Ecoul Moldovei, 1901-1902 (Anul 11, nr. 1-49)
1902-01-24 / nr. 28
or ANUL XI No. 28 UN NUMEll LOUANI JOI 24 IANUARIE 1902 ROMÂNIA A ROMÂNILOR ORGAN AL PARTIDULUI NATIONALIST APARE IN FIECARE JOI ABONAMENTUL : Pe un an . . . Lei noi 10. 6 luni ... * * 5 Pentru străinătate se adaugă portul director-Proprietar RM. AL. MANOLIU SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACTIA Şl ADMINISTRAŢIA STRADA ALBINEŢ, No. 19 Cine-a îndracit screinii, Mânca-i-ar Inima cânii. Mânca-i-ar casa pastia, Şi neamul nemernicia. * • M. EM1NESCV ANMcrriu Rândul în pagina a IlI-a . 7 Bani 50 „ / . IV-a . . „ 25 Inserţii şi Reclame 1 leu linia Un număr vechiu 50 bani KtTITnp(VIImni ui111j li 111lTjIjU II Am zis în articolul precedent cum Evreii din ţara noastră ca şi toţi [• 1-alţî coreligionari ai lor de prin le-l-alte ţeri—umblînd după dreprile politice, n’au în vedere de citvantagiile puteriiî, spre a şi îndeplini opurile lor, tot-deauna ostile ţereî care se află, şi nici visează măcar datoriile ce incumbă acestor drepirî, fiindcă de ele nu au nici idee har. In adevăr, cum vroiţi ca evreul să bă cunoştinţa datoriilor cătră Paie, cind el n’a avut nici o dată şi are nici astăzi o Patrie ? Cum să naască el legătura, care este isvorul celor datorii, cu Patria pe care n’aut’o nicî odată? Cum se simtă el îh ceaţa emoţiunelor,—dacă ar fi caibil de aşa ceva,— ce ţi dă conliinţa că ţi—ai făcut datoria cătră Paie, cînd el nicî lui ştie ce este aceea ? Evreiî susţin, în adevăr, că ei au Patrie ţerile în care Iocuesc ; dar neasta o ştiu bine indigenii că este umal o vorbă în gura lor, pentru a prijini reclamele ce fac, că nu au nicî legătură cu pămîntul, chiar dacă au »st născuţî pe el, şi că părăsesc cu o mal mare uşurinţa şi fără a*şi Ial reaminti de el, îndată ce află că iurea le va fi mai mai bine. Ubi bene tici Patria este adevarata opresiune, care descrie de minune sntimentele lor patriotice ! Pentru stabilirea acestui adevăr, eistă o probă peremtorie, care nu lasă icî umbră de îndoiala, recunoscută detî evreiî chiar, așa ca echivalează ii propria lor mărturisire. Este fapil că eî, ori în ce ţară naturalisa^, imîn tot evrei, dovadă existenţa A.anfei Universale Israilite, care se lă pretutindenea pe unde se găsesc ?reî şi caria cu toţii i se supun orişte ! cum şi întreaga Istorie a lumeî ire ni-i arată incapabili de vro conpire ! Alianţa Universală israelită, patroiază cele mai de multe orî interese itile ţerilor în care locuesc evreiî, eî totuşi execută cu religioşitate ornele eî, chiar şi acei naturalisaţî în diferitele rî pe unde se află. Nicî nu’î trece prin minte unui evreui, fie cît de cult şi de încărcat cu favoruri de ţara care a adoptat printre fiii seî, să nu se supună tuturor ordinelor Alianţeî fără distinct une şi se nu deie mînâ de ajutor la esecutarea lor punctuală şi urgentă. Aşa înţeleg eî datoriile cătră Patria adoptivă şi nicî îşi dau seamă că o astfel de conduită este o trădare pe faţă ! Ca probă maî convingătoare se producem, în astă privinţă, de ex. afacerea Dreyfus din Francia. Iată o ţară care stă în fruntea progresului şi a civilisaţieî şi care, din causa generosităţeî sale excepţionale, a tratat pe evreî cu o extremă bună-voinţă, încetăţănindu’i in masă pre toţi şi fără nici o greutate. Ei bine, care a fost răsplata lor, şi de ce sentimente au făcut ei probă, că sunt animaţi faţă de Patria care i-a primit în sinul ei cu atita bunăvoinţă? Răsplata lor a fost o neagră ingratitudine care a uimit pe lumea întreagă şi ii format convingerea nestrămutabilă că evreul remîne pururea tot evreu şi nu se identifică cu interesele nici unei naţiuni ! Pentru a scăpa pe un coreligionar, ajuns căpitan în armată, de pedeapsa cuvenită pentru cea mai neagră dintre trădări, au pus mai întâi in mişcare contra Franciei pe cea mai periculoasă dintre duşmanele ei, spre a o umili şi a-i răpi proba principală; apoi, profitând de disensiunele politice, prin tot soiul de intrigi, au împărţit întreaga populaţiune în două tabere mari, republicanii cu socialiştii de o parte şi clericalii cu monarhiştii de alta, punîndu-le una contra alteia într’o luptă crîncenă pe tema revisuirei procesului Dreyfus, spre a obţine astfeliu, pe lingă achitarea evreului—lucru la care ţinea Alianţa cu orice preţ—desonorare şi nimicirea chiar a armatei, spre a rămîne Francia, fără aparare, la discreţia lor şi a duşmanilor ei înverşunaţi ! Se poate concepe ceva mai hidos şi mai strigător la cer, chiar în caşul cînd evreul ar fi fost inocent?! Cu neputinţă ! dar, vom conclude, în privinţa cestiunei de a se şti cum înţelege evreul datoriile lui patriotice, în articolul viitor. T. M. 24. Xsun. "u. surie Cea mai mare zi a istoriei neamului nostru, e fără îndoială ziua de 24 Ianuarie. In această zi sunt acum 