Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-09 / nr. 8164

Pag. 2 FILE DIN GLORIOASA ISTORIE A PARTIDULUI ANUL 1921 La 8 mai 1921 încep la Bucureşti lucrările istorice ale congresului care va marca transformarea partidului socialist in partid comunist. Acţiunile desfăşurate de clasa muncitoare în perioada avîntului revoluţionar, greva generală din octombrie 1920, au scos in evidenţă necesitatea creării unui partid revoluţionar capabil să organizeze şi să conducă proletariatul in lupta pentru îndeplinirea misiunii sale istorice. Mişcarea muncitorească din ţară trecea printr-un proces profund de radicalizare, aveau loc clarificări politice şi ideologice, majoritatea membrilor Partidului Socialist pronunţindu-se pentru transformarea partidului socialist un partid comunist şi afilierea sa la Internaţionala a lll-a creată de Lenin. Congresul din mai 1921 a consfinţit făurirea partidului comunist. Pe agenda sa au stat probleme de importanţă fundamentală pentru mişcarea muncitorească, programul şi statutul partidului, problema agrară etc. La Congres, mişcarea muncitorească din Braşov a fost reprezentată prin trei delegaţi, iar presa locală muncitorească a salutat convocarea congresului ca şi hotăririle sale. Crearea Partidului Comunist Român - detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare , pe baza ideologiei marxist-leniniste, a constituit un moment de cea mai mare importanţă istorică. Prin întemeierea sa, lupta revoluţionară era ridicată pe o treaptă superioară, dind un puternic avint procesului de clarificare ideologică politică a mişcării muncitoreşti, dezvoltării conştiinţei de clasă a proletariatului şi celorlalte mase muncitoare ale poporului, in lupta pentru eliberarea naţională şi socială. Relatări în ziarul „Socialismul'' despre lucrările primei zile a Congresului din 8 mai 1921. și. ț - 'A iCongresul General a! ~~Ha Partidului Socialist din România OesÂîerlfe 4e BumMm % Mâi $1 Luni 9 Mai SMuW tamr&pio* pefa&n»#, DJ*. mfi- I« sZZmîT Presa muncitorească braşoveană salută Congresul de întemeiere a Partidului Comunist Roman. . .1 t M I ■ă €2 t%. t $£■ # `:? I %î: ‰ Placă comemorativă care consemnează că în acest loc s-a ţinut în 8 mai 1921 la Bucureşti primul Congres al P.C.R. Delegaţii la Congresul din 8 r votat pentru transformarea sa în partid comunist şi afilierea a IlI-a comunistă, au fost are judecată. L f i 1921 caredului social: Internaţione ti si trimişi jfkk -tn«“ Sw_ *»a s SM.1 Dreptatea f «'/X& fc A intîînirea tovarăşului Constantin Drăgan (Urmate din pag. 9,) blemelor economice, de stat şi obşteşti. Vorbitorul a relevat apoi progresele realizate în anii cincinalului trecut în dezvoltarea agriculturii, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, în creşterea nivelului de trai al maselor de oameni ai muncii, faptul câ în această perioadă cheltuielile sociale făcute din bugetul statului pe o familie au însumat 5.500 lei anual, fiind cu 2.000 lei mai mari decît în cincinalul precedent, că volumul de mărfuri desfăcute către populaţie a fost de 1,5 ori mai mare, iar peste 12.300 familii din judeţul nostru s-au mutat în apartamente noi. Subliniind că toate succesele obţinute în aceşti ani se datoresc unităţii moral-politice a poporului, coeziunii tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, tovarăşul Constantin Drăgan a înfăţişat schimbările calitative fundamentale petrecute în structura clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii din ţara noastră, în cimentarea unităţii naţiunii noastre