Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)
1972-06-24 / nr. 8540
un nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8540 Simbătă, 24 iunie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniți-vil Azi, 1st BfcISOV CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ A ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE DE PARTID Astăzi, la Braşov, au loc lucrările Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid. Conferinţa va dezbate modul cum s-au îndeplinit sarcinile rezultate din hotărîrile Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste şi sistematizarea localităţilor rurale. Totodată, Conferinţa va alege delegaţii Organizaţiei judeţene de partid Braşov la Conferinţa Naţională a P.C.R. DIN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII in marea întrecere socialistă, oamenii muncii din judeţul nostru înscriu rezultate remarcabile, hotăriţi să îndeplinească 15 Întreprinderi au realizat PLANUL SEMESTRIAL Cu fiecare zi ce ne apropie de data deschiderii lucrărilor Conferinţei Naţionale a partidului, colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale braşovene consemnează noi realizări remarcabile în întrecerea socialistă. Pînă ieri, un număr de 15 unităţi economice din judeţ au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului semestrial. Iată cîteva din veştile sosite la redacţie : COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Printr-un telex semnat de ing. Teodor Şuteu, directorul general al combinatului, chimiştii din Făgăraş au raportat îndeplinirea planului semestrial înainte de termen. Colectivul combinatului este hotărît să întregească această realizare cu altele. După calculele efectuate, pînă la finele lunii depăşirile de plan se vor cifra la 13.700.000 lei la producţia globală, 12.700.000 lei la producţia marfă şi 4.500.000 lei valută la livrările pentru export. FARTEC BRAŞOV Colectivul Fabricii de articole tehnice din cauciuc a raportat îndeplinirea, cu 11 zile înainte de termen, a sarcinilor de plan pe primele şase luni ale anului la producţia globală şi la producţia marfă. Succesul se datoreşte, în principal, folosirii mai depline a maşinilor şi instalaţiilor, a timpului de lucru, utilizării unor tehnologii noi şi mai eficiente. în acest fel se apreciază că, până la finele lunii, prevederile de plan pe şase luni la producţia globală vor fi depăşite cu 7,8 milioane lei, iar la producţia marfă cu 8 milioane lei. I.P.E.C. BRAŞOV Graficele de producţie din întreprindere arătau ieri realizarea, peste prevederile la zi, a 2.360 m.c. prefabricate din beton armat destinate constructorilor de pe şantierele braşovene, ca şi din alte judeţe. Această producţie suplimentară constituie, alături de rezultatele obţinute la alte sortimente de produse, concretizarea succesului obţinut de colectivul de la I.P.E.C. Braşov, care a îndeplinit sarcinile de plan pe primele şase luni ale anului cu 10 zile mai devreme la producţia globală şi cu 9 zile la producţia mamfă. Ca urmare, apreciază specialiştii întreprinderii, există condiţii ca pînă la finele lunii plănui la ambii indicatori amintiţi să fie depăşit cu 4 milioane Iei. I.I.L. FĂGĂRAŞ Folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie a permis harnicului colectiv de la I.I.L. Făgăraş să îndeplinească, ieri, sarcinile planului pe primele şase luni la producţia marfă. Contribuţia cea mai importantă la acest succes a adus-o secţia de produse din mase plastice, destinate cu prioritate livrărilor către uni- I tățile comerciale, cumpărăto- I rilor, deci. Chemarea adresată de conducerea partidului pentru realizarea prevederilor cincinalului înainte de termen a fost primită cu entuziasm de întregul nostru colectiv de muncă. Sîntem conştienţi că pentru atingerea unor nivele superioare ale bunăstării trebuie să depunem eforturi susţinute, să asigurăm un ritm rapid de dezvoltare a producţiei materiale. Pentru a face înţelese aceste adevăruri, organizaţia noastră de partid desfăşoară o muncă politică susţinută. Totodată, ea a antrenat întregul colectiv la o intensă activitate de identificare şi punere în valoare a rezervelor de care dispunem pentru sporirea producţiei, creşterea eficienţei activităţii economice. Au fost întreprinse numeroase analize, studii, calcule, la care practic a participat întregul