Drum Nou, martie 1974 (Anul 31, nr. 9061-9087)

1974-03-08 / nr. 9067

Pag. 4©RUM NO© VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ARGENTINA Declaraţii făcute presei şi televiziunii argentiniene de şeful statului român cu prilejul vizitării regiunii Mar del Plata în cursul vizitei, reprezentanţii presei şi­ televiziunii argentiniene din Mar del Plata şi Buenos Aires au rugat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu să acorde scurte decla­raţii, subliniind interesul deosebit manifestat de poporul argentinian faţă de opiniile şefului statului ro­mân. O prima întrebare s-a referit la impresiile despre Institutul Naţio­nal de Tehnologie Agrozootehnică. „Apreciez — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că este o activitate ştiinţifica interesantă şi cu bune rezultate. Urez cercetăto­rilor succese tot mai mari în rea­lizarea obiectivelor ce şi le-au pro­pus în a crea animale mai produc­tive, să contribuie astfel la dezvol­tarea economiei naţionale". Râspunzînd la o întrebare privind perspectivele dezvoltării unei coo­perări multilaterale între România şi Argentina, preşedintele Consiliu­lui de Stat a subliniat: „Sigur că­ posibilităţile de coope­rare sunt multiple in domeniul mi­nier, in domeniul petrolier, în do­meniul agricol. S-au stabilit o serie de acorduri de principiu, urmînd ca, ulterior —­ şi sperăm în cel mai scurt timp — acestea să se fina­lizeze prin contracte şi înţelegeri concrete". „Am căzut de acord — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, refe­­rindu-se la o întrebare despre coo­perarea cu Institutul Naţional de Tehnologie Agrozootehnică — să dezvoltăm colaborarea şi în do­meniul cercetării ştiinţifice în a­­gricultură". Solicitat să-şi spună părerea des­pre procesul argentinian de trans­formări şi rolul preşedintelui Pe­ron, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat: „M-am intîlnit, acum un aa, cu generalul Peron. Ştiu că­ desfăşoa­ră, de mult timp, o activitate pen­tru dezvoltarea economico-socială a Argentinei. Şi, după cite cunosc, Argentina se află în faţa unor pro­funde transformări sociale. Aceste transformări vor ajuta la ridicarea generală­ a ţării la un nivel mai înalt de dezvoltare. Apreciez că eforturile generalului Peron sunt îndreptate tocmai in direcţia a­­ceasta, ceea ce corespunde intere­selor întregului popor argentinian". Din partea televiziunii din Bue­nos Aires, şeful statului român a fost rugat să-şi spună părerea des­pre convorbirile cu preşedintele Republicii Argentina. „Trebuie să declar — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că­ convorbirile cu preşedintele Pe­ron şi tratativele care au loc între miniştrii români şi argentinieni se desfăşoară în bune condiţii. Sunt pregătite o serie de acorduri de cooperare economică in cîteva do­menii de activitate şi sperăm că a­­cestea vor deschide perspective mi­nunate pentru dezvoltarea relaţii­lor dintre Argentina şi România. Doresc încă o dată să urez popo­rului argentinian prieten succese în dezvoltarea sa economico-socia­­lă, în ridicarea bunăstării și feri­cirii“. Constituirea Camerei de comerţ româno-argentiniene La 6 martie, a avut loc, intr-un cadru festiv, la Ambasada română din Buenos Aires, constituirea Ca­merei de comerţ româno-argenti­niene. Au fost prezenţi Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul comerţului exte­rior, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, precum şi membrii Agenţiei eco­nomice a României din Buenos Ai­res.