socialiste. în continuare, vorbitorul a prezentat un amplu tablou al direcţiilor de dezvoltare ale ţării noastre, ale judeţului Braşov, în actualul cincinal. Au reţinut atenţia faptul că în perioada 1971—1975, industria judeţului va beneficia de un volum de investiţii care se ridică la peste 16 miliarde lei, că aproape 2 miliarde lei vor fi investiţi pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii judeţului, 60 însemnate fonduri vor fi cheltuite pentru dotări socialculturale, printre care 13.700 apartamente. In încheiere, după ce s-a oprit pe larg asupra sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, de stat, de masă şi economice în ceea ce priveşte perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă în conducerea economiei şi ridicarea calitativă a întregii activităţi sociale, tovarăşul Constantin Drăgan a spus : Bilanţul însufleţitor al rezultatelor obţinute în opera de făurire a noii orînduiri, contururile clare şi optimiste ale dezvoltării viitoare a patriei noastre, proiectează într-o lumină şi mai strălucitoare semnificaţia marii sărbători a semicentenarului partidului. Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii braşoveni — români, maghiari, germani, strîns uniţi — aduc şi cu acest prilej un nou şi înflăcărat prinos de recunoştinţă Partidului Comunist Român, partid plămădit din tot ce are mai nobil în fiinţa sa poporul nostru, partid care-şi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de a înfăptui idealurile luminoase ale socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei noastre. întîlnirea, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de vibrantă dragoste faţă de partid, a exprimat hotărîrea nestrămutată a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din municipiul Braşov, de a se situa în primele rînduri ale luptei pentru transpunerea în viaţă a măreţului program stabilit de Congresul al X-lea al partidului, de a-şi aduce din plin contribuţia la opera de înălţare a României socialiste pe culmi înalte de progres şi civilizaţie. In încheierea întîlnirii, a avut loc un spectacol susţinut de ansamblul folcloric „Poieniţa", formaţia de dansuri populare a elevilor şi solişti vocali şi instrumentali ai Palatului culturii din Braşov, corurile Uzinei de tractoare şi Teatrului muzical, grupul vocal-instrumental al familiei Roth din Ghimbav. Conducerea muzicală a aparţinut Artistului poporului Ionel Budişteanu. Coregrafia : maestrul Ioan Corneliu Vasiliu. Dirijorul corurilor : maestrul Vlad Sava. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Cercul „Micile ţesătoare“ In cadrul Şcolii generale din comuna Fundata a luat fiinţă un cerc al micilor ţesătoare, dotat încă de la început cu trei războaie de ţesut. Un sprijin preţios la înfiinţarea lui şi-au adus ţesătoarele Rîmbu N. Maria şi Giurgi R. Maria, care l-au dotat cu materiale pentru ţesut. De remarcat este faptul că produsele finite ca : prosoape, sacoşe etc., vor fi valorificate prin cooperativa „Arta populară" din Braşov, cu care s-a încheiat un contract pe perioada anului şcolar. V. POPESCU, coresp. DRUM HOD DIN VIATA CULTURALA Respectul faţă de autenticitatea folclorului Să alegem griul din neghină Orele de repetiţie făcute în van înseamnă pierdere de timp, şi timpul este... preţios. Pentru că n-o sâ-mi poată spune toţi instructorii de dans, că ceea ce au făcut, au făcut-o numai de amorul artei... întrebarea e : ce facem cu timpul pierdut al tinerilor care au venit din pasiune la o formaţie şi care n-au avut în final