Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-25 / nr. 7819
i pum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7819 Miercuri, 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani linia a XI-a tehnologică de la I.P.E.C. se toarnă betonul în tiparele unor viitoare elemente de construcție. STUDIUL PROBLEMELOR ECONOMICE - O NECESITATE VITALĂ, NU O FORMALITATE GHEORGHE CONŢU, secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. Congresul al X-lea, plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 au pus în faţa organizaţiilor de partid, a colectivelor din industrie, sarcina de a ridica din toate punctele de vedere nivelul activităţii economice. Folosirea mai din plin a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, îmbunătăţirea activităţii şi ridicarea eficienţei în domeniul investiţiilor, continuarea pe un plan superior a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterea volumului şi eficienţei exportului, sînt tot atîtea probleme care datorită complexităţii lor nu pot fi soluţionate competent bazîndu-ne numai pe fier şi rutină. Ele necesită temeinice cunoştinţe economice, dobîndite pe baza unui studiu permanent şi perseverent. „Trebuie să acordăm mai multă atenţie cunoaşterii, de către cadrele noastre, a problemelor economice — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Comitetului Central din decembrie, anul trecut. Aceasta este un lucru esenţial pentru buna desfăşurare a activităţii, pentru ridicarea nivelului eficienţei economice“. Venind în întîmpinarea acestui deziderat, comitetul municipal de partid a orientat în mare măsură învăţămîntul de partid spre studierea problemelor economice. Este suficient să arătăm că 69,5 la sută din totalul cursanţilor din actualul an de învăţămînt studiază în diferite forme cu profil economic — certurile pentru comitetele de direcţie şi alte cadre de conducere, secţiile economice ale Universităţii serale de marxism-leninism şi şcolilor de partid uzinale, cercurile pentru ingineri şi maiştri, seminariile teoretice, cercurile de studiere a problemelor economice ale întreprinderilor industriale. Aşadar, cadrul organizatoric adecvat — chiar dacă nu se ridică pe de-a întregul la nivelul cerinţelor actuale — este asigurat. Problema care se pune este ca pe de o parte tematica acestor forme de invăţămint să răspundă problemelor economice actuale majore, specifice fiecărei unităţi, iar pe de altă parte cursanţii să manifeste interes şi străduinţă pentru studierea problemelor economice. Bineînţeles, nivelul expunerilor şi dezbaterilor, eficienţa lor depind în mare măsură şi de propagandişti, de măiestria lor de a face ca studiul să fie viu, legat de viaţă. Privind lucrurile sub acest raport, se poate spune că în multe organizaţii de partid s-au făcut progrese evidente. Aş releva, de pilda, modul judicios, întemeiat pe cunoaşterea realităţilor, în care au fost stabilite tematicile pentru studierea documentelor Congresului al X-lea şi ale plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 la uzinele „Rulmentul“, „Metrom", „Tractorul“, Uzina de autocamioane, I.P.C.M. şi alte întreprinderi din cadrul municipiului Braşov. Ele relevă receptivitatea faţă de tot ceea ce este nou în preocupările partidului pe plan economic, direcţiile de dezvoltare ale economiei în anul 1970 şi înviitorul cincinal, principalele probleme ce se cer soluţionate în întreprinde (Continuare in pagina a 2-a) mm te him Proletari din toate tarile, umțivil 200 m.c. prefabricate peste plan Graficul constructorilor de la I.P.E.C. Braşov arată realizarea unor însemnate cantităţi de prefabricate peste planul la zi. Acesta este rezultatul măsurilor întreprinse de colectivul de muncă pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru. Până ieri, aici au fost obţinute peste prevederile planului la zi mai mult de 200 m.c. elemente prefabricate, din care se pot executa cel puţin 10 apartamente. Exportul într-o evoluție dinamică Preocupat de îndeplinirea exemplară a sarcinilor la export, colectivul Fabricii de radiatoare și cabluri din Brașov a livrat peste prevederile planului produse în valoare de cca. 2 milioane lei. Numai la produsul conductori de aluminiu, de pildă, au fost livrate 56 tone suplimentar. Răsplata hărniciei Bilanţul realizărilor economico-financiare pe 1970 s-a încheiat. In aceste zile, cei care şi-au adus contribuţia la succesele dobîndite sunt răsplătiţi cu stimulente morale şi materiale. La cooperativa „Meşteşugarul" din Codlea, de pildă, s-au împărţit gratificaţii în valoare de 185.000 lei. Valoarea ridicată a acestui