Drum Nou, martie 1974 (Anul 31, nr. 9061-9087)
1974-03-08 / nr. 9067
Pag. 4©RUM NO© VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ARGENTINA Declaraţii făcute presei şi televiziunii argentiniene de şeful statului român cu prilejul vizitării regiunii Mar del Plata în cursul vizitei, reprezentanţii presei şi televiziunii argentiniene din Mar del Plata şi Buenos Aires au rugat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu să acorde scurte declaraţii, subliniind interesul deosebit manifestat de poporul argentinian faţă de opiniile şefului statului român. O prima întrebare s-a referit la impresiile despre Institutul Naţional de Tehnologie Agrozootehnică. „Apreciez — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că este o activitate ştiinţifica interesantă şi cu bune rezultate. Urez cercetătorilor succese tot mai mari în realizarea obiectivelor ce şi le-au propus în a crea animale mai productive, să contribuie astfel la dezvoltarea economiei naţionale". Râspunzînd la o întrebare privind perspectivele dezvoltării unei cooperări multilaterale între România şi Argentina, preşedintele Consiliului de Stat a subliniat: „Sigur că posibilităţile de cooperare sunt multiple in domeniul minier, in domeniul petrolier, în domeniul agricol. S-au stabilit o serie de acorduri de principiu, urmînd ca, ulterior — şi sperăm în cel mai scurt timp — acestea să se finalizeze prin contracte şi înţelegeri concrete". „Am căzut de acord — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la o întrebare despre cooperarea cu Institutul Naţional de Tehnologie Agrozootehnică — să dezvoltăm colaborarea şi în domeniul cercetării ştiinţifice în agricultură". Solicitat să-şi spună părerea despre procesul argentinian de transformări şi rolul preşedintelui Peron, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat: „M-am intîlnit, acum un aa, cu generalul Peron. Ştiu că desfăşoară, de mult timp, o activitate pentru dezvoltarea economico-socială a Argentinei. Şi, după cite cunosc, Argentina se află în faţa unor profunde transformări sociale. Aceste transformări vor ajuta la ridicarea generală a ţării la un nivel mai înalt de dezvoltare. Apreciez că eforturile generalului Peron sunt îndreptate tocmai in direcţia aceasta, ceea ce corespunde intereselor întregului popor argentinian". Din partea televiziunii din Buenos Aires, şeful statului român a fost rugat să-şi spună părerea despre convorbirile cu preşedintele Republicii Argentina. „Trebuie să declar — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că convorbirile cu preşedintele Peron şi tratativele care au loc între miniştrii români şi argentinieni se desfăşoară în bune condiţii. Sunt pregătite o serie de acorduri de cooperare economică in cîteva domenii de activitate şi sperăm că acestea vor deschide perspective minunate pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Argentina şi România. Doresc încă o dată să urez poporului argentinian prieten succese în dezvoltarea sa economico-socială, în ridicarea bunăstării și fericirii“. Constituirea Camerei de comerţ româno-argentiniene La 6 martie, a avut loc, intr-un cadru festiv, la Ambasada română din Buenos Aires, constituirea Camerei de comerţ româno-argentiniene. Au fost prezenţi Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, precum şi membrii Agenţiei economice a României din Buenos Aires. Din partea argentiniană, au fost de faţă preşedintele Camerei de comerţ argentiniano-române, Rafael