acea satisfacţie artistică la oare au rîvnit ? Singura răsplată a muncii lor ar fi, în afara aplauzelor din sală, promovarea lor la o fază superioară a unui concurs, sau cinstea de a fi printre colectivele fruntaşe din mişcarea amatoare. Şi mai apoi, ce rol educativ poate avea un dans, care aduce pe scenă un material lipsit de autenticitate, fără valoare artistică, mistificat de fantezia prea „creatoare" a unor aşa-zişi instructori? Dar de ce să-mi lungesc vorba ? Să vin eu exemple concrete : Faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs al artiştilor amatori ne-a furnizat, din păcate, şi astfel de exemple: joc de regiune interpretat de o foarte apreciată formaţie de dansuri din Braşov, aparţinînd uzinei „Rulmentul", în care începutul era clar un dans... bănăţean, suită de pe Valea Oltului, prezentată de formaţia de dansuri populare a Casei de cultură din Săcele, în care denaturările folclorului au fost cele mai evidente. Drept să vă spun, era şi trist să le priveşti, dar şi amuzant, deşi nu cred că instructorii respectivi au avut în vedere şi latura amuzantă a jocului. Pentru astatrebuie cît de cît, simţul umorului... Oare e atît de greu să se priceapă că din punct de vedere folcloric, Clujul nu-i tot una cu Maramureşul, că Făgăraşul nu-i Oltenia, chiar dacă curge Oltul pe acolo, şi că Sibiul nu-i tot una cu Banatul? Şi dacă dansul se numeşte „Fecioreasca fetelor“, sau suită din Făgăraş, nu înseamnă că fetele să sară cot la cot cu feciorii, bătîndu-şi pulpele (că cizme n-aveau sărmanele). Există un grăitor proverb românesc, care se aplică poate cel mai bine la noi în dans : „Unde nu-i cap, vai de picioare". Numai că de data asta, din păcate, n-a fost „vai" de picioarele celor „fără cap", ci de picioarele celor ce au dansat după cum le-au cîntat aceştia. ■ Şi asta nu-i totul. Mai au unii şi boala lungimilor. Ca și cum nu ne-ar fi fost destul, amalgamul de paşi aparţinînd diferitelor zone folclorice, inovaţiile neinspirate, nesincronizarea mişcărilor, lipsa totală a ceea ce numim noi autentic, decenţă artistică, bun gust. După ce am văzut programul formaţiei din Săcele (23 minute), cînd dansatorii erau pur şi simplu epuizaţi, storşi de vlagă, cu zîmbetul încremenit în colţul buzelor, ca la fotograf, desfiguraţi de efort, mi-am dat seama că instructorul nu are simţul măsurii şi că din necunoaştere el obligă pe dansatori la un efort vătămător sănătăţii. Că doar nu-i glumă să dansezi 23 minute într-una, să strigi, să învîrţi fata, să sari şi să baţi cizma ! Din asta se poate contracta pînă şi un... infarct. Exagerări? Nu! Nu eu sunt cea care exagerează şi nici nu sunt pornită pe glume. Alţii au exagerat acceptând nişte instructori incompetenţi la formaţiile respective, încurajîndu-i in a denatura jocul popular. Pentru că nu găsesc cuvinte mai blinde pentru cei ce îşi permit să degradeze creaţia populară. Pentru aceşti instructori, răsăriţi ca ciupercile după ploaie, există o singură circumstanţă atenuantă : nepriceperea. Dar ce circumstanţe atenuante să găsim pentru cei ce răspund de activitatea acestor formaţii ? Merg mai departe şi mă întreb, ce merită cei ce au promovat aceste formaţii pînă la faza judeţeană, alături de cele a căror autenticitate şi valoare artistică este de necontestat ? Mă refer aici la formaţiile de la Purcăreni, Dăişoara, Bran-Poartă, Rîuşor şila multe altele, care ne-au impresionat prin virtuozitate, ţinută şi valoarea materialului folcloric adus pe scenă. Personal, aş începe prin a alege grâul din neghină. Casa judeţeană