­­ Din partea­ argentiniană, au fost de faţă preşedintele Camerei de comerţ argentiniano-române, Rafael Trozzo, vicepreşedintele Walter Lebach, precum şi alţi oa­meni de afaceri argentinieni, mem­bri ai acestei camere de comerţ. Cu acest prilej, au fost discutate probleme de interes reciproc pri­vind dezvoltarea în­­­continuare a schimburilor comerciale şi a coo­perării economice şi tehnice ro­mâno-argentiniene, manifestîndu-se dorinţa ambelor părţi de a acţiona în acest scop, de a se identifica noi posibilităţi concrete de coo­perare în ramurile industriilor pe­trolieră, petrochimică, minieră, energetică, în domeniile agrozoo­tehnic, telecomunicațiilor și trans­porturilor maritime. MERIDIANE m mMnlE le imuiurirea IM ft Mb »m­ El Km, til ii iHMl Mii-iMm ALEXANDRIA 7 — Corespondentul Ager­­pres, Nicolae N. Lupu, transmite: Alexandria, oraş-port cu renume situat pe ţărmul Mă­rii Mediterane, a fost, joi, martorul unei im­portante manifestări a relaţiilor de priete­nie şi colaborare • ro­­mâno-egipteană. La El Mex, cartier indus­trial situat în partea de vest a oraşului, a avut loc, într-un ca­dru festiv, inaugura­rea fabricii de pro­duse sodice, cea mai mare întreprindere de acest gen din Africa şi Orientul Apropiat ,— obiectiv construit în cooperare cu Ro­mânia. într-un articol pu­blicat recent, ziarul „Le Progres Egyp­­tien" situează Fabrica de produse sodice de la El Mex printre cele mai importante reali­zări din ultimele do­uă decenii cu care poporul egiptean se mîndreşte cu adevărat. Ea dispune de secţii dotate cu echipament modern şi cuprinde nu mai puţin de 17.000 tone utilaj livrat de uzinele constructoare de maşini din Româ­nia. Festivitatea de inau­gurare, organizată în incinta întreprinderii, a prilejuit o vie ma­nifestare a sentimen­telor de prietenie, respect reciproc şi consideraţie care ca­racterizează relaţiile dintre România şi Egipt, dintre cele do­uă popoare. Au luat cuvîntul, cu acest prilej, tova­răşul Ghe­orghe Rădu­­lescu şi Ibrahim Sa­lem Mohameddein, ministrul economiei al Republicii Arabe Egipt Conferinţa de presă a preşedintelui Nixon WASHINGTON (­­Agerpres).­­ Preşedintele Nixon a declarat, miercuri seara, în cursul unei con­ferinţe de presă televizate, că pre­ţurile şi rata şomajului au crescut vertiginos şi vor continua să creas­că în prima parte a acestui an. In­flaţia, cauzată în principal de creş­terea preţurilor la alimente şi com­bustibil, va continua să rămînă, pentru un timp, o problemă foarte importantă şi dificilă. Pe de altă par­te, referindu-se la aprecierea Institutului Wharton din Philadel­phia, potrivit căreia Statele Unite se îndreaptă spre recesiune, pre­şedintele Nixon a spus că preţu­rile vor fi puse sub control pe la jumătatea acestui an, iar inflaţia va fi, „domolită“. Dacă prevederile Ministerului Agriculturii — a a­­dăugat el — se vor dovedi corecte şi vremea va rămîne favorabilă culturilor, S.U.A. vor obţine în acest an o recoltă record. Aceas­ta, împreună cu măsurile luate pentru a diminua efectele crizei e­­nergiei, vor imprima economiei un curs ascendent şi vor evita iz­bucnirea recesiunii economice în 1974. Golda Meir a format noul guvern israelian TEL AVIV 7 (Agerpres). — După p­atru săptămini de negocieri, Golda Meir l-a anunţat, miercuri oara, pe preşedintele Israelului, Iphraim Katzir, că a format oul guvern , al ţârii, pe baza unei coaliţii majoritare în Kne­­set, compusă, în principal, din Partidul Muncii, Partidul Li­­teral Independent şi Partidul Naţional Religios. Noul guvern indus de Golda Meir cuprinde, printre alţii, pe Yigal