Trozzo, vicepreşedintele Walter Lebach, precum şi alţi oameni de afaceri argentinieni, membri ai acestei camere de comerţ. Cu acest prilej, au fost discutate probleme de interes reciproc privind dezvoltarea încontinuare a schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice româno-argentiniene, manifestîndu-se dorinţa ambelor părţi de a acţiona în acest scop, de a se identifica noi posibilităţi concrete de cooperare în ramurile industriilor petrolieră, petrochimică, minieră, energetică, în domeniile agrozootehnic, telecomunicațiilor și transporturilor maritime. MERIDIANE m mMnlE le imuiurirea IM ft Mb »m El Km, til ii iHMl Mii-iMm ALEXANDRIA 7 — Corespondentul Agerpres, Nicolae N. Lupu, transmite: Alexandria, oraş-port cu renume situat pe ţărmul Mării Mediterane, a fost, joi, martorul unei importante manifestări a relaţiilor de prietenie şi colaborare • româno-egipteană. La El Mex, cartier industrial situat în partea de vest a oraşului, a avut loc, într-un cadru festiv, inaugurarea fabricii de produse sodice, cea mai mare întreprindere de acest gen din Africa şi Orientul Apropiat ,— obiectiv construit în cooperare cu România. într-un articol publicat recent, ziarul „Le Progres Egyptien" situează Fabrica de produse sodice de la El Mex printre cele mai importante realizări din ultimele două decenii cu care poporul egiptean se mîndreşte cu adevărat. Ea dispune de secţii dotate cu echipament modern şi cuprinde nu mai puţin de 17.000 tone utilaj livrat de uzinele constructoare de maşini din România. Festivitatea de inaugurare, organizată în incinta întreprinderii, a prilejuit o vie manifestare a sentimentelor de prietenie, respect reciproc şi consideraţie care caracterizează relaţiile dintre România şi Egipt, dintre cele două popoare. Au luat cuvîntul, cu acest prilej, tovarăşul Gheorghe Rădulescu şi Ibrahim Salem Mohameddein, ministrul economiei al Republicii Arabe Egipt Conferinţa de presă a preşedintelui Nixon WASHINGTON (Agerpres). Preşedintele Nixon a declarat, miercuri seara, în cursul unei conferinţe de presă televizate, că preţurile şi rata şomajului au crescut vertiginos şi vor continua să crească în prima parte a acestui an. Inflaţia, cauzată în principal de creşterea preţurilor la alimente şi combustibil, va continua să rămînă, pentru un timp, o problemă foarte importantă şi dificilă. Pe de altă parte, referindu-se la aprecierea Institutului Wharton din Philadelphia, potrivit căreia Statele Unite se îndreaptă spre recesiune, preşedintele Nixon a spus că preţurile vor fi puse sub control pe la jumătatea acestui an, iar inflaţia va fi, „domolită“. Dacă prevederile Ministerului Agriculturii — a adăugat el — se vor dovedi corecte şi vremea va rămîne favorabilă culturilor, S.U.A. vor obţine în acest an o recoltă record. Aceasta, împreună cu măsurile luate pentru a diminua efectele crizei energiei, vor imprima economiei un curs ascendent şi vor evita izbucnirea recesiunii economice în 1974. Golda Meir a format noul guvern israelian TEL AVIV 7 (Agerpres). — După patru săptămini de negocieri, Golda Meir l-a anunţat, miercuri oara, pe preşedintele Israelului, Iphraim Katzir, că a format oul guvern , al ţârii, pe baza unei coaliţii majoritare în Kneset, compusă, în principal, din Partidul Muncii, Partidul Literal Independent şi Partidul Naţional Religios. Noul guvern indus de Golda Meir cuprinde, printre alţii, pe Yigal Allon, viceprim-ministru şi ministru al învăţâmîntului, Abba Eban, ministru