Ecoul Moldovei, 1903-1904 (Anul 13, nr. 1-51)

1903-07-31 / nr. 4

ANUL XIII No. 4. UN NU­MER 10 BANI JOI 31 IULIE. 1003. ECOUL MOLDOVEI. MORGAN NATIONALISTS APARE IN FIECARE JOI ABONAMENTUL Pe un an Lei noi 10 „ 6 luni ... „ „ 5 Pentru streinatate se adaogă portul DIRECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLII REDACTIA şi ADMINISTRATIA Strada DRAG1N­CI No. 1 __________________ / ■'- v. ț y anunciurile­­ linului în pagina a 111-a'AiâilL'30*^ , , IV-a Inserţii și reclame 1 leu linia Un nuer vechi 50 Bani. 25 CLERUL ROMÂN Am mai vorbit în multe rîndurî duri despre clerul nostru care, sub multe raporturi, e cu mult inferior clerului din statele apusene , nu ne vom ocupa cu aceasta ocaziune de preotul român de­cit din puctul de vedere al nepǎsârei ce-i caracterizează faţa cu îndeplinirea unora din datoriile sale cele mai esen­ţiale misiunea sale. Ast­fel, spuneam în numărul trecut câ e mai mult de­cît miraculos faptul sâ vezi ziua în amiaza mare harâburi întregi cu obiecte bisericeşti, conduse de jidani prin satele şi tîrguşoarele noastre, iar preoţii noştri sâ se gră­bească a le da cel mai mare concurs. Pe cînd dar preoţii noştri ar trebui sâ intervie pe lingă cei în drept spre a se opri pe jidani de a practica co­merţul cu icoane sau alte obiecte sfinte, ei din contra se arata foarte binevoi­tori jidanilor, dîndu-le tot concursul şi cea ce e mai curios, e faptul ca preo­­ţimea noastră rurală mai ales, fie din necunoştinţa, fie din adevăratul interes de a trage un profit personal, de multe ori schimbă odoare bisericeşti, de o va­loare necontestata din punct de vedere istoric, nu mai vorbim asupra calităţii aurului sau argintului, pe nişte imita­­ţiun­i. Aşa am aratat în numărul trecut cum jidanii Blanch din Bucureşti în scurtul interval de cînd au­ venit din Cracovia şi s’au stabilit cu sediul prin­cipal în capitala ţărei, au strîns aproape tot aurul şi argintul de prin bisericile şi monastirile noastre, înlocuindu-l în puţine cazuri cu aur şi argint de cea mai proastă calitate, iar în majoritatea cazurilor cu bronz, nichel, bacton etc. Culpa cea mai mare nu se poate a­­tribui autorităţilor administrative cari n'au împedicat practicarea unui comerţ ambulant, de ori­ce gen ar fi fost el, pe cît se poate atribui preoţilor noştri cari au­ afecţiune pentru jidani, şi în dorinţa lor de a îmbogăţi pe jidani se sustrag de la cele mai esenţiale da­torii ale misiune­ lor. Se mîndresc de calificativul cu care i-au­ gratificat jidanii pentru a-i ţintea exploata mai bine, anume ca clerul ro­mân e cel mai tolerant cler din lume. înţelegem sa nu aiba bigotismul preo­tului catolic, căruia numai acest lucru e tot ce i se poate imputa, dar nici nu putem admite sâ fie atît de puţin credincios bisericei, in­cît ateismul sâ ajungă astâ­zi a număra mai mulţi pro­­seliţi printre preoţii noştri şi cînd fa­ţeta această declaraţie suntem prea si­guri că nu riscăm a fi desminţiţi fiind câ aproape nu e român, în ţara romî­­neascâ, care să se îndoiască de aceasta trista constatare ce o facem asupra cle­rului nostru. Dar reîntorcîndu-ne la chestia obiec­telor sfinte ale bisericei, trebue să mai adâogâm încă următoarea observaţie : mai daunâzi un confrate din localitate înregistra un caz destul de scandalos pentru prestigiul bisericei noastre şi anume : la un tinichigiu jidan se putea observa de trecători un policandru, dat de sigur spre reparaţie, dar care ajun­sese a fi în mijlocul dughenei obiectul de jucărie a copiilor tinichigiului *, cer­­cetîndu-se s'a putut afla că policandru în chestiune s'a dat la reparaţie la acel jidan, al cărui nume ne scapă pentru moment din memorie, ca unul ce are puternice legaturi băneşti cu un preot cunoscut din localitate, de la o biserică destul de însamnatâ. Am putea urma înainte cu citatul exemplelor în care preoţii noştri, în dispreţul rolului lor pentru biserică şi credinţa, întreţin cele mai puternice le­gaturi cu jidanii şi toate pornite nu­mai din spiritul de a trage foloase bă­neşti personale. E tristă de tot această constatare ce o facem asupra preoţilor noştri, dar ea e adevărată. Înţelegeam pină la un punct această stare morală a preotului nostru cu zece, doue-zeci de ani în urmă cînd clerul nostru, luat în general, zâcea într’o mare ignoranţa, dar acum cînd mai mult de jumătate din numârul lor, se bucură de o oare-care cultură, e dureros de re­gretabil să vezi pe preoţii noştri des­­bracaţi de ori­ce sentiment moral şi cultivînd pîna la adoraţiun­e sentimentul barbar al lăcomiei, al egoismului sălba­tec şi al personalismului vulgar. Osluiii! Turco-Bulgar­ii diin­d Revoliţiunea din Macedonia—Escesele bandelor. — Represiunea cu armele.