Allon, vice­­prim-ministru şi ministru al învă­ţâmîntului, Abba Eban, ministru al afacerilor externe, Moshe Dayan, ministru al apărării, Pinhas Sapir, ministru al finanţelor, şi Hayim­ Bar-Lev, ministru al comerţului, industriei şi dezvoltării. Cu acelaşi prilej, Golda Meir a declarat că, duminică, va prezen­ta noul guvern Knesset-ului, cînd va informa, de asemenea, în legă­tură cu programul său politic, cu distribuirea completă a portofolii­lor și va solicita Parlamentului votul de încredere. Vizita tovarăşei Elena Ceauşescu în cursul dimineţii de miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la întreprinderea de me­dicamente, produse chimice şi pro­duse cosmetice din Buenos Aires, aparţinînd grupului Roche. Direc­torul general al întreprinderii, Otto Meile, exprimîndu-şi satisfacţia deosebită pentru această vizită ce onorează întregul colectiv, a fă­cut o prezentare succintă a profilu­lui şi diferitelor aspecte ale ac­tivităţii unităţii. Ştim, a spus el, că sînteţi o autoritate în proble­me de chimie, şi cum în general chimia trebuie să fie pusă în sluj­ba bunăstării populaţiei şi întru­­cit tocmai acest lucru se întimplă în ţara dumneavoastră, satisfac­ţia noastră este cu atît mai depli­nă şi interesul nostru cu atît mai mare pentru prezenţa dumneavoas­tră printre noi. A urmat un fructuos dialog de lucru, tovarăşa Elena Ceauşescu interesîndu-se de diferitele faze ale procesului de producţie şi pre­zentând la rîndul său unele din preocupările chimiştilor şi, în ge­neral, ale oamenilor de ştiinţă ro­mâni. Sunt vizitate diferite sectoare şi laboratoare ale întreprinderii, pre­cum şi creşa şi căminul de zi­ pen­tru copiii salariaţilor. La încheierea vizitei, tovarăşa Elena Ceauşescu adresează urări de succes colectivului întreprin­derii şi invită o delegaţie a fabricii să viziteze România. Tot miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Muzeul de ar­te hispano-americane „Luis Fer­nandez Blanco“, care cuprinde pre­ţioase colecţii de obiecte de artă din diverse părţi ale Americii La­tine, grăitoare mărturii ale geniului creator al popoarelor acestui con­tinent. Dejun în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In cinstea tovarăşei Elena Ceau­şescu, doamna Maria Estela Marti­nez de Peron a oferit, miercuri, un dejun, care s-a desfăşurat într-o ambianţă de caldă prietenie. To­varăşa Elena Ceauşescu s-a între­ţinut cordial cu doamna Martinez de Peron, continuînd dialogul în­ceput din prima zi a vizitei. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Campionatul mondial masculin de handbal Selecţionata României în finala compe­tiţiei, alături de echipa R. D. Germane BERLIN 7 (Agerpres).­­ Cel de-al 8-lea Campionat mondial masculin de handbal şi-a desemnat ieri finalistele, care-şi vor disputa, duminică, 10 mar­tie, trofeul suprem la „Werner Seelen Binder-Halle“ din Berlin. Acestea sunt selecţionatele României şi R.D. Germane, cîştigătoarele celor două­ grupe semifinale şi învingătoare în partidele decisive cu reprezentativele Cehoslovaciei şi, respectiv, Iugosla­viei. Finala de duminică suscită un mare interes, fiind o reeditare a celei dis­putate cu patru ani în urmă la Cam­pionatele mondiale de la Paris, când echipa română a obţinut victoria cu scorul de 13—12, în ultima rundă a semifinalelor grupei A, la „Palatul Sporturilor“ din Schwerin, peste 5.000 de spectatori au urmărit intănirea dintre echipele României şi Cehoslovaciei, încheiată cu scorul de 20—13 (11—8) în­ favoarea handbaliştilor români. Handbaliştii cehoslovaci, care îşi