 9 luni din acest an a unor beneficii peste plan în valoare de 5.521 000 lei. ...Anotimpul rece ridică probleme dificile pentru oamenii de la volan. Toate pregătirile pentru întîmpinarea iernii au fost însă executate în termenele prestabilite Aceste pregătiri au vizat un complex de măsuri de la clădirile şi instalaţiile energetice, şi de întreţinere, la parcul de autobuze (o atenţie deosebită pentru crearea unor condiţii corespunzătoare de transport al călătorilor), instruirea personalului de la unităţile de exploatare. ... Perfecţionarea organizării lucrului, a producţiei şi a muncii reprezintă un obiectiv de primă însemnătate. Inginerul Fr. Mahsam, şeful serviciului de organizare a producţiei şi a muncii, ne prezintă un adevărat program realizat până în prezent pe linia acestei preocupări. S-au elaborat studii şi experienţe cu rezultate valoroase, din care unele au fost extinse pe ţară. Consemnăm doar cîteva titluri : perfecţionarea evidenţei tehnico-operatiive (prin aceasta s-au economisit 39.000 de ore, adică 19 la sută din volumul de muncă), mărirea coeficientului de calitate la transportul călătorilor, optimizarea coeficientului de utilizare a parcului, metode operative de programare a transporturilor. ... V-am prezentat aspecte din munca grea dar efectuată cu pasiune şi cutezanţă de un harnic colectiv. Ziua şi noaptea, în orice anotimp şi în fiecare zi a anului, muncitorii întreprinderii, răspîndiţi pe o imensă întindere, practic în întreaga ţară, deservesc cerinţele sporite de transport ale economiei naţionale, aducîndu-şi o contribuţie de preţ la înfăptuirea programului elaborat de partid. ŞTEFAN PETRARU (Urmare din pagina 1) compromisă în cursul inundaţiilor din iunie la unitatea din Codlea. Deşi s-au luat măsuri şi s-a recuperat o parte însemnată din aceste restanţe,, nu s-a reuşit eliminarea integrală a lor. — Mai sint puţine zile pină la sfîrşitul anului. Ce aţi întreprins pentru realizarea în bune conoţiuni a sarcinilor de export ale anului viitor ?a Specialiştii noştri au executat o serie de prototipuri de mobilier care au fost trimise la diverse expoziţii în străinătate şi chiar la posibili beneficiari. Prospectarea pieţei externe s-a făcut însă şi de către o grupă de specialişti din care, printre alţii, a făcut parte şi ing. Aurel Popa, directorul general al C.E.I.L. Braşov. In acest fel s-a reuşit ca pină în prezent întreaga producţie care se va exporta anul viitor să fie acoperită cu comenzi ferme. ★ Nu putem încheia rîndurile de faţă fără a releva , încă două probleme: în primul rînd, actualele restanţe în realizarea sarcinilor la export impun cu stringenţă luarea unor măsuri eficiente pentru îndeplinirea integrală, pe sortimente, cantitativ şi valoric, a obligaţiilor faţă de beneficiarii externi. Conducerea C.E.I.L. Braşov nu trebuie să uite că tolerarea celor mai mici neajunsuri pe această linie implică o “diminuare a competitivităţii, a prestigiului industriei braşovene şi, în final, a economiei naţionale. In al doilea rînd, se ridică problema încheierii din timp a contractelor cu beneficiarii externi. Nu contestăm că planul la export pe 1970 al C.E.I.L. este integral acoperit cu comenzi, dar, după cite știm, nu pentru toate comenzile au fost încheiate contracte. Or, în această privință Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1500, din 10 iulie 1969, arată limpede că întreprinderile aveau obligaţia ca pînă la data de 1 noiembrie să încheie contractele pentru livrările la export. E nevoie deci şi aici de mai multă operativitate şi competenţă pentru a nu se tergiversa la infinit îndeplinirea unei hotărîri de stat. Exigente fundamentale... „Joata de drum“. Foto : GH. COJOCARU MILIŢIA NE INFORMEAZĂ Fapte cu miros de alcool Da, mai există astfel de oameni, picaţi, parcă, dintr-un trib de canibali, în stare să pună mîna pe topor şi să lovească. O asemenea întîmplare incredibilă a avut loc în noaptea din 26 spre 27 noiembrie a.c., la bufetul ,,Şosea-Ştrand" din Codlea. Creţu Gheorghe şi Doinea Gheorghe, şoferi la I.L.F. Reşiţa, au trecut, prin oraşul amintit, în interes de serviciu. Deşi trebuiau să-şi continue drumul la volan, n-au