al afacerilor externe, Moshe Dayan, ministru al apărării, Pinhas Sapir, ministru al finanţelor, şi Hayim Bar-Lev, ministru al comerţului, industriei şi dezvoltării. Cu acelaşi prilej, Golda Meir a declarat că, duminică, va prezenta noul guvern Knesset-ului, cînd va informa, de asemenea, în legătură cu programul său politic, cu distribuirea completă a portofoliilor și va solicita Parlamentului votul de încredere. Vizita tovarăşei Elena Ceauşescu în cursul dimineţii de miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la întreprinderea de medicamente, produse chimice şi produse cosmetice din Buenos Aires, aparţinînd grupului Roche. Directorul general al întreprinderii, Otto Meile, exprimîndu-şi satisfacţia deosebită pentru această vizită ce onorează întregul colectiv, a făcut o prezentare succintă a profilului şi diferitelor aspecte ale activităţii unităţii. Ştim, a spus el, că sînteţi o autoritate în probleme de chimie, şi cum în general chimia trebuie să fie pusă în slujba bunăstării populaţiei şi întrucit tocmai acest lucru se întimplă în ţara dumneavoastră, satisfacţia noastră este cu atît mai deplină şi interesul nostru cu atît mai mare pentru prezenţa dumneavoastră printre noi. A urmat un fructuos dialog de lucru, tovarăşa Elena Ceauşescu interesîndu-se de diferitele faze ale procesului de producţie şi prezentând la rîndul său unele din preocupările chimiştilor şi, în general, ale oamenilor de ştiinţă români. Sunt vizitate diferite sectoare şi laboratoare ale întreprinderii, precum şi creşa şi căminul de zi pentru copiii salariaţilor. La încheierea vizitei, tovarăşa Elena Ceauşescu adresează urări de succes colectivului întreprinderii şi invită o delegaţie a fabricii să viziteze România. Tot miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Muzeul de arte hispano-americane „Luis Fernandez Blanco“, care cuprinde preţioase colecţii de obiecte de artă din diverse părţi ale Americii Latine, grăitoare mărturii ale geniului creator al popoarelor acestui continent. Dejun în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu, doamna Maria Estela Martinez de Peron a oferit, miercuri, un dejun, care s-a desfăşurat într-o ambianţă de caldă prietenie. Tovarăşa Elena Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu doamna Martinez de Peron, continuînd dialogul început din prima zi a vizitei. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Campionatul mondial masculin de handbal Selecţionata României în finala competiţiei, alături de echipa R. D. Germane BERLIN 7 (Agerpres). Cel de-al 8-lea Campionat mondial masculin de handbal şi-a desemnat ieri finalistele, care-şi vor disputa, duminică, 10 martie, trofeul suprem la „Werner Seelen Binder-Halle“ din Berlin. Acestea sunt selecţionatele României şi R.D. Germane, cîştigătoarele celor două grupe semifinale şi învingătoare în partidele decisive cu reprezentativele Cehoslovaciei şi, respectiv, Iugoslaviei. Finala de duminică suscită un mare interes, fiind o reeditare a celei disputate cu patru ani în urmă la Campionatele mondiale de la Paris, când echipa română a obţinut victoria cu scorul de 13—12, în ultima rundă a semifinalelor grupei A, la „Palatul Sporturilor“ din Schwerin, peste 5.000 de spectatori au urmărit intănirea dintre echipele României şi Cehoslovaciei, încheiată cu scorul de 20—13 (11—8) în favoarea handbaliştilor români. Handbaliştii cehoslovaci, care îşi jucau ultima şansă în această partidă, au dat o ripostă