jucau ultima şansă în această par­tidă, au dat o ripostă dîrză, aplicînd un marcaj sever la principalii noştri realizatori. Echipa română a contra­carat însă această tactică prin atacuri poziţionale, îndelung pregătite şi pă­trunderi frontale reuşite. Golurile echipei române au fost înscrise de Birtalan (8), Tudosie (4), Cosma şi Gaţu (cîte 2), Gunnesch, Licu, Volna şi Dan Marin — cîte un gol. în celălalt meci al grupei semifi­nale A, echipa Poloniei a cîştigat cu scorul de 14—9 (6—5) partida susţi­nută la Karl Marx-Stadt cu formaţia Danemarcei. în urma acestei victorii, echipa Poloniei, una din revelaţiile campionatului, va întîlni selecţionata Iugoslaviei pentru locurile 3—4. Clasamentul grupei semifinale A: 1. România — 6 puncte; 2. Polonia — 4 puncte; 3. Cehoslovacia — 2 puncte; 4. Danemarca — 0 puncte. Derbiul grupei semifinale B a opus, la Berlin, reprezentativele R.D. Ger­mane şi Iugoslaviei. Campionii olim­pici au făcut totul pentru a obţine calificarea în finală, au menţinut scorul strîns, pînă aproape de finiş, cînd handbaliştii din R.D. Germană s-au detaşat, asigurîndu-şi un, avan­taj de două puncte: scor final 19—17 (10—8) în favoarea R.D. Germane, în oraşul Dessau, formaţia U.R.S.S. a întrecut cu scorul de 17—15 (8—7) echipa Ungariei. Clasamentul grupei semifinale B: 1. R.D. Germană — 5 puncte; 2. Iu­goslavia1 — 4 puncte; 3. U.R.S.S. — 3 puncte; 4. Ungaria — 0 puncte. Rezultate din turneul de consolare (locurile 9—12): Suedia — Bulgaria 21—19 (12—8), R.F. Germania — Ja­ponia 30—24 (15—12). , Fotbal — divizia A ,in meciul de mîine cu „U“ Craiova, atacul „stegarilor“ trebuie să aibă cuvîntul Dacă Steagul roşu are la ora actu­ală numai 17 puncte, această situaţie nesatisfăcătoare se datoreşte în cea mai mare măsură slabei eficacităţi a atacanţilor. O demonstrează cele 19 goluri marcate in 18 etape, care ne obligă să le amintim atacanţilor bra­şoveni că nu pot să rămînă mereu datori colegilor din celelalte compar­timente. Facem acest apel cu speran­ţa că înaintaşii de la Steagul roşu îşi vor mobiliza toate forţele pentru a se reabilita în faţa suporterilor. Reintrarea lui Pescaru este un mo­tiv în plus pentru ridicarea moralu­lui şi potenţialului ofensiv. Faptul că întîlnirea cu „U“ Craiova se anunţă extrem de grea, nu trebuie să-i intimideze pe „stegari". Din­ con­tră, confruntarea cu liderul diviziei A trebuie să trezească ambiţia tutu­ror jucătorilor braşoveni, şi în primul rînd a atacanţilor, care mai mult ca oricînd au obligaţia să facă front co­mun cu ceilalţi componenţi ai echi­pei. Numai printr-un joc omogen şi viguros „stegarii“ vor reuşi să aibă întâietate pe teren, cît şi pe tabela de marcaj. Experienţa lui Pescaru, Györfi, Ol­­teanu, Cadar şi Jenei, talentul lui Purcaru, dorinţa de ascensiune pe scara valorilor certe a lui Angheli­­ni, Anghel, Naghi, Mateescu I şi Ger­gely, puterea de luptă a lui Hîrlab şi Papuc, ca şi calităţile etalate de Şerbanoiu ne dau încrederea că în partida de mîine de pe stadionul „Ti­neretului“ (ora 16,00), vom aplauda o victorie a „stegarilor“. St. PERVUIESCU ARTĂ • CUL Concursul formaţiilor artistice de amatori în ultima săptămînă, trei dintre satele Ţării Făgăraşului (Beclean, Viştea de Jos şi Sîm­­băta de Sus) au fost, la rîndul lor, gazdele spectacolelor din pri­ma fază a concursului formaţiilor artistice de amatori. Cum era de aştep­tat, nota dominantă a acestor spectacole a fost folclorul, mai pre­cis spus, valorificarea unor tradiţii populare în spiritul entuziast generat de sărbători­rea evenimentelor