ezitat să intre în primul local ieşit în cale. Pe la orele 21, chelnerul ie-a adus nota de plată, dar se vede treaba că pierduseră deja şirul paharelor golite, aşa încât n-au vrut să achite toată consumaţia. Chelnerul a insistat. Atunci cei doi l-au luat la bătaie. Cineva, de la o masă vecină, unde se sărbătorea o zi onomastică, a intervenit şi scandalul s-a aplanat. Cei doi şoferi au continuat să-şi toarne unul altuia alcool şi să bea. Aproape de miezul nopţii, Friederich Gyöngyösi, care intervenise mai înainte în apărarea ospătarului, a vrut să iasă afară. Imediat s-au ridicat de la masă cei doi reşiţeni şi au ieşit după dînsul. La cîteva clipe omul s-a întors în local cu faţa plină de sînge, urmat de Creţu şi Doinea, care aruncau în jur priviri furioase, întrebaţi de ce i-au atacat pe Friederich Gyöngyösi, ei au scos brusc nişte topoare cu coadă scurtă, ascunse la spate şi au izbit cu furie în primele fiinţe ce le stăteau în cale. Astfel, Friederich Gyöngyösi a primit o lovitură de topor în cap de la Doinea, iar Creţu l-a atacat pe Ion Fekete. După această ispravă periculoşii huligani au reuşit să dispară. Au fost reţinuţi însă dimineaţa cînd se pregăteau să părăsească oraşul. Ancheta este efectuată de miliţia oraşului Codlea, învinuiţii fiind în stare de arest. Două accidente mortale... ...cărora le-au căzut victimă conducătorii a două tractoare ce deserveau parchetele forestiere, ridică cu stringenţă o chestiune care se pare că a fost neglijată : securitatea şi protecţia muncii conducătorilor de autovehicule care efectuează manevre sau transporturi în păduri. Ganea Ilie, aflat în pădurea de pe raza comunei Voila, a fost prins sub tractorul care în timpul unei manevre a alunecat şi s-a răsturnat în pantă. Celălalt caz se referă la Popoiu Dorel Ioachim, de la I.M.T.F. Braşov (tractorul 41 Bv. 181) care a virat la stingă vrînd să evite o groapă. Dar roţile alunecînd pe zăpadă, autovehiculul s-a prăvălit. Ambele accidente s-au soldat cu decesul imediat al conducătorilor auto. De ce au derapat cele două tractoare ? De ce nu s-a gîndit nimeni dintre cei în subordinea cărora se aflau cei doi conducători auto să prevină aceste accidente ? Holul de poşete filmat ... în topul lucrului In cadrul unei acţiuni organizate recent de serviciul judiciar al miliţiei municipale, magazinul „Durabil" din str. Republicii Braşov a fost pentru cîteva minute decorul natural al unei secvenţe de cine-venité. Obiectivul unui aparat de filmat camuflat cu grijă urmărea cu atenţie gesturile lui Gheorghe Crăciun, angajat al uzinei „Metrom", cu domiciliul în Braşov, Calea Bucureştilor nr. 87, sc. A, ap. 2. Acesta, vâzînd că o consumatoare, Elena Weiss, şi-a aşezat poşeta lingă dînsa pentru a proba o pereche de pantofi, s-a apropiat şi ca din întîmplare a aşezat deasupra genţii o servietă voluminoasă. Luînd-o apoi repede, a prins cu îndemînare şi poşeta. După această demonstraţie de virtuozitate hoţul a vrut să iasă din magazin, cu cel mai natural aer din lume. In stradă însă îl aşteptau cîţiva oameni în civil care, după ce s-au legitimat, l-au invitat la... un film. Fine del primo tempo ! Partea a doua se va consuma după încheierea cercetărilor şi judecarea lui Gheorghe Crăciun, conform procedurii de urgență. Sancţiunea şi consecinţele ei (Urmare din pag. 1) Iată doar cîteva cazuri de „imunitate" la sancţiuni. Aici, pare-se, explicaţiile sunt două : amenzile sunt mici şi de obicei nu sunt aplicate progresiv. Dar, mai ales, se scapă din vedere latura educativă, finalizarea acţiunilor întreprinse. Organele de control sunt, nu rareori, tolerante, lipsite de perseverenţă. Ceea ce-i încurajează pe contravenienţi, le face „crusta" impenetrabilă la mereu aceleaşi sancţiuni.