stimulent se datoreşte volumului ridicat al beneficiilor obţinute peste plan, reducerii substanţiale a cheltuielilor la 1000 de lei producţie marfă. \ In pagina a 2-a \ Manifestări consacra- ) ' te împlinirii a 25 de ^ ani de la instaurarea primului guvern democratic din România | • In întîmpinarea cen tenarului nașterii lui \ V. I. Lenin s\ • Cronica străzii... \ \____| Consfătuirea cercurilor tehnico-ştiinţifice Timp d€ doua zile, la Braşov s-au desfăşurat lucrările consfătuirii cercurilor tehnico-ştiinţifice din judeţ, la care au participat conducerile cercurilor respective, delegaţi ai organizaţiilor U.T.C. din întreprinderile unde urmează să ia fiinţă astfel de cercuri. Au luat parte, de asemenea, acad. prof. dr. docent Emil Negulescu, ing. Dorin Stanciu şi asist. univ. ing. Lucian Scorobeţiu, sărbătoriţi, recent, în cadrul manifestărilor ,,Lauria 70". Pe agenda de lucru a consfătuirii au figurat discutarea şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a cercurilor tehnicoştiinţifice, precum şi a direcţiilor activităţii de viitor (tematica de cercetare şi studiu), cuprinderea unui mare număr de tineri specialişti, orientarea întregii munci a membrilor cercurilor spre rezolvarea celor mai importante probleme legate de introducerea progresului tehnic în unitaţile de producţie. In încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul ing. Ion State, membru al biroului comitetului judeţean U.T.C. Constituirea grădiniţelor în mediul sătesc ■ se înscrie în amplul proces de urbanizare declanşat, nu ca o imitaţie goală de conţinut, ci impusă obiectiv de noul profil material şi spiritual al satului contemporan. Munca agricolă se defineşte din ce în ce mai mult ca o profesie aparte ce reclamă cunoştinţe de specialitate complexe şi multă dăruire. Ca atare, timpul săteanului a ieşit din albia lui domoală, precipitîndu-se. In acest context rural, marcat vizibil de caracteristicile vieţii urbane, grădiniţa sătească vine să elibereze muncitorul agricol de o serie de obligaţii ale creşterii şi educării copiilor, creîndu-i posibilitatea dăruirii profesionale. Aşadar, în prima instanţă, grădiniţele săteşti trebuie să răspundă unui scop practic precis : acela de a deţine o parte din zi (pe cît posibil echivalentă cu ziua de lucru) preşcolarii din mediul rural, creindu-le toate condiţiile dezvoltării fizice şi spirituale. Este de subliniat pentru început că modul de organizare şi programul după care îşi desfăşoară activitatea pun de la început unele grădiniţe în imposibilitatea de a răspunde acestei prime şi elementare cerinţe. Ca instituţii de învăţămînt preşcolar, grădiniţele sunt subordonate şi îndrumate de Inspectoratul şcolar judeţean. Din punct de vedere material însă (cu excepţia materialului didactic şi a rechizitelor) ele sunt susţinute de consiliile populare comunale şi de C.A.P.-uri. Bineînţeles că nu tripla dependenţă în sine impietează buna desfăşurare a muncii. Greutăţile se ivesc doar cînd factorii de răspundere îşi declină pe rînd răspunderile. Şi iată cum. Pentru a exista, grădiniţa are mai întîi nevoie de un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea. Dar problema nu este peste tot rezolvată. In Săsciori (Recea), de pildă, 25 de copii sunt înghesuiţi într-o cămăruţă mică într-o casă veche. La Vad (Şercaia), cele două cămăruţe destinate grădiniţei se reduc adesea la una singură, cealaltă fiind cedată (cu ce drept ?) de conducerea C.A.P.ului cîte unui salariat al său. Tot atei instalaţia sanitară pentru uzul copiilor este amenajată într-o ... fostă cocină... La Caţa, de asemenea, grădiniţa este ţinută într-un local cu totul necorespunzător. In pauză copiii aleargă prin „clasă" după şoareci, fapt ce nu deranjează cîtuşi de puţin nici consiliul popular şi nici conducerea C.A.P.-ului din localitate, deşi situaţia se menţine astfel de peste 5 ani. Cît de slabă este preocuparea unor C.A.P.-uri pentru grădiniţele care ocrotesc tocmai copiii membrilor lor, o dovedeşte şi cazul grădiniţei din Homorod, care coexistă de mai mult timp în aceeaşi curte cu utilajele C.A.P.-ului. Aici, ca şi la Sîmbăta de Jos, unde grădiniţa se găseşte în aceeaşi curte cu potcovăria sătească, securitatea vieţii copiilor nu este cîtuşi de puţin asigurată, accidentele putîndu-se produce în fiece clipă. Şi parcă e un făcut , cînd C.A.P.