că­rora le este închinat concursul însuşi. Se­riozitatea cu care au înţeles să se pregă­tească artiştii amatori din toate cele 14 sate participante în aceas­tă confruntare a ta­lentelor a fost reflec­tată pe de o parte în calitatea spectacolelor şi, pe de altă parte, în repertoriul abor­dat, menit să oglin­dească problemati­ca satului in anii noştri, să evidenţieze realizările oamenilor muncii din agricultură în ultima perioadă. In acest sens, am re­marcat în mod deose­bit formaţiile de dan­suri, obiceiuri popu­lare, solişti vocali, in­strumentişti sau dan­satori ale căminelor culturale din Viştea de Jos, Drăguş, Rucăr, Beclean, Boholţ ş.a„ cele de teatru din Drăguş, Voila, Cinc­­şor, Voivodeni, Sîm­băta de Sus, Sîmbăta de Jos, care au atacat un repertoriu actual, sau cele din Dridif, Sîmbăta de Sus, Dră­guş etc., care­­ au ştiut să-şi alcătuiască tex­tele pentru brigăzile artistice, axate pe pro­blemele cotidiene ale vieţii colectivităţii, să le îndrepte spre cori­jarea unor aspecte ne­gative din anumite sectoare de activitate. Ne-ar fi plăcut să rezervăm un spaţiu mai amplu colective­lor care au valorificat scenic obiceiuri popu­lare, vii încă în a­­ceastă zonă. în cen­trele în discuţie însă, n-am întîlnit decit două astfel de forma­ţii : cele din Viştea de Jos şi Drăguş, care au reuşit să se ridice la nivelul co­respunzător transfor­mării obiceiului în­tr-un veritabil act ar­tistic. Un loc special me­rită să fie acordat e­­voluţiilor individuale din cadrul acestor cen­tre — recitatorii, so­liştii vocali, instru­mentişti sau dansa­tori — care au con­turat o imagine eloc­ventă a fondului de talent existent­ în Ţara Făgăraşului. Exempli­ficăm cu Aurelia Şan­­dru (Viştea de Jos), Ioan Leluţiu (Rucăr), Teodor Greavu (Ol­­teţ), Vasile Şandru (Viştea de Sus), Vic­toria Băncioi, Geor­­geta Roşea şi Ale­xandrina Caraman (Sîmbăta de Sus), Li­via Gaston (Cincşor), Gh. Munteanu (Dri­dif), Gh. Cazan şi Mi­­rela Cornilă (Beclean), Radu Băluţ, Ion Bo­­ieru şi Victoria Grecu (Calbor), Vasile Bur­­lea şi Ion Jiga (Hu­rez), Aurica Bica şi Constanţa Moga (Voi­vodeni). M. S. La clubul intelectualilor din Tărlungeni prezentat — însoţit de proiecţie de diafilme — o serie de lucrări plastice aparţinînd perioadei de în­ceput a picturii moderne româ­neşti, precum şi o serie de lucrări ale unor pictori contemporani. Prin explicarea detaliată a unor ele­­mente de conţinut şi formă a lu­crărilor lui Petraşcu, Tonitza, Iser, Andreescu, Ţuculescu şi a unor sculpturi de Brâncuşi şi Vida Gheza, celor prezenţi li s-au oferit cîteva puncte de vedere utile la înţelegerea fenomenului artistic modern. A urmat apoi o plăcută surpriză, a cărei autoare a fost Mikes Magda, o proiectantă de modă din localitate, care a prezentat o serie de modele de rochii de zi şi de seară foarte inspirate şi atrăgă­toare. APATHY Géza Zilele trecute, la clubul intelec­tualilor din comuna Tărlungeni a avut loc o manifestaţie foarte interesantă. Artistul plastic Ele­ment Béla, profesor la Școala populară de­ artă din Brașov, a DE LA CIRCUMSCRIPTIA FINANCIARA a Consiliului popular municipal ni s-a comu­nicat, ieri, că apartamentele şi garajele proprietate personală, construite prin O.J.C.V.L., tre­buie anunţate în termen de 15 zile de la preluarea în folosin­ţă, la declaraţie fiind necesară anexarea următoarelor acte : contractul de construire încheiat cu O.J.C.V.L., procesul-verbal al recepţiei sau de predare în fo­losinţă, adeverinţă din cîmpul muncii a proprietarului sau cu­ponul de pensie pe ultima lună, în cazul