Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)

1969-12-03 / nr. 7750

Nr. 7750 DRUM NOU A.B.C. tehnic pentru şcolari Consiliul judeţean al pionierilor din Braşov a editat recent un „A. B. G. tehnic“ destinat con­ducătorilor de cercuri pioniereşti. Lucrarea, după cum sîntem informaţi în cuvîntul de deschidere, „a căutat să cuprindă sistematizat cit mai mult din experienţa practică şi teoretică a cercurilor de aero şi navomodele, rachete, radio şi foto". Şi, intr-adevăr, sunt descrise pina la amănunt mo­dalităţile de realizare a unui planor simplu, a unui velier de tip yaht, a unui motopropulsor, a unei rachete cu o treaptă etc. Totul redat în­tr-un st­il simplu, de o acurateţa ireproşabilă. în felul acesta manualul devine util atît pentru în­drumătorii de cerc, cit şi pentru documentarea personală a midio, meşteri Cele 11 planşe precum şi numeroasele desene, inspirat alcătuite, vin să demonstreze pe „viu", convingător, explicaţiile teoretice. „A B. C.-ul tehnic" se adaugă prea puţinelor indicaţii metodice existente referitoare la activi-* tatea cercurilor cu profil tehnic. Semnalînd o iniţiativă utilă, sperăm totodată că editorul, Consiliul judeţean al pionierilor Braşov nu-şi va dezminţi promisiunea din cuvîntul in­troductiv de a completa în viitorul apropiat „AlB.C.-ul tehnic" cu materiale destinate cercu­rilor de cibernetică, automatică, automobilism, tehnologia pirogravurii etc. ERMII RADULESCU OAMENII DE VOLAN Autobuzele I.T. A. Braşov parcurg distante astronomice Deservim cerinţele economiei in cin­cinal Peste Carpaţi, la Dunăre Dimineaţa, în zori, cînd prima geană a răsăritului încă nu s-a profilat pe orizont, impiegatul de serviciu la autogara întreprinderii de transporturi auto Braşov co­mandă­ plecarea în cursă a primului autobuz. Vara sau în toi de iarnă grea, sub cer senin sau pe ploi ce par nesfîrşite, autobuzele îşi reiau cursele zilnice pe distanţe mai mari sau mai mici, sub semnul aceluiaşi invariabil şi riguros pro­gram. La aceeaşi oră a primului început de dimineaţă, cînd negu­rile încă nu s-au risipit, îşi iau startul pe traseele lor obişnuite şi autobuzele din Sibiu, Agnita, Me­diaş, Făgăraş, Sf. Gheorghe, Ru­pea, Tg. Secuiesc şi din multe, foarte multe alte localităţi situate pe cuprinsul a trei judeţe : Braşov, Sibiu, Covasna Sunt judeţele în care îşi au „ram­pele de lansare“ autobuzele Între­prinderii de transporturi auto Bra­şov. Fiecare dintre noi a călătorit cu autobuzul. Dar cîţi cunoaştem sau ne-am străduit vreodată să aflăm coordonatele în care se desfăşoară această vastă şi dificilă activitate de transport auto, cifra localităţi­lor deservite, volumul de călători şi mărfuri care este strămutat zil­nic, adesea pe distanţe mari, din­­tr-o parte a ţării în alta ? Ne-am propus să elucidăm în­trebările de acest fel prin răs­punsuri prompte şi edificatoare. Ni le oferă luliu Florea, directorul în­treprinderii. — Mai îrntîi, tovarășe director, cite trasee sînt deservite de către autobuzele pentru călători ate în­treprinderii ? — 276 de trasee. — Care însumează o distanță totală de... — 9.558 kilometri. — Aceasta ar echivala cu de trei ori şi'’jumătate distanţa de la Bucureşti la Paris. Din lista abundentă a acestor trasee, reţinem cîteva din cele mai mari: cursele care pleacă de la Braşov la Bacău, Galaţi (aşadar de la Braşov peste Carpaţi pina la Dunăre), Piteşti, Tg. Mureş şi cele de la Sibiu la Cluj şi Tg. Mureş. — Cite localităţi sunt deservite de cursele aflate în circulaţie cu­rentă pentru călători ? — Numai în judeţele Braşov,­­Sibiu şi Covasna numărul aces­tora se ridică la 360. Dar, după cum aţi văzut, autobuzele noastre deservesc în cursele lor mai lungi şi localităţile din alte judeţe. — Totalizînd kilometrii parcurşi pe