dîrză, aplicînd un marcaj sever la principalii noştri realizatori. Echipa română a contracarat însă această tactică prin atacuri poziţionale, îndelung pregătite şi pătrunderi frontale reuşite. Golurile echipei române au fost înscrise de Birtalan (8), Tudosie (4), Cosma şi Gaţu (cîte 2), Gunnesch, Licu, Volna şi Dan Marin — cîte un gol. în celălalt meci al grupei semifinale A, echipa Poloniei a cîştigat cu scorul de 14—9 (6—5) partida susţinută la Karl Marx-Stadt cu formaţia Danemarcei. în urma acestei victorii, echipa Poloniei, una din revelaţiile campionatului, va întîlni selecţionata Iugoslaviei pentru locurile 3—4. Clasamentul grupei semifinale A: 1. România — 6 puncte; 2. Polonia — 4 puncte; 3. Cehoslovacia — 2 puncte; 4. Danemarca — 0 puncte. Derbiul grupei semifinale B a opus, la Berlin, reprezentativele R.D. Germane şi Iugoslaviei. Campionii olimpici au făcut totul pentru a obţine calificarea în finală, au menţinut scorul strîns, pînă aproape de finiş, cînd handbaliştii din R.D. Germană s-au detaşat, asigurîndu-şi un, avantaj de două puncte: scor final 19—17 (10—8) în favoarea R.D. Germane, în oraşul Dessau, formaţia U.R.S.S. a întrecut cu scorul de 17—15 (8—7) echipa Ungariei. Clasamentul grupei semifinale B: 1. R.D. Germană — 5 puncte; 2. Iugoslavia1 — 4 puncte; 3. U.R.S.S. — 3 puncte; 4. Ungaria — 0 puncte. Rezultate din turneul de consolare (locurile 9—12): Suedia — Bulgaria 21—19 (12—8), R.F. Germania — Japonia 30—24 (15—12). , Fotbal — divizia A ,in meciul de mîine cu „U“ Craiova, atacul „stegarilor“ trebuie să aibă cuvîntul Dacă Steagul roşu are la ora actuală numai 17 puncte, această situaţie nesatisfăcătoare se datoreşte în cea mai mare măsură slabei eficacităţi a atacanţilor. O demonstrează cele 19 goluri marcate in 18 etape, care ne obligă să le amintim atacanţilor braşoveni că nu pot să rămînă mereu datori colegilor din celelalte compartimente. Facem acest apel cu speranţa că înaintaşii de la Steagul roşu îşi vor mobiliza toate forţele pentru a se reabilita în faţa suporterilor. Reintrarea lui Pescaru este un motiv în plus pentru ridicarea moralului şi potenţialului ofensiv. Faptul că întîlnirea cu „U“ Craiova se anunţă extrem de grea, nu trebuie să-i intimideze pe „stegari". Din contră, confruntarea cu liderul diviziei A trebuie să trezească ambiţia tuturor jucătorilor braşoveni, şi în primul rînd a atacanţilor, care mai mult ca oricînd au obligaţia să facă front comun cu ceilalţi componenţi ai echipei. Numai printr-un joc omogen şi viguros „stegarii“ vor reuşi să aibă întâietate pe teren, cît şi pe tabela de marcaj. Experienţa lui Pescaru, Györfi, Olteanu, Cadar şi Jenei, talentul lui Purcaru, dorinţa de ascensiune pe scara valorilor certe a lui Anghelini, Anghel, Naghi, Mateescu I şi Gergely, puterea de luptă a lui Hîrlab şi Papuc, ca şi calităţile etalate de Şerbanoiu ne dau încrederea că în partida de mîine de pe stadionul „Tineretului“ (ora 16,00), vom aplauda o victorie a „stegarilor“. St. PERVUIESCU ARTĂ • CUL Concursul formaţiilor artistice de amatori în ultima săptămînă, trei dintre satele Ţării Făgăraşului (Beclean, Viştea de Jos şi Sîmbăta de Sus) au fost, la rîndul lor, gazdele spectacolelor din prima fază a concursului formaţiilor artistice de amatori. Cum era de aşteptat, nota dominantă a acestor spectacole a fost folclorul, mai precis spus, valorificarea unor tradiţii populare în spiritul entuziast generat de sărbătorirea evenimentelor cărora le este închinat concursul