colectiv. în cele din urmă, am ajuns la concluzia că SÎNTEM ÎN • MĂSURA SA REALIZAM PREVEDERILE ACTUALULUI CINCINAL ÎN 4 ANI ŞI 6 LUNI. Angajamentul nostru are o fundamentare ştiinţifică, şi prin urmare este pe deplin realizabil. înfăptuirea lui cere însă eforturi susţinute, bine coordonate. în acest scop, ne-am prevăzut un plan concret de acţiune. Printre altele, în acest cincinal este prevăzută dezvoltarea capacităţilor de producţie, prin construirea şi darea în funcţiune a unei secţii de pieptănat celofibră. Noi am luat toate măsurile ca lucrarea să fie realizată în bune, condiţii, respectîndu-se întocmai termenele de execuţie. Este deosebit de important să ne concentrăm eforturile în vederea devansării lucrărilor pentru că pe această cale se va putea obţine o producţie anuală de 4.000 tone şi economii valutare de 5 milioane lei an. Sîntem hotărîţi să facem totul pentru a ne aduce aportul la diminuarea eforturilor valutare ale ţării, care se fac în prezent pentru importul celofibrei necesare industriei noastre textile. înfăptuirea programului de dezvoltare a filaturii noastre de lînă necesită, desigur, importante fonduri de investiţii. Ştim foarte bine, că noi, colectivele care beneficiem de aceste fonduri, avem datoria patriotică să asigurăm o bună utilizare a noilor capacităţi de producţie, atingerea cît mai devreme a parametrilor proiectaţi. Numai astfel putem contribui la sporirea eficienţei investiţiilor efectuate, la reintegrarea cît mai grabnică în circuitul economic a fondurilor alocate. In acest scop, am prevăzut măsuri pentru creşterea indicelui de utilizare a maşinilor de la 92 la sută la 95 la sută. Printre altele, preconizăm reducerea staţionărilor la schimbarea partizilor, printr-o programare ştiinţifică, optimă a producţiei, corelată cu aprovizionarea şi desfacerea ritmică a producţiei. Ne preocupă, de asemenea, reducerea staţionării maşinilor pentru reparaţii, prin asigurarea de piese de schimb de către atelierul nostru de întreţinere. O preocupare deosebităavem pentru creşterea coeficientului de schimburi. Pentru a atinge acest deziderat, am făcut un plan concret de corelare a capacităţilor de producţie pe toate fazele de fabricaţie. Am aminti în acest Ing. Heinz FRÜHN, director (Continuare în pag. a 2-a) RASPUNZIND CHEMĂRII TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUŞESCU Colectivul Filaturii de lînă din Ghimbav se angajează să realizeze: Prevederile cincinalului in 4 ani si 6 imn IN UNITĂŢILE CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Rezultatele primei etape în acţiunea de raţionalizare a sistemului de evidenţă Stadiul actual de dezvoltare a vieţii economice şi sociale — problemele tot mai complexe pe care le ridică procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate progresul tehnic şi adîncirea necontenită a diviziunii sociale a muncii, determină o creştere rapidă a volumului şi importanţei sistemului informaţional economico-social, ca element esenţial în procesul de conducere. Informaţiile sunt ______________ solicitate într-un volum tot mai mare pentru nevoile conducerii la toate nivelele — întreprindere, centrală, ramură economică — pentru elaborarea planurilor și directivelor cit și pentru controlul executării acestora, asigurîndu-se prin aceasta sesizarea neajunsurilor, asigurarea din timp a măsurilor eficiente imediate, cît şi a sistemului de prognoze economice. „Pentru a conduce — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la deschiderea colocviului privind problemele ştiinţei conducerii societăţii — se cere în primul rind o profundă şi temeinică cunoaştere a proceselor economice şi sociale, a realităţilor în care trăim, o previziune clară a dezvoltării societăţii şi elaborarea, pe această bază, a unei linii generale juste". Pe această coordonată se înscriu şi prevederile din „Programul privind perfecţionarea sistemului informaţional economicosocial, introducerea sistemului de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971— 1980" aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Transpunerea în viaţă a acestui vast program implică o concentrare a muncii de evidenţă, a tehnicii de calcul existente şi o raţionalizare a întregului sistem informaţional. Volumul de date din ce în ce mai mare, care stă la baza fundamentării deciziilor, impune