o perioadă de un an, de pildă, ne-am apropia, fără îndoială, de cifre de­ ordinul celor din astro­nomie. Dar v-am luat prin surprin­dere. Probabil că pregătirea răs­punsului necesită unele calcule. Nu, la noi poate mai mult ca în alte sectoare, evidenţa opera­tivă la zi a situaţiilor este o con­diţie indispensabilă. — în acest caz oferiţi-ne cifra. — Pot să vă informez că în 10 luni din acest an, autobuzele în­treprinderii noastre au parcurs o distanta de 14.518.618 kilometri. — Ceea ce echivalează cu de peste 35 de ori distanţa de la Pă­­mînt la Lună. Iubite cititor, este necesar să continuăm interviul. Se pare că directorul luliu Florea mai deţine cîteva cifre spectaculoase. Ar fi păcat să nu vi le împărtăşim. — Cite autobuze pleacă în curse îrntr-o singură zi? Din autogările şi autobuzele întreprinderii noastre pleacă zil­nic peste 1.200 curse de autobuze. — Fiind vorba despre cursele de călători, cam cite persoane le fo­losesc, să zicem, într-o lună ? — In luna octombrie, de pildă, autobuzele noastre au transportat 2.400.000 de călători. — Cifra reprezintă exact a opta parte din populaţia întregii tari. Conducerea, urmărirea şi dirija­rea unei asemenea reţele uriaşe de transporturi în condiţii optime de încadrare în timp şi siguranţă deplină în circulaţie reclamă, fără îndoială, un înalt grad de organi­zare, promovarea celor mai avan­sate forme de evidenţă operativă, control riguros, înseamnă să stă­­pîneşti arta şi ştiinţa conducerii, în iernile cu zăpezi abundente, în zilele geroase, cu polei pe şosele, autobuzele întreprinderii sînt che­mate să circule în condiţii de pro­gram normal întrucît de exactita­tea orelor planificate pentru sosuri şi plecări depinde în multe ca­zuri prezenţa în uzine şi fabrici a unor oameni, bunul mers al pro­ducţiei. Dar in afară de călători, între­prinderea de transporturi auto Braşov deserveşte şi economia prin transporturi de materii prime şi produse finite, materiale de con­strucţii pentru şantierele cincina­lului, mărfuri pentru reţeaua co­mercială de la oraşe şi sate. Dra­­goş Vlădescu, inginer şef cu pro­ducţia, ne exemplifică contribuţia adusă şi în acest sector, eforturile depuse pentru onorarea ireproşa­bilă a sarcinilor, în 10 luni din acest an s-au transportat, numai pentru şantie­rele construcţiilor de locuinţe din judeţul Braşov, 305.220 tone de materiale. — La care se adaugă transpor­turile similare din judeţele Sibiu şi Covasna. — Exact, în atenţia noastră se află de asemenea în permanenţă transporturile optime de materii prime şi materiale din diferite părţi ale ţării pentru uzinele şi fa­bricile braşovene. — Ce reprezintă aceste trans­porturi în volumul total ? — Circa 60 la sută din realiză­rile întreprinderii. Primim informaţii noi de la Gheorghe Timaru, inginer şef cu probleme tehnice. — Zilele acestea s-a dat în ex­ploatare noua magistrală de asfalt Braşov — Câmpulung Muscel. Vi s-a creat astfel o nouă linie de circulaţie modernă. — Pentru asfaltarea ei întreprin­derea noastră a transportat pe şan­tiere 371.390 tone de materiale. ■— Efectuaţi transporturi şi în alte zone ale ţării ? —­ în vară, coloanele noastre de autocamioane au fost trimise pen­tru transportul griului In Bărăgan. — Asemenea sarcini ridică, fără îndoială, probleme dificile. — Pe care ne străduim să le so­luţionăm cu succes prin buna or­ganizare a procesului de întreţine­re şi reparaţii, asigurarea unei cantităţi mari de agregate de schimb recondiţionate, trimiterea unor meseriaşi de întreţinere să însoţească coloanele. Şi aici, la transporturile de măr­furi întîlnirii cifre astronomice. Rulajul autocamioanelor şi auto­basculantelor întreprinderii bra­şovene în 10 luni din acest an a acoperit 66.532.109 kilometri efec­tiv parcurşi... ... în 