însuşi. Seriozitatea cu care au înţeles să se pregătească artiştii amatori din toate cele 14 sate participante în această confruntare a talentelor a fost reflectată pe de o parte în calitatea spectacolelor şi, pe de altă parte, în repertoriul abordat, menit să oglindească problematica satului in anii noştri, să evidenţieze realizările oamenilor muncii din agricultură în ultima perioadă. In acest sens, am remarcat în mod deosebit formaţiile de dansuri, obiceiuri populare, solişti vocali, instrumentişti sau dansatori ale căminelor culturale din Viştea de Jos, Drăguş, Rucăr, Beclean, Boholţ ş.a„ cele de teatru din Drăguş, Voila, Cincşor, Voivodeni, Sîmbăta de Sus, Sîmbăta de Jos, care au atacat un repertoriu actual, sau cele din Dridif, Sîmbăta de Sus, Drăguş etc., care au ştiut să-şi alcătuiască textele pentru brigăzile artistice, axate pe problemele cotidiene ale vieţii colectivităţii, să le îndrepte spre corijarea unor aspecte negative din anumite sectoare de activitate. Ne-ar fi plăcut să rezervăm un spaţiu mai amplu colectivelor care au valorificat scenic obiceiuri populare, vii încă în această zonă. în centrele în discuţie însă, n-am întîlnit decit două astfel de formaţii : cele din Viştea de Jos şi Drăguş, care au reuşit să se ridice la nivelul corespunzător transformării obiceiului într-un veritabil act artistic. Un loc special merită să fie acordat evoluţiilor individuale din cadrul acestor centre — recitatorii, soliştii vocali, instrumentişti sau dansatori — care au conturat o imagine elocventă a fondului de talent existent în Ţara Făgăraşului. Exemplificăm cu Aurelia Şandru (Viştea de Jos), Ioan Leluţiu (Rucăr), Teodor Greavu (Olteţ), Vasile Şandru (Viştea de Sus), Victoria Băncioi, Georgeta Roşea şi Alexandrina Caraman (Sîmbăta de Sus), Livia Gaston (Cincşor), Gh. Munteanu (Dridif), Gh. Cazan şi Mirela Cornilă (Beclean), Radu Băluţ, Ion Boieru şi Victoria Grecu (Calbor), Vasile Burlea şi Ion Jiga (Hurez), Aurica Bica şi Constanţa Moga (Voivodeni). M. S. La clubul intelectualilor din Tărlungeni prezentat — însoţit de proiecţie de diafilme — o serie de lucrări plastice aparţinînd perioadei de început a picturii moderne româneşti, precum şi o serie de lucrări ale unor pictori contemporani. Prin explicarea detaliată a unor elemente de conţinut şi formă a lucrărilor lui Petraşcu, Tonitza, Iser, Andreescu, Ţuculescu şi a unor sculpturi de Brâncuşi şi Vida Gheza, celor prezenţi li s-au oferit cîteva puncte de vedere utile la înţelegerea fenomenului artistic modern. A urmat apoi o plăcută surpriză, a cărei autoare a fost Mikes Magda, o proiectantă de modă din localitate, care a prezentat o serie de modele de rochii de zi şi de seară foarte inspirate şi atrăgătoare. APATHY Géza Zilele trecute, la clubul intelectualilor din comuna Tărlungeni a avut loc o manifestaţie foarte interesantă. Artistul plastic Element Béla, profesor la Școala populară de artă din Brașov, a DE LA CIRCUMSCRIPTIA FINANCIARA a Consiliului popular municipal ni s-a comunicat, ieri, că apartamentele şi garajele proprietate personală, construite prin O.J.C.V.L., trebuie anunţate în termen de 15 zile de la preluarea în folosinţă, la declaraţie fiind necesară anexarea următoarelor acte : contractul de construire încheiat cu O.J.C.V.L., procesul-verbal al recepţiei sau de predare în folosinţă, adeverinţă din cîmpul muncii a proprietarului sau cuponul de pensie pe ultima lună, în cazul în care proprietarul este pensionar. ■ LA