în care proprietarul este pensionar. ■ LA COFETĂRIA „LILIACUL“ din Făgăraş, astăzi şi mîine, va fi deschisă o expoziţie care va oferi vizitatorilor 80 sortimente noi de produse de cofetărie şi patiserie, realizate în laborato­rul propriu. ■ GALERIILE DE ARTA „Dia­conul Coresi“ oferă spre vînza­­re, celor interesaţi o mare va­rietate de măşti din ceramică. ■ COMPLEXUL DE LEGUME ŞI FRUCTE BRAŞOV a fost do­tat cu un nou şi modern utilaj, tip M.S.M., pentru sortarea me­relor. Utilizat în flux continuu, pe parcursul a două schimburi, noul utilaj asigură un randa­ment sporit operaţiilor de sor­tare, avînd o capacitate de 1000 kg. pe oră. ■ ZILELE TRECUTE, la uni­tatea a II-a de la întreprinderea „Nivea“ a intrat în funcţiune o nouă linie tehnologică pentru uscarea săpunului. Utilajele moderne, de mare capacitate, cu care este dotată noua linie, per­mit colectivului de aici să rea­lizeze substanţiale îmbunătăţiri ale calităţii produselor,­ precum şi o creştere a productivităţii muncii de peste 3,3 ori. O altă linie nouă de fabricaţie se află, în probe tehnologice. Ea este destinată prelucrării săpunului şi urmează să intre curînd în funcţiune.­­ COOPERATIVA DE CONSUM •DIN PREJMER îşi îmbogăţeşte reţeaua unităţilor de deservire cu cîteva magazine noi sau com­plet modernizate. În această săptămînă se vor deschide li­brării noi în comuna Teliu şi în satul Lunca Clinicului, un ma­gazin de articole de încălţămin­te tot în Lunca Clinicului, în timp ce la Prejmer se fac ulti­mele pregătiri pentru redeschi­derea librăriei complet moder­nizate. Nr. 9067 Carnet şcolar Aici unde se plămă­deşte o tradiţie Şcoala generală nr. 4 Braşov îşi numără existenţa în. . . luni de zile. A fost dată în folosinţă doar la 1 septembrie 1973. Tocmai de aceea, slujitorii ei depun eforturi nu numai în direcţia constituirii şi consolidă­rii bazei materiale, a amenajării şi dotării laboratoarelor, ci şi pentru a suda colectivele de elevi proas­păt formate, de a le integra în viaţa noii unităţi şcolare, de a conferi a­­cesteia o personalitate în ansam­blul celorlalte instituţii de in­­văţâmînt. Sub acest ultim aspect sunt de apreciat activităţile pionie­reşti la nivel de detaşamente şi u­­nitate. Demn de menţionat în acest sens este schimbul de experienţă perfectat de învăţătoarele Lenuţa Gîju şi Maria Hîncu, de la clasele a II-a A şi B cu pionierii din cla­sele similare de la Şcoala generală nr. 16 Stupini O amintire de neşters a lăsat apoi în sufletele celor 283 de pionieri ai unităţii întîlnirea cu Eroul Muncii Socialiste Dionisie Man, de la întreprinderea de autocamioane. Ca un adevărat părinte, invitatul le-a vorbit copiilor despre caii pu­tere ai autocamionului românesc, despre meseriile şi dăruirea cotidi­ană a colegilor săi de muncă. In semn de adîncă stimă şi preţuire, copiii i-au propus să fie membru de onoare al organizaţiei lor. Trambulina Cioplea După aproape 15 ani, trambulina de la Cioplea a fost redată în folo­sinţă prin munca voluntar-patrioti­­că a elevilor Liceului de schi din Predeal. Permiţind executarea unor sărituri de circa 40 de metri, tram­bulina va oferi nu numai un minu­nat teren de antrenament pentru elevii predeleni, ci şi un joc nime­rit pentru organizarea unor con­cursuri republicane de sărituri cu schiurile pentru copii şi juniori. Ceea ce înseamnă că avem sufici­ente motive să adresăm tinerilor predeleni ce se specializează în ar­ta schiului nu doar felicitări pentru munca depusă, ci şi mult succes în viitoarele competiţii desfăşurate la trambulina amenajată de