1970, capacitatea de trans­port va trebuii să înregistreze con­form pi­x­ului o creştere de 4 la sută la călători şi de 6,4 la sută la mărfuri. Pentru aceasta, unită­ţile de exploatare sunt şi vor fi dotate şi în continuare cu noi mij­­loace. Noilor complexe de exploa­tare şi întreţinere construite la Braşov şi Rupea li se adaugă al­tele. Zilele acestea, s-a dat în ex­ploatare la Sibiu un nou complex de acest fel, prevăzut cu o capa­citate pentru 700 de autovehicule. S-au elaborat proiectele pentru o nouă unitate, a cărei construcţie va începe în anul viitor la Sf. Gheorghe. Noi lucrări de extindere a capacităţilor de parcare se vor executa la autogara Braşov şi la autobaza de la Tg. Secuiesc, în 1970, întreprinderea va primi noi aparate şi dispozitive-‘în valoare de 700.000 lei. Parcul întreprinderii cuprinde în prezent — ne informează inginerul Ion Dalca, şeful serviciului tehnic şi secretarul organizaţiei de bază — 400 de autobuze, 1.420 de auto­camioane, 564 de autobasculante şi 1970 de remorci. Întregul parc este organizat în coloane, în ca­drul cărora se execută transpor­turile şi reviziile tehnice. Transporturile interurbane sunt urmărite prin dispecerate pentru încărcări pe parcurs. Este o ini­ţiativă originală a specialiştilor de la întreprinderea braşoveană. Laurenţiu Suciu, contabilul şef al întreprinderii, ne prezintă bi­lanţul care în limbajul lapidar al cifrelor concentrează eforturile unui harnic colectiv de oameni înfrăţiţi cu drumurile. Planul pe 10 lunii a fost depăşit cu 6,8 la sută la tone kilometri convenţio­nali, cu 5,5 la sută la tone kilo­metri, cu 12 la sută la kilometri parcurşi. Se află, într-un stadiu avansat pregătirile pentru anul viitor. Realizarea ritmică a sarci­nilor de plan, conducerea compe­tentă a întregii activităţi contabile şi financiare au condus la obţi­nerea în numai 9 luni din acest an a unor beneficii peste plan în valoare de 5.521 000 lei. ...Anotimpul rece ridică proble­me dificile pentru oamenii de la volan. Toate pregătirile pen­tru întîmpinarea iernii au fost însă executate în termenele prestabilite Aceste pregătiri au vizat un complex de măsuri de la clădirile şi instalaţiile e­­nergetice, şi de întreţinere,­ la par­cul de autobuze (o atenţie deo­sebită pentru crearea unor con­diţii corespunzătoare de transport al călătorilor), instruirea persona­lului de la unităţile de exploatare. ... Perfecţionarea organizării lu­crului, a producţiei şi a muncii re­prezintă un obiectiv de primă în­semnătate. Inginerul Fr. Mahsam, şeful serviciului de organizare a producţiei şi a muncii, ne prezintă un adevărat program realizat până în prezent pe linia acestei pre­ocupări. S-au elaborat studii şi experienţe cu rezultate valoroase, din care unele au fost extinse pe ţară. Consemnăm doar cîteva tit­luri : perfecţionarea evidenţei tehnico-operatiive (prin aceasta s-au economisit 39.000 de ore, a­­dică 19 la sută din volumul de muncă), mărirea coeficientului de calitate la transportul călătorilor, optimizarea coeficientului de uti­lizare­­ a parcului, metode opera­tive de programare a transportu­rilor. ... V-am prezentat aspecte din munca grea dar efectuată cu pa­siune şi cutezanţă de un harnic colectiv. Ziua şi noaptea, în orice anotimp şi în fiecare zi a anului, muncitorii întreprinderii, răspîn­­diţi pe o imensă întindere, practic în întreaga ţară, deservesc cerin­ţele sporite de transport ale eco­nomiei naţionale, aducîndu-şi o contribuţie de preţ la înfăptuirea programului elaborat de partid. ŞTEFAN PETRARU (Urmare din pagina 1) compromisă în cursul inundaţii­lor din iunie la unitatea din Co­­dlea. Deşi s-au luat măsuri şi s-a recuperat o parte însemnată din aceste restanţe,, nu s-a reuşit eli­minarea integrală a lor. — Mai sint puţine zile pină la­ sfîrşitul anului. Ce aţi întreprins pentru realizarea în bune con­o­­ţiuni a sarcinilor de export ale anului viitor ?