Ecoul Moldovei, 1902-1903 (Anul 12, nr. 1-50)
1902-10-24 / nr. 16
ANUL XII No. 10 US NUMER 10 HAM .JOI 2 OCTOMBRIE 1902 ROMANIA A ROMANILOR ORGAN AL PARTIDULUI NATIONALIST APARE IN FIECARE JOI ABONA 11 ENTI'L . Pe un an . . Lei noi 10. 6 luni . . . * „ 5 Pentru streinatate ,se adaugă portul Director-Proprietar RM. Al.. MANOU SUB CONDUCEREA UNUI COMITET FIEOCTIA SI ADMINSTRAJIA STRADA ALBINET. No. 19 Cine«» indrawn .sarcinii. 1 1 linca M-ar iu ima cânii. Mânca-i-ar casa pustia. Si ii«namul nemernicia. 1 1 RMlNKSh AM NOU RIL Rândul în nagina a IlI-a . . ban! 50 » * . IV-a . . . 25 Inserţii şi Reclame 1 leu linia Tu mimer vecini 50 bani Rugăm pe toţi d-nii abonaţi, rămaşi în urma cu plata, să binevoiască a ne achita d le urgenţă Abonamentul datorit, căci cheltueiile tiparului nu ne îngădue de a le acorda credit pe un timp mai îndungat. u Hilare Cu cită munca şî trudă, cu cite sacrificii materiale şi morale, cu câtă abnegaţie din partea iniţiatorului, s’a putut ajunge in cele din urmă la înfiinţarea de bănci populare, aproape în fiecare comuna rurală din judeţele noastre iar îţi arul jidovilor şi jidoviţilor. „Adevărul“ nu găsea cuvinte cu care să glorifice pe învăţătorul care a luat iniţiativa infiinţăreî băncilor populare, şi cu drept cuvint îl numea „ce! mai luminat patriot al ţărei romaneşti“. Ei bine, de abia au început a da primele roade, şi duşmanul lor, că otarul nesăţios, a şi inceput a-şî arata colţii. Mai zilele trecute, ministerul nostru de interne, printr’o circulară adresată prefecţilor de judeţe le atrăgea atenţiunea asupra faptului că comunele noastre rurale sunt cutrierate de indivizi cari înşală pe ţarani, sfătuindu-Î sA u'i sî depună economiile 11 băncile populare, de oare-ce guvernul vrea sA ridice baniî de pe la bănci pentru a-i întrebuinţa în folosul statului. Se poate o mai mare crimă ? Dacă de la prosperarea şi buna stare economică a ţărănimii, atîrnă progresul şi siguranţa temeiniciei statului în viitor, cum pot fi calificaţi acei cari lucrează în potriva acestei tendinţi, căci în definitiv la aceasta se tinde prin crearea băncilor populare ? Cum pot fi nuntiţi acei, cari prin încercările lor de a discredita băncile populare, lur roadă contra intereselor statului ? .Şi cine oare să fiu acei cari, in urma frumoaselor rezultate date de băncile populare, văzindu-se paralizaţi într’o întreprindere sigură, fără cea mai mică osteneală, şi plină de cîştig, au început a cutriera satele şi tîrguşoarele noastre, înspăimîntând ţaraniî nă guvernul ar avea intenţia să se folosească de economiile lor, făcînduse stăpînî pe fondurile băncilor populare . La aceasta nu răspundem noi ci lăsăm să vorbească procesul-verbal încheiat în ziua înfiinţărei societăţei funcţionarilor comerciali jidani din Iaşi, în care între altele se vede trecută şi cuvîntarea jidanului dr. Ghelerter, cuvântare publicată atunci şi de ziarele noastre locale şi care între altele spunea şi următoarele: «Guvernul ro„mîn vra să ne paralizeze toate mij„loacele noastre de trai ; astfeliu, în„fiinţarea de bănci populare prin co „mitivle rurale, constitue cea mai mare „lovitură pentru noi, căci ele vor lasa „pe drumuri mii de familii ale căror „capi le susţin numai cu îndeletnicirea „de împrumuturi pe la ţarani....“ Aşadar, dacă însuşi jidanii în societăţile lor declară că paralizarea camăteî constitue o lovitură mortală pentru dînşii , dacă oratorii lor le pun in videre că băncile populare sunt o nenorocire pentru dînşii şi că, după cum reesă din rîndurile de mai sus, jidanii trebue să întrebuinţeze toate mijloacele pentru a sfaramă băncile populare, pentru a le discredita în ochii ţăranilor, nu mai poate fi nici o îndoiala că jidanii, şi numai ei, sunt acei cari cutrieră satele şi tîrguşoarele noastre înspăimîntând pe naivii noştri ţarani, să nu-şi mai depus micile economii pe la băncile populare. Prin urmare, avem dovezi eviolente şi nu mai poate fi vorba de calomnii şi de imaginaţii veninoase, după cum le place jidanilor cărturari să susţie, avem probe materiale că jidanii lucrează contra intereselor ţărei noastre, căci ce poate fi interes mai vital pentru ţara noastră, dacă nu, după cum am spus mai sus, prosperarea şi buna stare materială a ţărănimeî? Iată dar încă unul pe lîngă nesfîrşitele exemple, care toate conclud la susţinerea noastră : că jidanul e cel mai mare duşman al ţarei noastre. Şi cînd te gîndeşti că faimosul om de