COFETĂRIA „LILIACUL“ din Făgăraş, astăzi şi mîine, va fi deschisă o expoziţie care va oferi vizitatorilor 80 sortimente noi de produse de cofetărie şi patiserie, realizate în laboratorul propriu. ■ GALERIILE DE ARTA „Diaconul Coresi“ oferă spre vînzare, celor interesaţi o mare varietate de măşti din ceramică. ■ COMPLEXUL DE LEGUME ŞI FRUCTE BRAŞOV a fost dotat cu un nou şi modern utilaj, tip M.S.M., pentru sortarea merelor. Utilizat în flux continuu, pe parcursul a două schimburi, noul utilaj asigură un randament sporit operaţiilor de sortare, avînd o capacitate de 1000 kg. pe oră. ■ ZILELE TRECUTE, la unitatea a II-a de la întreprinderea „Nivea“ a intrat în funcţiune o nouă linie tehnologică pentru uscarea săpunului. Utilajele moderne, de mare capacitate, cu care este dotată noua linie, permit colectivului de aici să realizeze substanţiale îmbunătăţiri ale calităţii produselor, precum şi o creştere a productivităţii muncii de peste 3,3 ori. O altă linie nouă de fabricaţie se află, în probe tehnologice. Ea este destinată prelucrării săpunului şi urmează să intre curînd în funcţiune. COOPERATIVA DE CONSUM •DIN PREJMER îşi îmbogăţeşte reţeaua unităţilor de deservire cu cîteva magazine noi sau complet modernizate. În această săptămînă se vor deschide librării noi în comuna Teliu şi în satul Lunca Clinicului, un magazin de articole de încălţăminte tot în Lunca Clinicului, în timp ce la Prejmer se fac ultimele pregătiri pentru redeschiderea librăriei complet modernizate. Nr. 9067 Carnet şcolar Aici unde se plămădeşte o tradiţie Şcoala generală nr. 4 Braşov îşi numără existenţa în. . . luni de zile. A fost dată în folosinţă doar la 1 septembrie 1973. Tocmai de aceea, slujitorii ei depun eforturi nu numai în direcţia constituirii şi consolidării bazei materiale, a amenajării şi dotării laboratoarelor, ci şi pentru a suda colectivele de elevi proaspăt formate, de a le integra în viaţa noii unităţi şcolare, de a conferi acesteia o personalitate în ansamblul celorlalte instituţii de invăţâmînt. Sub acest ultim aspect sunt de apreciat activităţile pioniereşti la nivel de detaşamente şi unitate. Demn de menţionat în acest sens este schimbul de experienţă perfectat de învăţătoarele Lenuţa Gîju şi Maria Hîncu, de la clasele a II-a A şi B cu pionierii din clasele similare de la Şcoala generală nr. 16 Stupini O amintire de neşters a lăsat apoi în sufletele celor 283 de pionieri ai unităţii întîlnirea cu Eroul Muncii Socialiste Dionisie Man, de la întreprinderea de autocamioane. Ca un adevărat părinte, invitatul le-a vorbit copiilor despre caii putere ai autocamionului românesc, despre meseriile şi dăruirea cotidiană a colegilor săi de muncă. In semn de adîncă stimă şi preţuire, copiii i-au propus să fie membru de onoare al organizaţiei lor. Trambulina Cioplea După aproape 15 ani, trambulina de la Cioplea a fost redată în folosinţă prin munca voluntar-patriotică a elevilor Liceului de schi din Predeal. Permiţind executarea unor sărituri de circa 40 de metri, trambulina va oferi nu numai un minunat teren de antrenament pentru elevii predeleni, ci şi un joc nimerit pentru organizarea unor concursuri republicane de sărituri cu schiurile pentru copii şi juniori. Ceea ce înseamnă că avem suficiente motive să adresăm tinerilor predeleni ce se specializează în arta schiului nu doar felicitări pentru munca depusă, ci şi mult succes în viitoarele competiţii desfăşurate la trambulina amenajată de ei. Profesorul, un