* In materie de sancţiuni, concluzionează tovarăşa Cornelia Tatu, se pot da doar indicaţii generale, indicaţiighid, dar nu reţete. Aş vrea să subliniez că cei, sau cei, care aplică o sancţiune sau alta trebuie neapărat să ţină cont de elementul or, cu pregătirea, sensibilitatea, virsta, temperamentul său, de conjunctura în care a fost comis adul de indisciplină, contravenţia sau infracţiunea , deci, de o întreagă contextură de factori. In cazurile indivizilor cu o conştiinţă înaintată, sancţiunile administrative sînt incomparabil mai ineficiente decît să zicem — discuţia de la om la om, tragerea la răspundere în faţa colectivului de muncă ş.a. Nu există individ „imun", insensibil la sancţiuni. Este necesar însă un efort intelectual din partea celui care aplică sancţiunea, şi de multă, multă înţelegere faţă de cel căruia ne adresăm. hg, 3 Memento TEATRU Teatrul dramatic prezintă, la orele 19,30, comedia „O zi de odihna". CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18) - „In împărăţia leului de argint". Orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21. COSMOS (telefon 1.11.52) - „Noile aventuri ale răzbunătorilor". Orele 9; 11; 14; 16,30; 19, 21. 5 ARTA (telefon 1.23.63) - „Blow-up". Orele : 11; 15; 17,30; 20. POPULAR (telefon 1.40.22) - „Stelele din Eger" (două serii). Orele : 9; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30. TINERETULUI (telefon 1.48.27) - „Rio Bravo". Orele: 11; 14; 17; 20. TELEVIZIUNE MIERCURI, 3 DECEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. 18,25 Primii între egali. Program folcloric. 19.00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Succesul este o șansă ? Emisiuneanchetă 20.00 Telecinemateca . „Micul lord". 21,40 Reflector Telefoileton cotidian. 21,55 Fotbal : Cehoslovacia - Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză : Telejurnalul de noapte. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 4 şi 5 decembrie , vremea se menţine umedă, relativ călduroasa, cu cerul schimbător. Vor cădea precipitaţii slabe, intermitente, sub formă de ploaie, care în regiunile muntoase se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 5 grade, iar cea maximă între 8 şi 15 grade. Vînt slab din sud-vest. Dimineaţa ceaţă locală. Respectarea contractelor e benevolă? In ziarul „Drum nou" nr. 7718 din 25 octombrie 1969, la rubrica „Cu planul pe 10 luni îndeplinit" se anunţa că Fabrica de şuruburi Braşov a îndeplinit la 22 octombrie a.c. prevederile de plan pe 10 luni la producţia globală şi marfă, iar colectivul întreprinderii îşi propune ca pînâ la sfîrşituî lunii să depăşească sarcinile planificate la cei doi indicatori cu 7.000.000 lei. Citind această ştire, muncitorii din sectorul industriei lemnului s-au întrebat pe drept cuvînt : cum se explică faptul că întreprinderile în care ei muncesc nu-şi pot îndeplini planul de producţie (şi in special planul de export) tocmai din ... lipsa de şuruburi, de vreme ce fabrica furnizoare îşi depăşeşte spectaculos planul de producţie ? Din evidenţa Depozitului Ministerului Industriei Lemnului Braşov rezultă că Fabrica de şuruburi era la data de 22 octombrie a.c. cu restanţă de şuruburi pentru mobilă de peste 5 milioane bucăţi, peste 180 mii şuruburi mecanice şi peste 4.500 kg piuliţe. S-ar putea ca Fabrica de şuruburi sâ-şî fi depăşit producţia valorică neglijînd însă contractele noastre. Credem că în aprecierea realizărilor unor întreprinderi ar trebui să se ţină seama şi de valoarea realizărilor fizice pe contracte. Aceasta pentru că prin lipsa organelor de asamblare s-au produs numeroase daune economiei forestiere. Justificarea Fabricii de şuruburi ce a încheiat contracte fără a avea capacitatea de producţie nu-i dă dreptul să considere aceste contracte simple hîrtii. Contractul, o dată încheiat, are putere de lege. Pentru restabilirea adevărului în slujba căruia suntem puşi cu toţii, vă rugăm să inseraţi în ziarul dv. cele de mai sus. ALEXANDRU AL. RADU, director comercial la Baza de aprovizionare și desfacere M.I.L.. Direcţia regională Braşov ANUNŢA: în 5.XI 1969 se va ţine la Grupul Şcolar C.F.R. Braşov, concurs de admitere la Şcoala Gr. I Macari, frinari, manevranţi şi la Şcoala Gr. II . C. conductori bilete, magazineri Durata şcolii Gr. I. M. este de 3 luni. Durata şcolii Gr II M. C. este de 6 luni Condiţii de admitere: — Pentru Şc. Gr. M. : Studii: 4—8 clase elementare; Vîrsta: 20—40 ani; Stagiul militar satisfăcut. — Pentru Şc. Gr. II M.C.: Studii: Şcoala generală de 7 sau 8 ani; Vârsta: 20—40 ani; Stagiul militar satisfăcut Pe timpul şcolii, elevii primesc o bursă de 700 lei, (cei din afara cadrelor C.F.R.), sau ciştigul mediu pe ultimele 3 luni (cei din cadrele C.F.R.), rechizite şi manuale, cazare gratuită in limita locurilor, masa la cantină contra cost, transportul gratuit pe C.F.R. la examenul de admitere şi o dată pe lună la domiciliu. Informaţii suplimentare se primesc de la secretariatul Grupului Şcolar G.