­­­­a Specialiştii noştri au execu­tat o serie de prototipuri de mo­bilier care au fost trimise la di­verse expoziţii în străinătate şi chiar la posibili beneficiari. Pros­pectarea pieţei externe s-a făcut însă şi de către o grupă de spe­cialişti din care, printre alţii, a făcut parte şi ing. Aurel Popa, di­rectorul general al C.E.I.L. Braşov. In acest fel s-a reuşit ca pină în prezent întreaga producţie care se va­ exporta anul viitor să fie aco­perită cu comenzi ferme. ★ Nu putem încheia rîndurile de faţă fără a releva , încă două probleme: în primul rînd, actuale­le restanţe în realizarea sarcinilor la export impun cu stringenţă luarea unor măsuri eficiente pen­tru îndeplinirea integrală, pe sorti­mente, cantitativ şi valoric, a o­­bligaţiilor faţă de beneficiarii ex­terni. Conducerea C.E.I.L. Braşov nu trebuie să uite că tolerarea ce­lor mai mici neajunsuri pe această linie implică o “diminuare a com­petitivităţii, a prestigiului indus­triei braşovene şi, în final, a e­­conomiei naţionale. In al doilea rînd, se ridică problema încheierii din timp a contractelor cu benefi­ciarii externi. Nu contestăm că planul la export pe 1970 al C.E.I.L. este integral acoperit cu comenzi, dar, după cite știm, nu pentru toa­te comenzile au fost încheiate con­tracte. Or, în această privință Ho­­tărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1500, din 10 iulie 1969, arată lim­pede că întreprinderile aveau obli­gaţia ca pînă la data de 1 noiem­brie să încheie contractele pen­tru livrările la export. E nevoie deci şi aici de mai multă operati­vitate şi competenţă pentru a nu se tergiversa la infinit îndeplini­rea unei hotărîri de stat. Exigente fundamentale... „Joata de drum“. Foto : GH. COJOCARU MILIŢIA NE INFORMEAZĂ Fapte cu miros de alcool Da, mai există astfel de oameni, picaţi, parcă, dintr-un trib de cani­bali, în stare să pună mîna pe topor şi să lovească. O asemenea întîm­­plare incredibilă a avut loc în noap­tea din 26 spre 27 noiembrie a.c., la bufetul ,,Şosea-Ştrand" din Codlea. Creţu­ Gheorghe şi Doinea Gheorghe, şoferi la I.L.F. Reşiţa, au trecut, prin oraşul amintit, în interes de serviciu. Deşi trebuiau să-şi continue drumul la volan, n-au ezitat să intre în primul local ieşit în cale. Pe la orele 21, chelnerul ie-a adus nota de plată, dar se vede treaba că pierduseră deja şirul paharelor golite, aşa încât n-au vrut să achite toată consumaţia. Chelnerul a insistat. Atunci cei doi l-au luat la bătaie. Cineva, de la o masă vecină, unde se sărbătorea o zi onomastică, a intervenit şi scanda­lul s-a aplanat. Cei doi şoferi au con­tinuat să-şi toarne unul altuia alcool şi să bea. Aproape de miezul nopţii, Friederich Gyöngyösi, care intervenise mai înainte în apărarea ospătarului, a vrut să iasă afară. Imediat s-au ridicat de la masă cei doi reşiţeni şi au ieşit după dînsul. La cîteva clipe omul s-a întors în local cu faţa plină de sînge, urmat de Creţu şi Doinea, care aruncau în jur priviri furioase, întrebaţi de ce i-au atacat pe Frie­derich Gyöngyösi, ei au scos brusc nişte topoare cu coadă scurtă, as­cunse la spate şi au izbit cu furie în primele fiinţe ce le stăteau în cale. Astfel, Friederich Gyöngyösi a primit o lovitură de topor în cap de la Doinea, iar Creţu l-a atacat pe Ion Fekete. După această ispravă pericu­loşii huligani au reuşit să dispară. Au fost reţinuţi însă dimineaţa cînd se pregăteau să părăsească oraşul. Ancheta este efectuată de miliţia oraşului Codlea, învinuiţii fiind în stare de arest. Două accidente mortale... ...cărora le-au căzut victimă con­ducătorii a două tractoare ce deser­veau parchetele