Ecoul Moldovei, 1902-1903 (Anul 12, nr. 1-50)

1902-10-24 / nr. 16

ANUL XII No. 10 US NUMER 10 HAM .JOI 2­­ OCTOMBRIE 1902 ROMANIA A ROMANILOR ORGAN AL PARTIDULUI NATIONALIST APARE IN FIE­CARE JOI ABONA 11 ENTI'L . Pe un an . .­­ Lei noi 10. 6 luni . . . * „ 5 Pentru streinatate ,se adaugă portul Director-Proprietar RM. Al.. MANOU­­ SUB CONDUCEREA UNUI COMITET FIEO­CTIA SI ADMINSTRAJIA STRADA ALBINET. No. 19 Cine«» indrawn .sarcinii. 1 1 linca M-ar iu ima cânii. Mânca-i-ar casa pustia. Si ii«namul nemernicia. 1 1 RMlNKSh­ AM NOU RIL Rândul în nagina a IlI-a . . ban! 50 » * . IV-a . . . 25 Inserţii şi Reclame 1 leu linia Tu mimer vecini 50 bani Rugăm pe toţi d-nii abonaţi, rămaşi în urma cu plata, să bine­­voiască a ne achita d le urgenţă Abonamentul datorit, căci chel­­tueiile tiparului n­u ne îngădue de a le acorda credit pe un timp mai înd­­ungat. u­­ Hilare Cu cită munca şî trudă, cu cite sa­crificii materiale şi morale, cu câtă abnegaţie din partea iniţiatorului, s’a putut ajunge in cele din urmă la în­fiinţarea de bănci populare, aproape în fie­care comuna rurală din judeţele noastre iar îţi arul jidovilor şi jidoviţilor. „Adevărul“ nu găsea cuvinte cu care să glorifice pe învăţătorul care a luat iniţiativa infiinţăreî băncilor populare, şi cu drept cuvint îl numea „ce! mai luminat patriot al ţărei romaneşti“. Ei bine, de abia au început a da primele roade, şi duşmanul lor, că o­­tarul nesăţios, a şi inceput a-şî arata colţii. Mai zilele trecute, ministerul nostru de interne, printr’o circulară adresată prefecţilor de judeţe le atrăgea aten­ţiunea asupra faptului că comunele noastre rurale sunt cutrierate de in­divizi cari înşală pe ţarani, sfătuindu-Î sA u'i­ sî depună economiile 11 băncile populare, de oare-ce guvernul vrea sA ridice baniî de pe la bănci pentru a-i întrebuinţa în folosul statului. Se poate o mai mare crimă ? Dacă de la prosperarea şi buna stare eco­nomică a ţărănimii, atîrnă progresul şi siguranţa temeiniciei statului în vii­tor, cum pot fi calificaţi acei cari lu­crează în potriva acestei tendinţi, căci în definitiv la aceasta se tinde prin crearea băncilor populare ? Cum pot fi nuntiţi acei, cari prin încercările lor de a discredita băncile populare, lu­­r roadă contra intereselor statului ? .Şi cine oare să fiu acei cari, in ur­ma frumoaselor rezultate date de băn­cile populare, văzindu-se paralizaţi într’o întreprindere sigură, fără cea mai mică osteneală, şi plină de cîştig, au început a cutriera satele şi tîrgu­­şoarele noastre, înspăimîntând ţaraniî nă guvernul ar avea intenţia să se folosească de economiile lor, făcîndu­­se stăpînî pe fondurile băncilor popul­are . La aceasta nu răspundem noi ci lă­săm să vorbească procesul-verbal în­cheiat în ziua înfiinţărei societăţei func­ţionarilor comerciali jidani din Iaşi, în care între altele se vede trecută şi cuvîntarea jidanului dr. Ghelerter, cuvântare publicată atunci şi de ziare­le noastre locale şi care între altele spunea şi următoarele: «Guvernul ro­­„mîn vra să ne paralizeze toate mij­­„loacele noastre de trai ; ast­feliu, în­­„fiinţarea de bănci populare prin co „mitiv­le rurale, constitue cea mai mare „lovitură pentru noi, căci ele vor lasa „pe drumuri mii de familii ale căror „capi le susţin numai cu îndeletnicirea „de împrumuturi pe la ţarani....“ Aşa­dar, dacă însuşi jidanii în so­cietăţile lor declară că paralizarea ca­­măteî constitue o lovitură mortală pentru dînşii , dacă oratorii lor le pun in videre că băncile populare sunt o nenorocire pentru dînşii şi că, după cum reesă din rîndurile de mai sus, jidanii trebue să întrebuinţeze toate mijloacele pentru a sfaramă băncile populare, pentru a le discredita în o­­chii ţăranilor, nu mai poate fi nici o îndoiala că jidanii, şi numai ei, sunt acei cari cutrieră satele şi tîrguşoare­­le noastre înspăimîntând pe naivii no­ştri ţarani, să nu-şi mai depus micile economii pe la băncile populare. Prin urmare, avem dovezi eviolente şi nu m­ai poate fi vorba de calomnii şi de imaginaţii veninoase, după cum le place jidanilor cărturari să susţie, avem probe materiale că jidanii lu­crează contra intereselor ţărei noas­tre, căci ce poate fi interes mai vital pentru ţara noastră, dacă nu, după cum am spus mai sus, prosperarea şi buna stare materială a ţărănimeî? Iată dar încă unul pe lîngă nesfîr­­şitele exemple, care toate conclud la susţinerea noastră : că jidanul e cel mai mare duşman al ţarei noastre. Şi cînd te gîndeşti că faimosul om de