a creaţiei populare, împreună cu Consiliul judeţean al sindicatelor, au competenţa să dispună cine poate să se numească instructor şi deci cine are dreptul să profeseze în această calitate. Propun ca numărului restrâns de instructori să li se dea posibilitatea de a merge în documentare pentru a culege dansul de la sursă, avînd la rândul lor obligaţia să prezinte Casei judeţene a creaţiei rezultatul în scris al culegerilor. In acest fel revista „Coregrafia“ — publicaţie patronată de Casa Centrală a Creaţiei Populare — se va bucura, mai mult decît pînă acum, de colaborarea noastră, şi aşa cum această instituţie centrală de specialitate organizează anual un curs pentru toţi metodiştii caselor judeţene de creaţie, pentru profesorii de dans, să se organizeze şi pe plan judeţean un curs asemănător de 7-10 zile. Ba aceste cursuri va trebui să se lămurească problema costumelor, pe zone, a stilului caracteristic diferitelor zone folclorice şi, în sfîrşit, fiecare instructor să fie obligat să demonstreze calităţile lui de pedagog, îmbinate cu cunoştinţele acumulate, ţinînd cite o lecţie practică şi montând un dans cu colegii lui instructori. Văd într-un asemenea curs un sistem de atestare a calităţilor profesionale ale instructorilor. Nu trebuie omise nici culegerile făcute în grup, la hora satului, care pot da posibilitatea valorificării folclorului din zone mai puţin cunoscute, sau încă necunoscute. Avem în judeţ oameni capabili să conducă un asemenea curs şi să înveţe şi pe alţii. Şi dacă aspirăm la mai mult, Bucureştiul nu-i chiar atît de departe, şi sînt convinsă că Institutul de folclor al Academiei R.S.R. şi Casa Centrală a Creaţiei Populare ne vor da tot concursul. Maria MAFTEI GUTH, maestră de balet la Palatul culturii din Braşov Patru zile în tovărăşia teatrului Incepînd de miine, timp de patru zile, Casa de cultură din Predeal va fi gazda fazei finale a tradiţionalului Festival bienal de teatru „I.L. Caragiale". Concursul programează la rampă formaţiile dramatice de frunte ale caselor de cultură şi teatrelor populare din judeţele Harghita, Hunedoara, Covasna, Mureş, Sibiu, Alba şi Braşov. Judeţul nostru va fi prezent în aceasta confruntare cu două echipe dramatice experimentate — cea a Palatului culturii din Braşov şi a Teatrului popular din Oraşul Victoria. Ur. 1164 A apărut, în editura Casei creaţiei populare a judeţului Braşov, un nou şi masiv volum, purtînd titlul ,,Omagiu", cuprinzînd culegeri de texte literare şi cintece pentru formaţiile artistice de amatori, dedicat aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Lucrarea este rodul efortului creator al poeţilor şi compozitorilor din judeţul nostru, români, maghiari şi germani, care făcîndu-se ecoul sentimentelor de dragoste şi înaltă preţuire cu care poporul nostru înconjoară partidul comuniştilor, militează plenar pentru înfăptuirea politicii sale clarvăzătoare, pusă în slujba propăşirii patriei noastre socialiste. Parcurgind culegerea, reţin atenţia La apariţia culegerii „OMAGIU“ cititorului, prin măiestria artistică şi patosul tineresc, poemul scenic „Dimineţile trandafirilor din Mai" — creaţie comună a scriitorilor N. Stoe şi I. Al. Barbu, montajul literar-muzical „Partidului să-i înălţăm cîntări" de A. Cociorvă, suita de legende „Pămîntul florilor" de Tudor Boian, scenariul de spectacol pionieresc „Partid - lumină peste ţară", de Barbu Popovici, poemul dramatic „Flăcări în piscuri" de M. Ştefănescu, montajul muzical-literar „Cîntăm azi partidului slavă" de Alexe Sîngereanu, poemul