forestiere, ridică cu stringenţă o chestiune care se pare că a fost neglijată : securitatea şi pro­tecţia muncii conducătorilor de auto­vehicule care efectuează manevre sau transporturi în păduri. Ganea Ilie, aflat în pădurea de pe raza comunei Voila, a fost prins sub tractorul care în timpul unei manevre a alunecat şi s-a răsturnat în pantă. Celălalt caz se referă la Popoiu Dorel Ioachim, de la I.M.T.F. Braşov (tractorul 41 Bv. 181) care a virat la stingă vrînd să evite o groapă. Dar roţile alu­­necînd pe zăpadă, autovehiculul s-a prăvălit. Ambele accidente s-au soldat cu decesul imediat al conducătorilor auto. De ce au derapat cele două tractoare ? De ce nu s-a gîndit ni­meni dintre cei în subordinea cărora se aflau cei doi conducători auto să prevină aceste accidente ? Holul de poşete filmat ... în t­opul lucrului In cadrul unei acţiuni organizate re­cent de serviciul judiciar al miliţiei municipale, magazinul „Durabil" din str. Republicii­­ Braşov a fost pen­tru cîteva minute decorul natural al unei secvenţe de cine-venité. Obiecti­vul unui aparat de filmat camuflat cu grijă urmărea cu atenţie gesturi­le lui Gheorghe Crăciun, anga­jat al uzinei „Metrom", cu domiciliul în Braşov, Calea Bucureştilor nr. 87, sc. A, ap. 2. Acesta, vâzînd că o consumatoare, Elena Weiss, şi-a aşe­zat poşeta lingă dînsa pentru a pro­ba o pereche de pantofi, s-a apropiat şi ca din întîmplare a aşezat dea­supra genţii o servietă voluminoasă. Luînd-o apoi repede, a prins cu în­­demînare şi poşeta. După această de­monstraţie de virtuozitate hoţul a vrut să iasă din magazin, cu cel mai natural aer din lume. In stradă însă îl aşteptau cîţiva oameni în civil care, după ce s-au legitimat, l-au invitat la... un film. Fine del primo tempo ! Par­tea a doua se va consuma după în­cheierea cercetărilor şi judecarea lui Gheorghe Crăciun, conform procedu­rii de urgență. Sancţiunea şi conse­cinţele ei (Urmare din pag. 1) Iată doar cîteva ca­zuri de „imunitate" la sancţiuni. Aici, pare-se, explicaţiile sunt două : amenzile sunt mici şi de obicei nu sunt apli­cate progresiv. Dar, mai ales, se scapă din ve­dere latura educativă, finalizarea acţiunilor în­treprinse. Organele de control sunt, nu rare­ori, tolerante, lipsite de perseverenţă. Ceea ce-i încurajează pe contra­venienţi, le face „crus­ta" impenetrabilă la mereu aceleaşi sanc­ţiuni.* In materie de sanc­ţiuni, concluzionează to­varăşa Cornelia Tatu, se pot da doar indica­ţii generale, indicaţii­­ghid, dar nu reţete. Aş vrea să subli­niez că cei, sau cei, care aplică o sancţiune sau alta trebuie neapă­rat să ţină cont de ele­mentul or, cu pregăti­rea, sensibilitatea, vir­­sta, temperamentul său, de conjunctura în care a fost comis adul de indisciplină, contraven­ţia sau infracţiunea , deci, de o întreagă con­­textură de factori. In cazurile indivizilor cu o conştiinţă înaintată, sancţiunile administra­tive sînt incomparabil mai ineficiente decît să zicem — discuţia de la om la om, tragerea la răspundere în faţa colectivului de muncă ş.a. Nu există individ „imun", insensibil la sancţiuni. Este necesar însă un efort intelec­tual din partea celui care aplică sancţiunea, şi de multă, multă în­ţelegere faţă de cel că­ruia ne adresăm. hg, 3 Memento TEATRU Teatrul dramatic prezintă, la orele 19,30, comedia „O zi de odihna". CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18) - „In împărăţia leului de argint". Orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21. COSMOS (telefon 1.11.52) - „Noile aven­turi ale răzbunătorilor". Orele 9; 11; 14; 16,30; 19, 21. 5 ARTA (telefon 1.23.63) - „Blow-up". O­­rele : 11; 15; 17,30; 20. POPULAR (telefon 1.40.22) - „Stelele din Eger" (două serii). Orele : 9; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30. TINERETULUI (telefon 1.48.27) - „Rio Bravo". Orele: 11; 14; 17; 20. TELEVIZIUNE MIERCURI, 3 DECEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Studioul pio­nierilor. 