43 de ani si proclamat unirea ţărilor surori, cari veacuri întregi s' au răsboit, vărsăndu-se zadarnic singe frăţesc şi nevinovat. Totuşi această măreaţa serbătoare naţională a fost mult timp trecută cu vederea. Nu i s' a dat nici cea mal mică atenţiune şi pe când se serbau, cu tot fastul cuvenit, serbători naţionale de mal mică inportanţă, această zi fusese dată uitărei pănă în anul 18cg, cînd D. S. Haret pe atunci ministru al instrucţiei publice şi cultelor în cabinetul liberal, prezidat ca şi astăzi de d. O. Sturza, a înscris această zi in calendarul serbatorilor nationale, egatind'o cu Ziua de 10 Mai. D. S. Haret este singurul ministru al şcoalelor care, insufleţit de sem teia patriotismului, a înţeles mai mult de căi oricare altul însemnătatea acestei zile şi în consecinţă a făcut să se decreteze serbătorirea ei atât de tinerimea şcolară cât şi de toată suflarea românească. Prin aceasta d. S. Haret a făcut atentă in primul loc pe tinerimea şcolară, despre imsemnătatea acestei zile, atât de memorabilă in evoluţia mărei şi a poporului român. Ce frumoasă pildă pentru un ministru al şcoalelor, care deşi înfiovorat de multiple şi variate atribuţiuni, nu uită că aflându-se în capul educătorilor naţiunei, se cuvine să dea însuşi exemple de modul cum trebue edută tinerimea pentru a face din ea mai târziu cetăţeni folositori patriei. Şi astfel a dat impulsul pentru cultivarea sentimentului patriotic in sufletul tinerilor vlăstare, făcând cunoscut in toată ţara că unirea ţarilor surori, e un eveniment de cea mai strălucită memorie şi prin urmare ziua care încheagă acest fericit eveniment trebue sărbătorită cu toată splendoarea şi fastul serbatorilor cari amintesc gloria neamului nostru. Vorbind de această jalnică zi, neim gândit să facem istoricul ei, fiindcă evenimentul care o memorizază e in deajuns cunoscut aproape de toată suflarea românească, dar am vroit să arătăm că dacă ea, astăzi se serbează cu totă pompa ce i se cuvine, aceasta se datoreşte numai d-lui S. Haret. Buletinul Politic Zvonurile false, respîndite de ziarele din opoziţie despre o criză latentă în sinul guvernului liberal, încep a fi desminţite din ce în ce. Consfătuirea de la d. Palladi, fostul ministru de finanţe, la care au luat parte peste 40 de deputaţi, între cari şi d. I. Brătianu, ministru de lucrări publice şi ad interim la externe, a dovedit că există cea mai fidelă prietenie între d. Pallade şi d I. Brătianu. Incuvintarea lor, atît d. Pallade cît şi d. I. Brătianu au demonstrat că există cea mai perfectă armonie în sinul partidului liberal, şi că svonurile respindite despre unele neînţelegeri şi nemulţumiri, sunt făcute cu intenţiune de duşmanii partidului, crezînd că vor putea pescui în apă tulbure. De asemenea ştirea respîndită de rău voitorii guvernului, că ar fi existînd oarecare raporturi încordate între preşedintele consiliului şi d. Stoicescu, ministru de justiţie, cu privire la proectul de lege al acestuia, a fost iarăşi formal desminţită,deoarece proectul de lege a d-lui Stoic,eseu a fost admis cu mici modificări mai de toate secţiunile camerii. In cea ce priveşte remaniarea ministerială pe care ziarele opoziţiei o trimbeţează zilnic, este evident că ea trebue să se facă, deoarece interimatele nu pot dura la infinit, dar pănă atunci sunt alte probleme de resolvat cari cer urgenţa în primul loc, echilibrarea şi votarea bugetului pe anul viitor care este exlusiv unica ocupaţiune a guvernului şi numai după terminarea acestei opere guvernul va trebui să avizeze la persoanele cari vor ocupa interimatele. Proectul de budget astfel cum e alcătuit, prezintă un excedent realizabil, și credem că nu va suferi în cameră decît modificări foarte neînsemnate. Economiile ce s’au făcut depășesc suma de 3 milioane și ele sunt făcute numai din paragrafele cheltuelilor, cari s’au văzut că pot fi reduse, fără să se aducă vr’o perturbaţie în serviciile de organizaţie ale statului. In privinţa acestor economii ar trebui să fie de acord toţi politicianii cari doresc sincer prosperarea finanţelor ţereî, fiindcă nu se poate şti cum se va prezenta recolta anului curgător. Cu toate aceste opoziţia şi politicianii fără de scrupule au început deja a citti în contra acestor economii, crezînd că prin această agitaţie îşi vor face o platformă electorală pentru viitoarele alegeri comunale din Noembrie. In fine situaţia cabinetului cît şi a partidului e din cele mai normale şi nimene nu se gîndeşte decit la concursul sincer şi dezinteresat ce trebue de dat guvernului pentru aducerea la îndeplinire a marei opere de asanare a finanţelor ţereî, atit de reu sdruncinate în anii din urmă de guvernul conservator, prin nenorocitul împrumut de 175 milioane și prin risipa făcută cu clientela politică. ------ ----