ei. Profesorul, un prieten „Am asistat, îmi spunea prof. Ro­­dica Frunteş, activistă a Comitetului judeţean U.T.C., la un carnaval al elevilor Liceului din Codlea. Este, după cîte am înţeles, un carnaval tradiţional, aşa că am putut apre­cia nu doar buna lui organizare, ci şi desfăşurarea lui în toate amă­nuntele, concursurile de dans, de cîntece şi poezie, premierea măş­tilor, spectacolul cu totul aparte o­­ferit de cei peste 200 de elevi, faptul că profesorii-diriginţi au fost o prezenţă caldă, apropiată, stimula­toare pentru elevi. Rubrică realizată de Ion COMAN MEMENTO mm­emento B MEMENTO Muzica Astăzi, la ora 19.30, Teatrul muzi­cal prezintă spectacolul „Studio ba­let“, cedat Universităţii Braşov. Spec­tacolul va avea loc în sala Teatrului dramatic. Cinema PATRIA (telefon: 1.18.18)) - „Che­marea străbunilor" — orele 8.30; 11. 13.30; 16. 18.30; 21. ARTA (telefon: 1.23.63) — „Anato­mia dragostei“ — orele: 9; 9,30; 14; 16,30; 10; 21. COSMOS (telefon: 3.00.52) — „Ma­rele vals“ — orele: 9; 11,30; 15,30; 18; 20;30. POPULAR (telefon: 1.40.22) - „Fa­­rașutiștii“ — orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon: 1.48.27) — „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici“ — orele 9; v: 15: 17; 19. 21. Televiziune VINERI. 8 MARTIE 1974 16,00-17,00 Teleşcoală. 16,00 Matematică. 16,15 Biologie (anul XII). Fiziologia di­gestiei. 16,35 Literatură română. Ion Creangă — viziunea asupra satului şi ca­racteristicile evocării. 17.30 Emisiune în limba germană. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ghiocei pentru mama. Astăzi, copiii vor oferi mamelor, alături de ghioceii primăverii, cele mai frumoase gînduri și sentimente înmănuncheate într-un program de versuri, cintece şi dansuri. 20.20 Cinci femei obişnuite. Reportaj. 20.40 Film artistic. In ciclul „Destinul unei femei" — „Cîntăreaţa“. Pre­mieră pe ţară. O producţie a te­leviziunii italiene. 22,15 24 de ore. Timpul probabil Pentru zilele de 9 şi­­10 martie. Vre­me in general umedă şi închisă. Vor cădea precipitaţii mai ales la începu­tul intervalului. Vint slab, din est. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 3 grade, iar maximele între 1 şi 3 grade. Inspectoratul județean M.I. ne informează DE PE ŞOSEA, ÎN PĂDURE Un autoturism, avînd la volan pe Victor Spînu, însoţit de în­că trei persoane, cobora în vi­teză din Poiana Braşov. La un moment dat, deşi şoseaua nu era aglomerată, autoturismul a pă­răsit partea , carosabilă, intrînd în pădure. Şi. .. s-a răsturnat! Atît conducătorul auto, cit şi persoanele aflate în maşină au fost grav accidentate. POATE SE VA LECUI Postul de miliţie din Hogh­iz a trimis în faţa , instanţei de ju­decată pe Lazăr Moise din a­­ceeaşi localitate. De ce? Pentru repetatele sale manifestări hu­liganice. Şi, cum amenda a fost considerată insuficientă, pentru faptele sale -Judecătoria din Fă­găraş l-a condamnat şi la trei luni închisoare contravenţiona­lă. Poate se va lecui! CINE GONEŞTE, PLĂTEŞTE ! Recent, organele de miliţie din Braşov au întreprins un raid, folosind radarul, în scopul de­pistării conducătorilor auto ca­re depăşesc limitele legale de viteză. Cu acest prilej, 105 con­­ducători­ auto au fost găsiţi contravenienţi. 56 dintre aceş­tia au fost avertizaţi, iar ceilalţi au plătit amenzi. Cine goneşte, plăteşte! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: str. M. Sadoveanu nr. 3. Telefoane: secţia informaţii: 2.27.48 - administraţia: 1.42.92. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii - Tiparul I. P. Braşov - 40.084

Next