dramatic „Ani de glorii" de Şt. Croitoru, şi amplul montaj-literar-muzical, în două părţi, „Cetăţile sînt aproape de soare" de I. Meiţoiu. Versuri înaripate inchinate partidului şi patriei socialiste semnează în culegere poeţii Verona Brateş, Lendvay Eva, Ion Pop-Telecan, Apollo Bolohan, Ion Burcă, Stelian Filip, Ioana Latchin, Hans Schuller, Doru Munteanu, Florian Manea, George Boitor, Ermil Radulescu, G. Filip, G. Savin, Ion Stanciu, Emilian Lupu, Dumitru Stănescu, Mioara Obiadă, G. Robu, Ştefania Măgură, Ilie Roman şi Apathy Géza. Capitolul rezervat creaţiilor corale înmănunchează lucrările „Cîntec festiv", de Mihai Andriesei, pe versuri de Daniel Drăgan, „Slăvită să fii mindră ţară", muzica şi versurile de Aron Bogdan, „Partid — izvor de apă vie", de G. Cîrstoiu, pe versuri de B. Popovici, ,,Cu ţara urcaţi către soare" şi „Mîndră patrie", de Norbert Petri, „Sub flamuri de victorii" de Ion Radu Şerban, pe versuri de Şt. Croitoru, şi „Brav partid al ţării mele", de Andrei Volintiru. Culegerea „Omagiu", în întregul ei, este reprezentativă pentru forţele scriitoriceşti din judeţul nostru, fiind în acelaşi timp o mărturie a activităţii ample pe care o desfăşoară creatorii de la noi în această etapă de efervescenţă, generată de gloriosul semicentenar al partidului. A. VAIDA „Indemînare" (Cercul de artizanat al Casei pionierilor Braşov). Foto : I. PESCARU (Urmare din pag. 1) ridică însă şi problema pe cine asistă, de la cine învaţă elevul ? Amintitul studiu arată că abia 30,4 la sută din elevii anului II sînt repartizaţi pe lîngă muncitori cu categorii superioare de încadrare. In această situaţie, evitînd lupta cu „morile de vînt", direcţiunea grupului şcolar, de comun acord cu biroul organizaţiei de bază, a ales ca soluţie pentru locul practicii elevilor atelierul-şcoală, iar ca metodă, producţia. Fără a nega în bloc eficienţa practicii în uzină a elevilor, experimentul de la Grupul şcolar îşi bazează raţionamentul pe condiţiile şi posibilităţile concrete atît ale uzinei tutelare cît şi ale şcolii. Aşa se face că dezbătut şi aprobat în şedinţa de analiză a întregului corp didactic, planul de producţie al elevilor este de-acum o realitate ce-şi întăreşte conturul cu fiecare zi. — La început, ne spune prof. MIRCEA GORGAN, director adjunct, secretarul organizaţiei de bază pe grupul şcolar, au fost fireşte şi rezerve, ba chiar şi opuneri. Producţia pe bază de plan şi normă li se părea unor maiştri curată fantezie. Şi iată acum opinia maiştrilor : — Practica elevilor a primit un ţel precis. Executăm piese, unelte, scule, subansamble, comandate de uzina tutelară. Acest lucru a sporit considerabil interesul elevilor pentru a produce mai mult, de mai bună calitate. In cîteva săptămîni elevi de nota 5 au săltat spectaculos spre nota 7 şi 8. Ei ştiu că cu multe din aceste unelte executate de ei acum, se vor întîlni peste un an în uzină ... (CONSTANTIN DANILA). Intr-adevăr, faptul că pînă acum rampa practică a elevilor urmărea doar (sau mai ales) scopuri didactice, îi lăsa pe elevi destul de indiferenţi. Operaţiunilor, pieselor executate le lipsea, în conştiinţa lor, finalitatea practică. Pentru lăcătuşi, de pildă, (vorba directorului Sandu) era ca şi cum ar fi pilit aerul. Or, acum ei simt sub pilă metalul metamorfozîndu-se precis în cleşte pentru sudură electrică, închizător — dispozitiv de prindere folosit la sudarea cabinei autocamionului M.A.N. Diesel, cleşte mops, menghină de mînă etc. Şi să nu uităm că e vorba de elevii aflaţi în anul I de şcoală