18,25 Primii între egali. Program­­ folclo­ric. 19.00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Succesul este o șansă ? Emisiune­­anchetă 20.00 Tele­cinemateca . „Micul lord". 21,40 Reflector Telefoileton cotidian. 21,55 Fotbal : Cehoslovacia - Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pau­ză : Telejurnalul de noapte. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 4 şi 5 decembrie , vre­mea se menţine umedă, relativ călduroasa, cu cerul schimbător. Vor cădea precipi­taţii slabe, intermitente, sub formă de ploaie, care în regiunile muntoase se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 5 grade, iar cea maximă între 8 şi 15 grade. Vînt slab din sud-vest. Dimineaţa ceaţă locală. Respectarea contractelor e benevolă? In ziarul „Drum nou" nr. 7718 din 25 octombrie 1969, la rubrica „Cu planul pe 10 luni îndeplinit" se anunţa că Fa­brica de şuruburi Braşov a îndeplinit la 22 octombrie a.c. prevederile de plan pe 10 luni la producţia globală şi marfă, iar colectivul întreprin­derii îşi propune ca pînâ la sfîrşituî lunii să depăşească sarcinile planificate la cei doi indicatori cu 7.000.000 lei. Citind această ştire, munci­torii din sectorul industriei lemnului s-au întrebat pe drept cuvînt : cum se explică faptul că întreprinderile în care ei muncesc nu-şi pot îndeplini planul de producţie (şi in special planul de export) toc­mai din ... lipsa de şuruburi, de vreme ce fabrica furnizoa­re îşi depăşeşte spectaculos planul de producţie ? Din evidenţa Depozitului Mi­nisterului Industriei Lemnului Braşov rezultă că Fabrica de şuruburi era la data de 22 octombrie a.c. cu restanţă de şuruburi pentru mobilă de pes­te 5 milioane bucăţi, peste 180 mii şuruburi mecanice şi peste 4.500 kg piuliţe. S-ar putea ca Fabrica de şuruburi sâ-şî fi depăşit pro­ducţia valorică neglijînd însă contractele noastre. Credem că în aprecierea realizărilor u­nor întreprinderi ar trebui să se ţină seama şi de valoarea realizărilor fizice pe contracte. Aceasta pentru că prin lipsa organelor de asamblare s-au produs numeroase daune eco­nomiei forestiere. Justificarea Fabricii de şuruburi ce a în­cheiat contracte fără a avea capacitatea de producţie nu-i dă dreptul să considere aceste contracte simple hîrtii. Con­tractul, o dată încheiat, are putere de lege. Pentru resta­bilirea adevărului în slujba căruia suntem­ puşi cu toţii, vă rugăm să inseraţi în ziarul dv. cele de mai sus. ALEXANDRU AL. RADU, director comercial la Ba­za de aprovizionare și desfacere M.I.L.. Direcţia regională Braşov ANUNŢA: în 5.XI 1969 se va ţine la Grupul Şcolar C.F.R. Braşov, concurs de admitere la Şcoala Gr. I M­acari, frinari, mane­­vranţi şi la Şcoala Gr. II . C. conductori bilete, magazineri Durata şcolii Gr. I. M. este de 3 luni. Durata şcolii Gr II M. C. este de 6 luni Condiţii de admitere: — Pentru Şc. Gr­­. M. : Studii: 4—8 clase elementare; Vîrsta: 20—40 ani; Stagiul militar satisfăcut. — Pentru Şc. Gr. II M.C.: Studii: Şcoala generală de 7 sau 8 ani; Vârsta: 20—40 ani; Stagiul militar satisfăcut Pe timpul şcolii, elevii primesc o bursă de 700 lei, (cei din afara cadrelor C.F.R.), sau ciştigul mediu pe ultimele 3 luni (cei din cadrele C.F.R.), rechizite şi manuale, cazare gra­tuită in limita locurilor, masa la cantină contra cost, transpor­tul gratuit pe C.F.R. la examenul de admitere şi o dată pe lună la domiciliu. Informaţii suplimentare se primesc de la secretariatul Grupului Şcolar G.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32, telefon C.F.R. 560, şi la staţiile de cale ferată. 