stat, d. P. P. Carp, a cheltuit din visteria ţărei peste un milion cu readucerea jidanilor, cari simulesc o emigrare, şi le-a deschis prin celebra circulară satele şi tîrguşoarele noastre pentru ca astăzi să poată lucra mai cu înlesnire la distrugerea băncilor populare, cea mai patriotică operă ce s’a făcut vre-odată în ţara noastră, înţelegi cut ii trebue acestei nenorocite ţări ca să scape mai întâi «ie ei, fii rătăciţi cari vor să o peardă, şi apoi să se scuture de pusderia de venetici şi trădători. Buletinul politic In vederea alegerilor comunale, care bat la uşă, partidul conservator din localitate desfăşură prin agenţii sei o activitate înspăimîntătoare pentru a smulge voturile alegătorilor colegiului , mai ales, fie prin promisiuni imposibil de realizat, fie prin ameninţări cu destituirea, cînd va veni la putere, a acelor funcţionari cari au avut curajul să declare că vor vota lista liberală. Fiindcă sunt foarte mulţi alegători independenţi, cari poate in ultimul moment se vor decide cu ce partid sA meargă in alegerile aceste, credem nimerit a aminti cîteva isprăvi ale partidului conservator din rîndul trecut. Pentru aceasta in primul rând credem că e de ajuns să spunem, că pe lista partidului conservator cantacuzinist, ori mai bine zis tachist, se afla funestul nume al d-lui Al. Bădărău. Ia să vedem apoi cam sunt isprăvile d-lui Bădărău cît timp a administrat comuna Iaşi Astfel cu debutul la primărie şi la inaugurat in ziua de 16 Marti 1899, cînd, in calitate de preşedinte al comisiune! interimare, a ciomăgit cetăţenii şi a ordonat arestarea a o sumedenie de cetăţeni nevinovaţi. A distribuit şi a prigonit până în al doisprezecelea neam pe acel care îl ştia că are idei naţionaliste. A eliberat certificate necesare la înpămîntenire la o sumedenie de jidani In materie de idelitate a smuls votul consiliului comunal, pentru a se cumpăra locul prietinului şi colegului seu C. Chirilă din şoseaua Arcu, loc care făcea cel mult 2 mii de lei, cu rotunda sumă de 18 mii de lei, pentru a înzestra Iaşul cu o nouă piaţă, care pană in ziua de azi mie frecventată de nimeni. Ajunsese ca împrejună cu faimosul inginer Chaigneau să înceapă a pune in lucrare alimentarea oraşului cu apă Cronica externă Din toate bârfeiile, prin care ovreii au căutat să ne ponegrească in faţa strâinătăţei, multe—desigur foarte multe,—au fost crezute şi primite ca bune de străini. Socialiştii făcând cauză comună cu evreii şi crezând in adevăr, că suferinţele descrise de emigranţii din România sunt reale şi nu un produs al unei veninoase invenţii, au căutat să ne descrie in faţa ţărilor civilizate ca un fel de depozitari ai persecuţiilor şi străinofobiei medievale. Ni se aruncă învinuirea că nu merităm să ne numim civilizaţi, cât timp păstrăm cel mai riguros exclusivism in organizaţia noastră internă. Fals, denaturat, şi in mod rău intenţionat expus străinătăţei, sistemul nostru de conduită faţă de evrei a pornit contra noastră un curent de adevarate batjocuri pe calea polemicei de ziar şi nu a rămas epitet graţios şi modern pe care delicaţii noştri adversari să nu ni-l arunce cu venin in faţă Ce-am răspuns noi la toate acestea? Ce-am răspuns noi seriei de interminabile articole din «Tagcbiat”, ori din „Zeit“, care ne cereau explicaţii complecte in chestia eviee ? Ici colo, in acest ziar care reprezintă organul curentului antisemit din întreaga Moldovă, precum şi in câteva ziare antisemite din Capitală, s’au dat explicaţii sporadice şi parţiale , nici un răspuns complect ca să cuprindă întreaga chestiune. In timpul din urmă însă d-nul loan Iahovary, un bun patriot român, a scos o broşură publicată in limba franceză, in care tratând chestiunea in amănunţimile ei, luminează străinătatea asupra unor lucruri pe care jidanii de acolo le denaturase in scop de a cerşi mila şi compătimirea Eude Prut, cea ce ar fi adus boale in permanenţă, norocul a fost numai că tocmai atunci partidul conservator , cazul ne mai putând fi tolerat la cîrmă, şi venind partidul liberal câtă ienii ieşeni au putut fi scapaţi de la o moarte sigură. Aceste sunt in scurt isprăvile d lui Bădârău, cît timp a fost in fruntea comunei laşi. Cetăţenii să-şi amintească clar că cotind lista conservatoare votează pe Al. Bădărău care a făcut cea mai mare risipă in averea comunei, cît timp a condus-o şi ori de cite ori i-a venit la îndămînă şi-a dat înalta sa protecțiune jidanilor.