profesională. Pentru a simplifica operaţiunile şi a scurta timpul de execuţie la dispozitivul de prindere, ne informează maistrul GHEORGHE CORĂBEANU, am executat, tot cu elevii, nişte dispozitive-şablon pentru găurire şi sudare a pieselor componente, fapt ce-i obişnuieşte de acum cu elemente ale fabricaţiei în serie. Acelaşi interes, aceleaşi bune rezultate le-am constatat „pe viu" în atelierul de maşiniunelte, la frezori şi strungari. în palmaresul producţiei realizate în cadrul contractului cu uzina, elevii anului I au înscris de-acum pene pentru evacuarea burghiului din mandrine, bucşe pentru închizătoare, axe, piuliţe exagonale, lucrări de strungărie pentru prese, arcuri elicoidale pentru cleştele de sudură, şuruburi de diferite tipuri şi dimensiuni. Calitatea ? — Vedeţi, ne explică ing., ALEXANDRU MAZINGER, director adjunct, responsabil cu practica, noi executăm comenzi pentru uzină, dar nu uităm că avem datoria de a pregăti muncitori complecşi, cu vederi largi asupra propriei lor munci şi asupra sarcinilor industriei constructoare de maşini. Dacă veţi compara produsele elevilor noştri cu modelele trimise de uzină, veţi constata, aproape în majoritatea cazurilor, diferenţe calitative ce ne onorează. Pentru că dincolo de dimensiuni şi funcţionalitate noi cerem elevilor şi frumuseţe. Ca atare, elevii noştri se întrec în ■ finisarea produselor, în a le prezenta într-o formă cît mai estetică cu putinţă. Fireşte, Grupul şcolar de pe lingă Uzina de autocamioane se află în acest domeniu al perfecţionării practicii abia la început de drum. Dar rezultatele de pînă acum garantează viitoarele succese. Semnificative în acest sens sînt şi modificările intervenite în planul de producţie. De unde în urmă cu cîteva săptămîni şcoala îşi propunea realizarea unei producţii (pe anul calendaristic 1971) în valoare de circa 200.000 lei, acum această cifră e declarată ca pur orientativă. La stabilirea ei s-a contat doar pe capacitatea celor 6 ateliere existente, or noul complex de circa 1.200 m.p. unde vor funcţiona un atelier de maşini-unelte, unul de lăcătuşerie şi unul de forjă, a intrat în fază de finisare. De fapt, intenţia conducerii grupului şcolar este ca, în paralel cu lucrările de finisare să se instaleze maşinile-unelte procurate (din păcate mai sunt încă multe de achiziţionat spre a se trece la producţie. — Că e bine aşa, ne declară ing. DUMITRU SANDU în încheiere, nu se mai îndoieşte nimeni din corpul nostru didactic. Continuăm însă acum eforturile pe două planuri. Pe de o parte urmărim să concentrăm la maximum lecţiile teoretice, folosind instructaje scurte, bine documentate, după metoda .^paşilor mici", ea fiind mult mai operativă,eficientă. Pe de altă parte, am format un colectiv competent care va elabora cîteva variante privind organizarea producţiei, normarea lucrărilor şi rentabilizarea producţiei în atelierul-şcoală. Tratăm, de asemenea, cu uzina, posibilitatea ca lucrările noastre să fie plătite la oră industrială, ca la oricare dintre cei circa 60 de colaboratori pe care-i are uzina. Desigur, soluţionarea acestor probleme va determina un progres substanţial în realizarea planului de producţie al Grupului şcolar. Dar cîştigul cel mai însemnat va fi pe planul pregătirii viitorilor muncitori. Obişnuiţi de pe „băncile şcolii" cu dimensiunile reale ale producţiei, trecerea în uzină va însemna mai mult o schimbare de decor, mai mult formă decit conţinut. Iar integrarea profesională, cuplarea la pulsul şi cerinţele uzinei, va fi un fapt deja împlinit.