Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-30 / nr. 7898
rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXVII Nr. 7898 Sîmbăta, 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţî-vi! VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşii PAUL NICULESCU-MIZIL şi ILIE VERDEJ, au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta indiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul cerinţelor impuse acestui ultim an al cincinalului. Muţi mii de oameni au intîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărirea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile lalomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al grîului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţia, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului Judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Mant, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri, depăşind înălţimea de 1 metru. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şi bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sînt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză Prin intermediul unei machete, oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă a se gospodări mai bine utilajele materia primă, parcul auto. După vizitarea combinatului, coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului, îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, uvîndu-le noi realizări în producţia în drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat Ciulniţa. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa judeţului Slobozia. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toata vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. într-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popel directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Toma Granfil în vizită la Braşov * Toma Granfil, membru al Vocii Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, care se află în ţara noastră ca invitat al guvernului, a făcut o călătorie în judeţele Prahova şi Braşov. Oaspetele a vizitat Combinatul petrochimic şi Rafinăria de la Brazi, obiective la care a apreciat nivelul tehnic al instalaţiilor şi gradul înalt de valorificare a produselor petroliere, precum şi Uzinele de autocamioane din Braşov, unde s-a interesat de modul cum se desfăşoară cooperarea dintre întreprinderea braşoveană şi uzine similare din Iugoslavia. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc in primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale) Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărirea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cit şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situația dacă am fi avut o prima (Continuare în pag. a 4-a) Un plus care va compensa producţia de pe 100 hectare calamitate Inţelegind situaţia creată în urma calamitării a mui şi mii de hectare de teren agricol, cooperatorii din Ghimbav şi-au înzecit eforturile, hotăriţi fiind să-şi aducă întreaga lor contribuţie la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, la asigurarea (Continuare în pagina a 2-a) Primarul, profesorii, toţi salariaţii comunei în cimp la prăşit La Măeruş, cooperativă greu afectată de inundaţii, se desfăşoară o vie şi susţinută activitate pentru recuperarea pagubelor cauzate, pentru a se obţine, indiferent de condiţiile climaterice, o recoltă cit mai bună. Cooperatorii, urmind exemplul comuniştilor și avind un sprijin deosebit din partea mecanizatorilor, MUNCESC FĂRĂ ODIHNĂ LA EVACUAREA APELOR DE PE TERENURILE CALAMI(Continuare in pagina a 2-a) it rînapoierea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer de la Moscova Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Mauţer s-au înapoiat, tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, ministrul industriei chimice, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Păran, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La plecare, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care i-au însoţit au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ÎNALTUL SPIRIT DE UMANISM AL POLITICII PARTIDULUI ŞI STATUI NOSTRU Întregul popor a primit cu vie satisfacţie, încredere şi recunoştinţă fierbinte Hotărîrea C.C. al P.C.R., a guvernului şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de ajutorare a populaţiei şi cooperativelor agricole lovite de calamităţile naturale TOATE NILE, ACŢIVSPRE ŢELUL COMUN: RECONSTRUCŢIA Cu prilejul unei tranvorbiri avute ieri, cu tovarăşii GHEORGHE HAIZEA şi WILHELM LUTSCH, vicepreşedinţi ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, pe marginea prevederilor hotărîrii, a reieşit, pregnant, faptul că în sectoarele de activitate subordonate consiliului popular judeţean se depun eforturi sporite pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor aferente actualului an al cincinalului, că se caută noi modalităţi şi forme de a veni în sprijinul populaţiei din localităţile sinistrate, de a preveni, în viitor, pe teritoriul judeţului, producerea de pagube prin inundaţii în dauna fondului locativ şi a populaţiei. — Principala măsură care se impune în actuala conjunctură şi Convorbire consemnată de L. MUNTEANU (Continuare in pagina a 2-a) Cu sprijinul acordat „VOM IEŞI DIN NECAZ ŞI ASTA Înseamnă foarte mult PENTRU NOI" Expresie vie a profundului umanism al orînduirii noastre socialiste, recenta hotărîre a C.C. al P.C.R., a guvernului şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a fost primită cu intensă satisfacţie şi recunoştinţă de populaţia şi membrii cooperatori din localităţile sinistrate, de întregul nostru popor. Prezenţi ieri în mai multe localităţi afectate de inundaţii, în mijlocul oamenilor care comentau cu însufleţire importantul document de partid şi de stat, reporterii noştri au consemnat cîteva declaraţii semnificative. „Revărsarea Oltului, spunea ing. D. MOCANU, preşedintele C.A.P. Făgăraş, ne-a compromis culturile de pe o suprafaţă de 220 ha. şi a avariat o parte din mijloacele fixe, pagubele cifrindu-se la circa 1.200.000 lei. Imediat ce apele se vor retrage, vom trece cu toate forţele la reînsămînţarea terenurilor inundate, la repararea construcţiilor avariate. Dar toate acestea înseamnă nu numai un uriaş volum de muncă ci şi cheltuieli imense la care singuri nu le-am putea face faţă. Tocmai de aceea, ajutorul pe care-l vesteşte recenta hotărîre a partidului şi statului bucură tare mult inima cooperatorilor noştri. Aş spune chiar că sprijinul de care vorbeşte hotărîrea pune degetul pe rană, deoarece la gradul pagubelor înregistrate de noi, materialul de însăminţat, ingrăşămintele chimice şi scutirea de impozite pe circulaţia mărfurilor la materialele de construcţie reprezintă tocmai ce ne trebuie pentru ca alăturînd hărnicia şi dirzenia oamenilor noştri să redăm cooperativei înfăţişarea dinainte. De altfel, noi am şi primit pînă în prezent seminţele de legume şi 33 tone îngrăşăminte chimice". Vorbind în numele celor 300 de cooperatori care înţelegînd să răspundă prin muncă grijii partidului şi statului pentru viaţa şi avutul lor, au ieşit ieri dis-de-dimineaţă în cimp. CORNEL ROŞCA, preşedintele C.A.P. Hoghiz a declarat: „Inundaţiile ne-au distrus 30 ha. grîu, 30 ha. legume, 22 ha. orzoaica, 25 ha. sfeclă de zahăr şi furajeră, 10 ha. cartofi şi porumb şi 4 ha. morcovi. Ne bucură mult că vom fi ajutaţi să refacem amenajările gospodăreşti şi culturile distruse şi vom fi sprijiniţi să obţinem să(Continuare în pagina a 2-a) Acum, mai mult ca oricînd în agricultură.Fiecare minei înseamnă mii de line ne pline Avioane şi elicoptere la „prăşit“ şi „plivit“ Furtuna care a precedat precipitaţiile din 13-14 mai a sfărimat pur şi simplu, ca pe o căsuţă de jucării, un uriaş tinar al C.A.P. Hătchiu. Reconstruirea lui este o cerinţă acută şi deosebit de importantă, mai ales că a sosit vremea cositului şi linurile rezultate trebuie depozitate numai la locuri ferite de pipi. Echipa de constructori a cooperativei desfăşoară o neobosită activitate pentru reconstruirea acestui adăpost atît de necesar. Ieri, in timp ce cooperatorii din brigăzile de cimp lucrau fără zăbavă la (Continuare în pagina a 2-a) 2 norme pe zi realizează mecanizatorul Cilrig Mihai de la C.A.P. Stupini. Acolo unde nu poate pătrunde tractorul, şi sapa■sta bună. Aviaţia utilitară împrăştie îngrăşăminte chimice,erbicide și insecticide. Pămîntul să rodească mai mult ca oricînd Cînd apele Oltului năvăliseră şi peste satul Podul Olt, tractoriştii Nan Achim, luliu Dudaş, Alexandru Florescu, Kloss Will şi alţii de la I.M.A. Harman, veniţi in grabă la faţa locului au luptat eroic pentru salvarea multor vieţi şi bunuri materiale. Infruntînd valurile care in unele locuri depăşeau un metru, pe drum, au reuşit să salveze pe toţi oamenii care mai rămăseseră izolaţi. Cinci dintre mecanizatorii întreprinderii, Gheorghe Grecu, Constantin Marcu, Zerbes Otto, Miss Rudolf şi Szász Gavrilă, s-au oferit voluntar să meargă cu motopompele la Mediaș pentru a ajuta la evacuarea apei din (Continuare in pagina a 2-a) Ieri, ferma nr. 4 a I.A.S. Feldioara a terminat recoltatul lucarnei.