prieten „Am asistat, îmi spunea prof. Rodica Frunteş, activistă a Comitetului judeţean U.T.C., la un carnaval al elevilor Liceului din Codlea. Este, după cîte am înţeles, un carnaval tradiţional, aşa că am putut aprecia nu doar buna lui organizare, ci şi desfăşurarea lui în toate amănuntele, concursurile de dans, de cîntece şi poezie, premierea măştilor, spectacolul cu totul aparte oferit de cei peste 200 de elevi, faptul că profesorii-diriginţi au fost o prezenţă caldă, apropiată, stimulatoare pentru elevi. Rubrică realizată de Ion COMAN MEMENTO mmemento B MEMENTO Muzica Astăzi, la ora 19.30, Teatrul muzical prezintă spectacolul „Studio balet“, cedat Universităţii Braşov. Spectacolul va avea loc în sala Teatrului dramatic. Cinema PATRIA (telefon: 1.18.18)) - „Chemarea străbunilor" — orele 8.30; 11. 13.30; 16. 18.30; 21. ARTA (telefon: 1.23.63) — „Anatomia dragostei“ — orele: 9; 9,30; 14; 16,30; 10; 21. COSMOS (telefon: 3.00.52) — „Marele vals“ — orele: 9; 11,30; 15,30; 18; 20;30. POPULAR (telefon: 1.40.22) - „Farașutiștii“ — orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon: 1.48.27) — „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici“ — orele 9; v: 15: 17; 19. 21. Televiziune VINERI. 8 MARTIE 1974 16,00-17,00 Teleşcoală. 16,00 Matematică. 16,15 Biologie (anul XII). Fiziologia digestiei. 16,35 Literatură română. Ion Creangă — viziunea asupra satului şi caracteristicile evocării. 17.30 Emisiune în limba germană. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ghiocei pentru mama. Astăzi, copiii vor oferi mamelor, alături de ghioceii primăverii, cele mai frumoase gînduri și sentimente înmănuncheate într-un program de versuri, cintece şi dansuri. 20.20 Cinci femei obişnuite. Reportaj. 20.40 Film artistic. In ciclul „Destinul unei femei" — „Cîntăreaţa“. Premieră pe ţară. O producţie a televiziunii italiene. 22,15 24 de ore. Timpul probabil Pentru zilele de 9 şi10 martie. Vreme in general umedă şi închisă. Vor cădea precipitaţii mai ales la începutul intervalului. Vint slab, din est. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 3 grade, iar maximele între 1 şi 3 grade. Inspectoratul județean M.I. ne informează DE PE ŞOSEA, ÎN PĂDURE Un autoturism, avînd la volan pe Victor Spînu, însoţit de încă trei persoane, cobora în viteză din Poiana Braşov. La un moment dat, deşi şoseaua nu era aglomerată, autoturismul a părăsit partea , carosabilă, intrînd în pădure. Şi. .. s-a răsturnat! Atît conducătorul auto, cit şi persoanele aflate în maşină au fost grav accidentate. POATE SE VA LECUI Postul de miliţie din Hoghiz a trimis în faţa , instanţei de judecată pe Lazăr Moise din aceeaşi localitate. De ce? Pentru repetatele sale manifestări huliganice. Şi, cum amenda a fost considerată insuficientă, pentru faptele sale -Judecătoria din Făgăraş l-a condamnat şi la trei luni închisoare contravenţională. Poate se va lecui! CINE GONEŞTE, PLĂTEŞTE ! Recent, organele de miliţie din Braşov au întreprins un raid, folosind radarul, în scopul depistării conducătorilor auto care depăşesc limitele legale de viteză. Cu acest prilej, 105 conducători auto au fost găsiţi contravenienţi. 56 dintre aceştia au fost avertizaţi, iar ceilalţi au plătit amenzi. Cine goneşte, plăteşte! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: str. M. Sadoveanu nr. 3. Telefoane: secţia informaţii: 2.27.48 - administraţia: 1.42.92. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii - Tiparul I. P. Braşov - 40.084