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32, telefon C.F.R. 560, şi la staţiile de cale ferată. 623 C.F.R. I (Urmată din pagina 1) păşunat şi cosit. Şi, de aici, raportarea acestor termene, la dinamica realizării producţiei. Sunt sub observaţie acum 13 păşuni diferite, pentru a încheia un studiu ştiinţific asupra relaţiilor complexe păşune-animal Aşadar, o problemă in ,studiu, o verigă importantă care face legătura cu etapa următoare (a treia) — conservarea nutreţurilor. E o chestiune, s-ar zice, total neabordată şi cercetătorii de la Măgurele şi-au fixat ca misiune recunoaşterea ei. Aproape că nici nu mai e nevoie să fie demonstrată marea ei utilitate, nu doar la noi, ci şi in străinătate. Uscarea şi conservarea prin însilozare a ierbii de pe păşuni şi fineţe sunt chestiuni la ordinea zilei. Trebuie spus că la noi, din producţia de nutreţ — care nu e tocmai prea mare — se pierde cel puţin 30 la sută din cauza exploatării neraţionale. Nu se stăpineşte încă tehnica de conservare — se risipeşte astfel circa 40 la sută, deoarece nu se creează independenţă faţă demersul timpului ceea ce aduce pagube recoltei de nutreţ bogată in substanţe nutritive Cercetările sunt oriente în sensul înlăturării acestor neajunsuri. In acelaşi timp, in laboratorul de ameliorare a plantelor de nutreţ, doi cercetători, Cezar Georgescu şi Mihai Kraus, acesta din urmă venit de curînd de la Fundulea, se ocupă de crearea de soiuri noi la trifoiul, roşu. E o plantă cu foarte mare tradiţie în agricultura transilvană, recunoscută şi la export pentru calităţile ei excepţionale, printre care şi rezistenţa la ger. Pe scurt, cercetarea urmăreşte să reabiliteze soiul existent, fiindcă prin amestecul de seminţe s-a impurificat. În plus, genetica a pus la îndemînă soiuri noi de trifoiuri, mai productive decit altele vechi, soiurile actuale sunt hipioide, deoarece îi s-a zdruncinat ereditatea şi au suferit mutaţii. Tratate însă cu raze x sau colhicină se obţine un material tetraploid. Morfologic, acesta arată altfel şi e incomparabil mai bogat în frunze (nutreţ bun) şi productiv. Cei doi ingineri pe care i-am amintit studiază posibilitatea de a crea soiuri tetraploide de trifoi roşu de Transilvania. Şi, totodată, alte soiuri de graminee perene — ierburi de pajişte propriuzise, păiuş de livezi, timoftică, zizanie, golomăţ. Sunt ierburi ce cresc în continente diferite, în clime diferite, in condiţii de si lungă sau scurtă — tot atitea criterii care le-au influenţat fizionomia : unele cresc foarte repede, formîndu-şi tulpini fertile, cu sămînţă, dar mai puţin însemnate ca valoare furajeră, prin sărăcia frunzelor. Altele şi-au întîrziat înflorirea, in schimb frunza e vegetativă, multă, bogată. Cercetarea trebuie să combine, să imperecheze, să selecteze în aşa fel, incit să se obţină soiuri cu o ereditate stabilă, la urmaşi. Şi Mihai Kraus a obţinut soiuri foarte bune de sorg de stepă — contribuţie de mare însemnătate care dă o idee despre posibilităţile staţiunii. Dar acestea sunt secvenţe ale unei activităţi ce se continuă din laborator in laborator, verigi ale aceluiaşi obiectiv de cercetare. Fiindcă dacă intri în laboratorul ce se ocupă de agrotehnica plantelor de nutreţ, vei fi martorul altei faze: stabilirea măsurilor fitotehnice pentru culturile de trifoi roşu, borceaguri, sfeclă furajeră etc. Intrerupem însă filmul aici, deoarece mai departe succesiunea de faze păstrează acelaşi ritm. Esenţial e de ştiut că oamenii acestei mici staţiuni de cercetare — aproape izolată prin condiţiile impuse de profilul său — au despre muncă o idee exactă. S-au devotat, pasionaţi, profesiei lor, aici la Măgurele, intr-un golf de cîmpie transilvană, legată de Braşov de un autobuz care vine de două sau trei ori pe zi. Irta interioară a lui laborator