ridicarea calităţii informaţiei, prin precizie şi rapiditate, eliminarea formularelor inutile şi a înregistrărilor paralele, unificarea şi tipizarea purtătorilor de informaţii în verigile decizionale. Programul de raţionalizare a sistemului de evidenţă se aplică în prezent şi în 9 unităţi reprezentative ale Consiliului popular judeţean, desfăşurarea lucrărilor aflîndu-se în etapa definitivării proiectelor preliminare. La elaborarea acestora lucrează analişti de sistem — ingineri şi economişti instruiţi la CEPECA — a- Victor NEGOESCU, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov (Continuare în pag. a 2-a) Experienţe, opinii, propuneri privind perfecţionarea, în continuare, a conducerii şi planificării activităţii economicosociale, dezvoltarea democraţiei socialiste — într-o fabrică ce se bucură atit în țară cît şi în străinătate de bune aprecieri pentru calitatea deosebită a produselor sale, desigur vor fi destule noutăţile care ar putea interesa pe cititorii noştri. Despre ce o să ne vorbiţi cu prilejul acestui interviu ? —— Adevărat, noutăţi sînt multe la noi. Ar fi de ajuns să vă spun că zilnic intră în producţie cel puţin 2 3 CE ESTE NOU LA DUMNEAVOASTRĂ ? Azi ne răspunde : MARIA DATCU, directoarea Fabricii de tricotaje Braşov modele de tricotaje absolut noi (într-un an serviciul nostru de creaţie lansează aproape 1.500 !), sau că anul acesta participăm cu produsele noastre la aproape 20 de tîrguri şi expoziţii internaţionale. Altă noutate vreau totuşi s-o menţionez : este vorba de montarea cu 5 luni mai devreme a unor importante capacităţi de producţie care ne-au permis suplimentarea angajamentelor în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului cu încă 110.000 bucăţi tricotate destinate pieţei interne. Am făcut această subliniere deoarece circa 80 la sută din articolele produse de noi sunt solicitate la export. — Totuşi, spaţiile de producţie au rămas aceleaşi... — Tocmai acest lucru evidenţiază eforturile deosebite ale colectivului nostru care a ţinut să cinstească şi astfel apropiatul eveniment de istorică însemnătate din viaţa partidului, a întregului nostru popor. D. RUJAN (Continuare în pag. a 2-a) -------------- CONSFĂTUIRE LA CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE în zilele de 22 şi 23 iunie a avut loc în Bucureşti o Consfătuire organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu activişti culturali şi specialişti — folclorişti, etnografi, compozitori — din întreaga ţară. Consfătuirea a analizat probleme privind valorificarea creaţiei populare de către ansamblurile şi formaţiile artistice profesioniste şi de amatori, profilul şi activitatea şcolilor populare de artă, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a organizam manifestărilor republicane, interjudeţene şi judeţene ale formaţiilor artistice de amatori. In cadrul dezbaterilor au fost relevate succesele obţinute pe tărâmul valorificării folclorului, în diferitele sale ipostaze, precum şi unele deficienţe care au dus, pe alocuri, la denaturarea şi vulgarizarea acestuia, la tocirea expresivităţii şi neglijarea autenticităţii sale. Participanţii au făcut, de asemenea, numeroase propuneri vizînd mai buna organizare a manifestărilor republicane, interjudeţene şi judeţene ale formaţiilor artistice de amatori, insistînd asupra necesităţii de a fi înlăturate unele fenomene negative care au dus la tendinţe de festivism, de competiţie în sine, de spectaculos. La concursuri şi festivaluri — a subliniat consfătuirea — este necesar să participe formaţii cu activitate permanentă şi nu ocazionată de întrecerea artistică respectivă, așa cum se întîmplă adesea. (Agerpres) URGENTAT! RECOLTAREA ŞI DEPOZITAREA FINULUI! Cele peste 33.000 hectare fineţe naturale şi 6.582 hectare cultivate cu trifoliene constituie o puternică sursă furajeră în cooperativele agricole din judeţ. De aceea, în marea majoritate a unităţilor agricole se acordă o atenţie deosebită atît recoltării cît şi depozitării finurilor. La Hălcinu, Apaţa, Ghimbav şi în alte cooperative agricole recoltarea trifolienelor (coasa 1) s-a încheiat, iar finul rezultat a fost transportat şi depozitat cu grijă în şuri şi fînare. La Cuciulata s-a început şi strîngerea celei de-a II-a recolte de pe suprafeţele de teren cultivate cu trifoliene. In alte