stat, d. P. P. Carp, a cheltuit din visteria ţărei peste un milion cu re­aducerea jidanilor, cari simulesc o e­­migrare, şi le-a deschis prin celebra circulară satele şi tîrguşoa­rele noastre pentru ca astă­zi să poată lucra mai cu înlesnire la distrugerea băncilor populare, cea mai patriotică operă ce s’a făcut vre-odată în ţara noastră, înţelegi cut ii trebue acestei nenoroci­te ţări ca să scape mai întâi «ie ei, fii rătăciţi cari vor să o peardă, şi a­­poi să se scuture de pusderia de ve­netici şi trădători. Buletinul politic In vederea alegerilor comunale, care bat la uşă, partidul conservator din localitate desfăşură prin agenţii sei o activitate înspăimîntătoare pentru a smulge voturile alegătorilor colegiu­lui , mai ales, fie prin promisiuni im­posibil de realizat, fie prin ameninţări cu destituirea, cînd va veni la pute­re, a acelor funcţionari cari au avut curajul să declare că vor vota lista liberală. Fiind­că sunt foarte mulţi alegă­tori independenţi, cari poate in ulti­mul moment se vor decide cu ce par­tid sA meargă in alegerile aceste, credem nimerit a aminti cîte­va is­prăvi a­le partidului conservator din rîndul trecut. Pentru aceasta in primul rând cre­dem că e de ajuns să spunem, că pe lista partidului conservator cantacu­­zinist, ori mai bine zis tachist, se afla funestul nume al d-lui Al. Bădărău. Ia să vedem apoi cam­ sunt ispră­vile d-lui Bădărău cît timp a admi­nistrat comuna Iaşi Ast­fel cu debutul la primărie şi la inaugurat in ziua de 16 Marti 1899, cînd, in calitate de preşedinte al co­­misiune! interimare, a ciomăgit cetă­ţenii şi a ordonat arestarea a o su­medenie de cetăţeni nevinovaţi. A distribuit şi a prigonit până în al doi­spre­zecelea neam pe acel care îl ştia că are idei naţionaliste. A eliberat certificate necesare la în­pămîntenire la o sumedenie de jidani In mater­ie de idelitate a smuls vo­tul consiliului comunal, pentru a se cumpăra locul prietinului şi colegu­lui seu C. Chirilă din şoseaua Arcu, loc care făcea cel mult 2 mii de lei, cu rotunda sumă de 18 mii de lei, pentru a înzestra Iaşul cu o nouă piaţă, care pană in ziua de azi mie frecven­tată de nimeni. Ajunsese ca împrejună cu faimosul inginer Chaigneau să înceapă a pune in lucrare alimentarea oraşului cu apă Cronica externă Din toate bârfeiile, prin care ovreii au căutat să ne ponegrească in faţa strâinătăţei, multe—­de­sigur foarte multe,—au fost crezute şi primite ca bune de străini. Socialiştii făcând cauză comună cu evreii şi crezând in adevăr, că sufe­rinţele descrise de emigranţii din Ro­mânia sunt reale şi nu un produs al unei veninoase invenţii, au căutat să ne descrie in faţa ţărilor civilizate ca un fel de depozitari ai persecuţiilor şi străinofobiei medievale. Ni se aruncă învinuirea că nu me­rităm să ne numim civilizaţi, cât timp păstrăm cel mai riguros exclusivism in organizaţia noastră internă. Fals, denaturat, şi in mod rău in­­tenţionat expus străinătăţei, sistemul nostru de conduită faţă de evrei a pornit contra noastră un curent de adevarate batjocuri pe calea polemicei de ziar şi nu a rămas epitet graţios şi modern pe care delicaţii noştri ad­versari să nu n­i-l arunce cu venin in faţă Ce-am răspuns noi la toate acestea? Ce-am răspuns noi seriei de inter­minabile articole din «Tagcbiat”, ori din „Zeit“, care ne cereau explicaţii complecte in chestia eviee ? Ici colo, in acest ziar care repre­zintă organul curentului antisemit din întreaga Moldovă, precum şi in câte­va ziare antisemite din Capitală, s’au dat explicaţii sporadice şi parţiale , nici un răspuns complect ca să cuprindă în­treaga chestiune. In timpul din urmă însă d-nul loan I­aho­vary, un bun patriot român, a scos o broşură publicată in limba fran­ceză, in care tratând chestiunea in a­­mănunţimile ei, luminează străinăta­tea asupra unor lucruri pe care ji­danii de acolo le denaturase in scop de a cerşi mila şi compătimirea Eu­de Prut, cea ce ar fi adus boale in permanenţă, norocul a fost numai că tocmai atunci partidul conservator ,­ cazul ne mai putând fi tolerat la cîr­­mă, şi venind partidul liberal câtă ie­nii ieşeni au putut fi scapaţi de la o moarte sigură. Aceste sunt in scurt isprăvile d lui Bădâ­rău, cît timp a fost in fruntea comunei laşi. Cetăţenii să-şi amintească clar că co­tind lista conservatoare votează pe Al. Bădărău care a făcut cea mai mare ri­sipă in averea comunei, cît timp a condus-o şi ori de cite ori i-a venit la îndămînă şi-a dat înalta sa pro­­tecțiune jidanilor.

Next