-ul manifestă interes, se găseşte consiliul popular care îi anulează eforturile. Aşa, de exemplu, la Măeruş, C.A.P.ul vrea să construiască un local pentru grădiniţă, dar consiliul refuză să-i acorde spaţiul necesar. Problema spaţiului nu este însă singura care îngreuiază activitatea grădiniţelor săteşti. Odată ce există, important este ca programul lor să acopere timpul cînd părinţii copiilor loan COMAN (Continuare in pag. a 3-a) GRĂDINIŢA SĂTEASCĂ - UN „COPIL CU DOUĂ MAME 1 ŞEDINŢA COMISIEI M. A. Hr. PENTRU AGRICULTURA SI SILVICULTURA în ziua de 24 februarie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc o şedinţă a Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, în cadrul căreia, din însărcinarea Consiliului de Stat, a fost ascultat şi dezbătut raportul prezentat de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, cu privire la modul în care s-au realizat sarcinile indicate de partid privind extinderea amenajărilor pentru irigaţii în actualul cincinal şi folosirea eficientă a investiţiilor în acest domeniu. La lucrările comisiei au participat preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, conducători şi reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat, ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, directori ai unor întreprinderi agricole de stat şi staţiuni experimentale, preşedinţi ai unor cooperative agricole de producţie şi specialişti din aparatul de stat. In cadrul dezbaterii a luat cuvîntul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., iar în încheierea lucrărilor a vorbit Dumitru Coliu, preşedintele Comisiei. Deputaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul au făcut aprecieri pozitive asupra rezultatelor obţinute, observaţii critice şi propuneri menite să contribuie la îmbunătăţirea continuă a activităţii desfăşurate pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de extindere a amenajărilor pentru irigaţii, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare ştiinţifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării ştiinţifice şi prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligaţiilor şi drepturilor care revin unităţilor executante şi celor beneficiare. In hotărîre se arată că Academia Republicii Socialiste România şi academiile de ştiinţe cu unităţi de cercetare în subordine, precum şi unele unităţi de cercetare din cadrul organelor centrale funcţionează în regim economic. Pentru finanţarea unor cheltuieli care depăşesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot primi dotaţii de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Urmărind o împletire judicioasă a cerinţelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităţilor, cu cointeresarea personalului acestora , la soluţionarea cît mai operativă şi cu rezultate scontate a obligaţiilor asumate prin contract, hotărîrea stabileşte sistemul de împărţire a prevăzute prin Legea de adoptare a planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966 —1970. Concluziile și propunerile comisiei ce au reieșit din dezbateri urmează să fie înaintate Consiliului de Stat, beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă şi de dezvoltare a bazei materiale proprii a unităţii, pentru acordarea de gratificaţii şi premii personalului din activitatea de cercetare şi pentru alte destinaţii. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România, hotărîrea prevede că ministerele și celelalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obținute în termen de cel mult trei luni de la receptionarea lucrărilor de cercetare, în cazurile în care valorificarea rezultatelor cercetării necesită executarea de investiţii sau alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este obligat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începerea acestor lucrări. în cazul în care se constată că cercetarea ştiinţifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naţionale, se va institui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate şi modalităţile de recuperare a daunelor. De asemenea, pentru neexecutarea obligaţiilor stabilite prin contract se vor plăti penalităţi. Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul şi îndrumarea încheierii contractelor de cercetare, precum şi urmărirea respectării prevederilor contractuale şi eficienţa economică obţinută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai raţională şi eficientă a potenţialului uman şi material din institutele de cercetări, la apropierea cercetării ştiinţifice de nevoile producţiei şi ale dezvoltării economiei şi culturii, la reducerea duratei de aplicare în producţie a rezultatelor obţinute. (Agerpres) Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind încheierea de contracte în activitatea de cercetare ştiinţifică La Şinca Veche s-au transportat doar 800 tone îngrășăminte. Cooperatorii