unităţi, însă, cum sînt cele din Felmer, Calbor, Crizbav etc., coasa la trifoliene abia a început şi se desfăşoară cu neîngăduită încetineală. Or, aceasta duce nu numai la diminuarea producţiei din recolta a doua, ci şi la scăderea simţitoare a calităţii celei actuale. In cooperativele agricole rămase în urmă se impun măsuri energice şi eficiente pentru urgentarea şi terminarea cît mai repede a stringent linurilor de trifoi şi lucerna. O importanţă deosebită are stringerea la timp şi fără pierderi a finului de pe cele peste 33.000 hectare fineţe naturale. în majoritatea cooperativelor agricole a început şi această lucrare. în prezent, datorită faptului că lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare sunt pe terminate, s-a creat posibilitatea mobilizării unui număr sporit de cooperatori la strînsul finului, acţiune care trebuie încheiată pînă la începerea secerişului. Spunem aceasta, deoarece recoltarea în maximum două săptămîni a fîneţelor naturale concură atît la asigurarea unui fin de bună calitate cît şi la crearea condiţiilor optime de dezvoltare a celei de-a doua recolte Motava. Una din cele mai importante probleme ale campaniei de strîngere a fînurilor este şi depozitarea lor în cele mai bune condiţii. Aceasta are o importanţă deosebită, deoarece practica a demonstrat că de felul cum se face depozitarea, depinde păstrarea nutreţului respectiv. Nu trebuie uitat faptul că, din cauza depozitării în condiţii mai puţin corespunzătoare, în unele unităţi s-au stricat cantităţi importante de fîn. Chiar şi la ora actuală lîngă grajdurile brigăzii din satul Fîntîna (C.A.P. Hoghiz) se mai găsesc grămezi de fîn stricat din I. BRAGHEȘ Tractoristul Ion Masian, de la ferma nr. 3 a I.A.S. Prejmer, la strîngerea recoltei de furaje. (Continuare în pag. a 2-a) ■ ■■IISIIIIlIflHIIBI Util £ tS ■ PENTRU O REPARAŢIE LA AUTOTURISM DUPĂ DUPĂ Arătam în ancheta „La depanarea televizoarelor diagnosticarea tehnică este „incomodată" de spiritul de căpătuială", publicată în ziarul nostru de sîmbătă, 17 iunie, tertipurile prin care cîţiva dintre lucrătorii de la atelierele de reparaţii radio-televizoare ale cooperativei „Tehnica“ reuşesc să înşele cetăţeanul, percepîndu-i preţuri care contrastează flagrant cu valoarea reală a remedierilor făcute. Era, după cum spuneam, o anchetă întreprinsă de redacţie, în colaborare cu brigada economică a Miliţiei judeţene, la sugestia mai multor cetăţeni care ne-au informat prin sesizări asupra acestei practici necinstite. Ei bine, tot la cererea cetăţenilor, redacţia, cu sprijinul aceleiaşi brigăzi economice, a făcut un sondaj în cîteva ateliere de reparaţii auto. Fireşte, acţiunea nu a putut atinge proporţiile primului raid, dat fiind că atelierele de acest fel sînt suprasolicitate. Daca am fi lăsat efectiv cîteva maşini la „reparat" ar fi trebuit să aşteptăm minimum o lună şi jumătate, ceea ce bineînţeles nu se putea acum cînd sezonul automobilistic este în toi şi fiecare posesor de autoturism ţine să-şi alerge „bolidul" şi nu să-l ţină zălogit într-un atelier ... Oricum, testul nostru (să-i zicem) de echitate, de legalitate, a confirmat temeinicia suspiciunilor unor cetăţeni în legătură cu „diagnosticarea" şi repararea autoturismelor la unele ateliere, cu încercarea unor meşteri de a profita de nepriceperea cetăţeanului şi a-i încărca lista defecţiunilor în vederea încasării unor preţuri exagerate. Dar să dăm cuvîntul faptelor ... Urcam într-un Fiat 850, proprietatea unui inginer specialist în tehnologia construcţiilor demaşini, şeful secţiei de reparaţii auto de la o mare întreprindere braşoveană. Maşina are aproape 100.000 km. la bord, dar fiind exploatată raţional, de un specialist ce-i ghiceşte „supărările“ şi după zumzet, motorul funcţionează perfect. Singurele ei necazuri se referă la tinichigerie. Aripile şi pragurile de la uşi sunt însă ciupite de rugină. Ce-i drept autoturismul goneşte bine şi aşa, dar parcă tot i-ar prinde bine o reparaţie la caroserie. Aşa că ne îndreptăm spre atelierul „Reparaţii auto" din Cristian, nr. 120, aparţinînd cooperativei meşteşugăreşti „Solidaritatea“ Rîşnov. Intrăm în vorbă cu Erhardt Rau, şeful atelierului, solicitîndu-i serviciile. — Mai repede de luna august, nu putem. Ori Ion COMAN (Continuare în pag. a 3-a) TARIF OCHI ANCHETA NOASTRĂ 3100 5000 .