623 C.F.R. I (Urmată din pagina 1) păşunat şi cosit. Şi, de aici, raportarea acestor termene, la dinamica realizării producţiei. Sunt sub observaţie acum 13 păşuni diferite, pentru a încheia un studiu ştiin­ţific asupra relaţiilor complexe păşune-animal Aşadar, o problemă in ,studiu, o verigă impor­tantă care face legătura cu etapa următoare (a treia) — conservarea nutreţurilor. E o ches­tiune, s-ar zice, total ne­abordată şi cercetătorii de la Măgurele şi-au fi­xat ca misiune recunoaş­terea ei. Aproape că nici nu mai e nevoie să fie demonstrată marea ei utilitate, nu doar la noi, ci şi in străinătate. Uscarea şi conservarea prin însilozare a ierbii de pe păşuni şi fineţe sunt chestiuni la ordi­nea zilei. Trebuie spus că la noi, din producţia de nutreţ — care nu e tocmai prea mare — se pierde cel puţin 30 la sută din cauza exploa­tării neraţionale. Nu se stăpineşte încă tehnica de conservare — se risi­peşte astfel circa 40 la sută, deoarece nu se cre­ează independenţă faţă de­­mersul timpului ceea ce aduce pagube recol­tei de nutreţ bogată in substanţe nutritive Cer­cetările sunt orient­­e în sensul înlăturării aces­tor neajunsuri. In ace­laşi timp, in laborato­rul de ameliorare a plantelor de nutreţ, doi cercetători, Cezar Geor­­gescu şi Mihai Kraus, acesta din urmă venit de curînd de la Fundu­­lea, se ocupă de crea­rea de soiuri noi la tri­foiul, roşu. E o plantă cu foarte mare tradiţie în­ agricultura transilva­nă, recunoscută şi la ex­port pentru calităţile ei excepţionale, printre ca­re şi rezistenţa la ger. Pe scurt, cercetarea ur­măreşte să reabiliteze soiul existent, fiindcă prin amestecul de se­minţe s-a impurificat. În plus, genetica a pus la îndemînă soiuri noi de trifoiuri, mai pro­ductive decit altele vechi, soiurile actuale sunt hipioide, deoarece îi s-a zdruncinat eredi­tatea şi au suferit mu­taţii. Tratate însă cu raze x sau colhicină se obţine un material te­­traploid. Morfologic, a­­cesta arată altfel şi e incomparabil mai bogat în frunze (nutreţ bun) şi productiv. Cei doi ingi­neri pe care i-am a­­mintit studiază posibili­tatea de a crea soiuri tetraploide de trifoi ro­şu de Transilvania. Şi, totodată, alte soiuri de graminee perene — ier­buri de pajişte propriu­­zise, păiuş de livezi, ti­­moftică, zizanie, golo­­măţ. Sunt ierburi ce cresc în continente di­ferite, în clime diferite, in condiţii de si lungă sau scurtă — tot atitea criterii care le-au influ­enţat fizionomia : unele cresc foarte repede, for­­mîndu-şi tulpini fertile, cu sămînţă, dar mai pu­ţin însemnate ca valoa­re furajeră, prin sărăcia frunzelor. Altele şi-au întîrziat înflorirea, in schimb frunza e vegeta­tivă, multă, bogată. Cer­cetarea trebuie să com­bine, să imperecheze, să selecteze în aşa fel, incit să se obţină soiuri cu o ereditate stabilă, la ur­maşi. Şi Mihai Kraus a obţinut soiuri foarte bu­ne de sorg de stepă — contribuţie de m­are în­semnătate care dă o i­­dee despre posibilităţile staţiunii. Dar acestea sunt sec­venţe ale unei activităţi ce se continuă din labo­rator in laborator, verigi ale aceluiaşi obiectiv de cercetare. Fiindcă dacă intri în laboratorul ce se ocupă de agrotehnica plantelor de nutreţ, vei fi martorul altei faze: stabilirea măsurilor fi­­totehnice pentru culturi­le de trifoi roşu, borcea­­guri, sfeclă furajeră etc. Intrerupem însă filmul aici, deoarece mai de­parte succesiunea de fa­ze păstrează acelaşi ritm. Esenţial e de ştiut că oamenii acestei mici staţiuni de cercetare — aproape izolată prin con­diţiile impuse de profi­lul său — au despre muncă o idee exactă. S-au devotat, pasionaţi, profesiei lor, aici la Mă­gurele, intr-un golf de cîmpie transilvană, lega­tă de Braşov de un au­tobuz care vine de două sau trei ori pe zi. Irta interioară a lui laborator

Next