de aici au năravul melcului? La C.A.P. Şercaia. Mai întîi am avut impresia căcifra este eronată. Dar nu ! Cele 8040 tone sunt o cifră reală, şi reprezintă cantitatea de îngrăşăminte organice transportate aici pînă la data de 22 februarie. Acest lucru ni l-a confirmat şi inginerul şef al cooperativei agricole, tovarăşul Vamosy Ludovic. „în anii precedenţi — ne-a declarat dînsul — şi la noi treaba mergea cam anevoios. Primăvara ne prindea numai cu o mică parte din îngrăşăminte transportate la cîmp, fapt care ducea la întîrzierea lucrărilor de însămînțări. Pentru a evita astfel de neajunsuri, în toamna anului trecut, s-a luat o măsură salutară. Prin luna noiembrie, consiliul de conducere, a analizat problema transporturilor și a stabilit ca îngrășămintele organice să fie duse la cîmp în tot cursul iernii. In acest scop, au fost organizate două echipe de încărcători-descărcători. Astfel, cele 2 tractoare rutiere cu remorci ale cooperativei au putut fi utilizate zilnic, la întreaga lor capacitate. N-au fost neglijate nici atelajele. Pînă la ieşirea cu plugul în cîmp, vom termina transportul celor 10.000 tone îngrăşăminte naturale planificate“. Tot aici am mai aflat că paralel cu transportul îngrăşămintelor naturale s-au administrat şi importante cantităţi de superfosfat, azotat de amoniu şi alte îngrăşăminte chimice. Cooperativa agricolă din Şinca Veche este cam de aceeaşi mărime ca vecina sa din Şercaia. Şi la Şinca se găsesc două tractoare rutiere cu remorci proprietatea cooperativei, precum şi unnumăr apreciabil de atelaje. Cu toate acestea, aici, din cele 9000 tone de îngrăşăminte planificate, pînă la data de 22 februarie s-au transportat numai ... 800 tone. Avînd în vedere că din acestea, 460 tone au fost transportate cu remorcile secţiei I.M.A. Făgăraş, ne putem da şi mai bine seama de modul defectuos în care sunt utilizate tractoarele rutiere și atelajele cooperativei. Dacă la Şercaia, cu ajutorul celor două tractoare rutiere s-au transportat în cursul iernii mii de tone de îngrășăminte, la Şinca, tot cu 2 tractoare rutiere, s-au transportat numai ... 4 tone. Mergîndu-se mai departe cu acest ritm, lucrarea respectivă nu se va încheia nici în 1972. Acest lucru, bineînţeles nu poate fi tolerat. întîrzierea lucrărilor de fertilizare nu duce la sporirea producţiei agricole ci la diminuarea ei. E surprinzător faptul că, cei din consiliul de conducere al cooperativei (preşedinte V. Bălan, ing. şef I. Mureşanu) n-a tras suficiente învăţăminte din primăvara anului trecut, cînd, tot datorită întîrzierii transportului de îngrăşăminte, cooperativa a rămas mult în urmă cu semănatul. Primăvara bate la uşă. Consiliul de conducere, organizaţia de partid, specialiştii din unitate să ia cele mai eficiente măsuri pentru urnirea din loc a treburilor, pentru îndeplinirea în termen a sarcinilor de plan. Nu putem încheia aceste rînduri fără a aminti că situaţii asemănătoare cu aceea de la Şinca se mai găsesc şi la Drăguş, Calbor, Felmer, Lisa, Viştea de Sus, Voivodeni şi alte cîteva cooperative agricole din zona Făgăraş. Rămînerea în urmă la transportul îngrăşămintelor se datoreşte atît insuficientei utilizări a mijloacelor existente, cît şi unei mentalităţi nesănătoase ce se mai manifestă la unii cooperatori. ,,Să vină mai întîi primăvara, spun aceştia, apoi vom transporta şi gunoiul!“ Or, este ştiut că, odată cu venirea primăverii, vin şi un noian întreg de lucrări agricole care trebuie executate în perioade cît mai scurte. A te ocupa atunci cu transportul îngrăşămintelor, înseamnă a întîrzia semănatul, lucru nedorit, care afectează producţia agricolă. I. BRAGHEŞ In fotografie : capul de turnare şi tunelul de răcire a ciocolatei din noua secţie a fabricii de produse zaharoase „Dezrobirea“ Braşov. st HANA ZAGOROVA, JOE DOLAN si ROBBIE RAE Pag. a 2-a Oamenii-păsări din Noua Guinee epoca de piatră in plina era cosmica „CULTUL CUTIEI DE CONSERVE" Acum nu se mai organizează expediţii de explorare. Nu mai sînt nici exploratori. Cu ajutorul busolei şi, în mare parte, al prafului de puşcă sau al diverselor doctrine, pămîntul a devenit, în sfîrşit, cunoscut sau, mai degrabă, după cum spun savanţii, acel elipsoid triaxial, unde omul nu mai are nimic de descoperit în afara lui însuşi (oare pentru a întîrzia această jenantă explorare el se lansează spre spaţiile vide ale Universului?). Rămîne însă ca o adevărată frumoasă din pădurea adormită Noua Guinee. Tuturor amatorilor de aventuri li se accelerează bătăile inimii cînd consultă atlasele : acolo se află necunoscutul, adică (Continuare în pagina a~a)