— Alarma la C­onst­mtinopole şi Sofia.— Grava declaraţie a primului-ministru bulgar.—Mobilisarea Turciei. Acum o luna şi mai bine, vorbind de e­­ventualitatea unui răsboiu turco-bulgar, a­­rătam că pericolul nu va putea fi evitat, odată trecută epoca strîngerei recoltei în Macedonia. De fapt prevederile noastre s’au realizat. Bandele insurecţionate, reorgani­zate pe comandamente militare, au şi înce­put să ’şi afirme funesta lor activitate. Disensiunile de pînă acum, isvorîte din diverging între şefi asupra tacticei şi o­­portunităţeî revoluţiunei au dispărut. E u­­nanimitate, în lagărul organizaţiunei inter­ne, în a se cere o acţiune energică şi ime­diată, cu riscul chiar de a compromite situaţia Bulgariei faţă de Turcia, în primul rînd, de marile Puteri în al doilea loc. Escesele bandelor Bilanţul operaţiunilor luptelor de guerillas în cursul acestei săptămînî e următorul : In seara de 20 iulie, toate liniile te­legraf­ie de la sud şi coincidenţele între trenuri pe cale ferată au fost deranjate ; ast­fel a încetat cimculafia trenurilor. Casa cantonierului din pasul de munte dintre Ekschisu și Banitza a fost dis­trusă cu dinamită. Păzitorul a fost ucis. Podul de cale ferată de la Ekschisu a fost distrus și de asemenea a fost dis­trusă o mare parte din linia ferată în­tre Mo­na­st­ir și Ostrowo. Satul Pribiltzi din districtul Demir­­hissar a fost atacat fără de veste şi atît Contra-revoluţiii ne Poarta e consternată. Rapoarte peste ra­poarte sosesc de la Hilmi-Paşa, inspectorul general al Macedoniei, denunţînd iminenţa pericolului. O pacificare, pe calea negociaţiunilor, a­­pare din ce în ce mai ineficace, imposibilă. Sultanul înclină pentru proectul unei con­­tra-revoluţiuni. Se afirmă că cu asentimen­tul său, în unele vilaete în cari elementul albanez e important numeric, se vor orga­niza bande contra-revoluţionare. In­­Salonic, ar fi şi înarmate cîte­va bande de greci, cu hotărîrea de a paraliza acţiunea insurgen­ţilor bulgari. O încăerare teribilă, între diversele ele­mente etnice cari alcătuesc amalgamul po­­pulaţiunei macedonene, e numai chestie de cîte­va săptămînî. Represiune Singeroasă Tot­odată, Sesaskeratul din Constantino­­pole a luat măsuri ca să îngrădească miş­carea insurecţională, să localizeze incendiul de urgenţă. 8 batalioane de nizami, sub comanda ma­reşalului Omer- Ruşdi paşa, au primit ordi­nul să plece îndată de la Ferizowici la Mo­nastir. Trupele au şi început să desvolte o fe­brilă activitate: închisorile din Macedonia sunt pline de arestaţi, cari toţi sunt învăţători, preoţi, doctori, avocaţi, etc. Cu toate că s’au confiscat o mulţime de arme şi muniţiuni, totuşi Bulgarii dispun de o mare cantitate de material de rasboiu, care se păstrează în magazine tăinuite. Resboiul inevitabil In ast­fel de con­di­ți­uni, situafiunea se limpezește în sensul unui conflict cu ar­mele între Turcia și Principatul vasal. Sultanul, exasperat de provocafiunite Or­­ganizafiunei interne, într'o notă comu­nicată ambasadorilor Rusiei și Austro- Ung­ariei, declină ori­ce răspundere pen­tru consecințele eventuale ale încordăreî relațiunilor dintre Bulgaria și Puterea suverană. Poarta e decisă să joace ultima carte, decisă să nu mai facă nici o con­garnizoana cît şi populat­iu­nea grecească a fost alungată sau măcelărită. 4 case au­ fost incendiate. Tot aşa s’a făcut şi în satul curai turcesc Sip. Insurgenţii de la Bebrza au ocupat pasul de munte Botun, care domină ca­lea de la Or­firida la St­ruga. Insurgenţii stăpînesc regiunea muntoasă de la pasid Botun pina la Kruşoi­o şi de la Jjopuş­­nik, între Bibra şi Ku­şivo, pînă în şe­­surile de la Monastir, Prilep, Hessen şi Strug­a. Acesta ar fi un reion de opera­ţie avînd o lungime de două zile de că­lătorie. Insurgenţii sunt stăpîni pe situaţie şi în Kastor­ia şi Lenin precum şi în munţii Wits, Pessod şi Stresda şi pe ramurile de sudvest ale munţilor Galitsitza. In munţii Moriowo şi Seletch operează bande mari. La 21 iulie, insurgenţii au atacat sa­tul turcesc Obedania prefăcînd în cenuşă 4 case. Garnizoana de la Smilews pre­cum şi funcţionarii turci, puţini la nu­măr, cari se aflau acolo au fost ucişi. In Demirh­issar a fost ciocnire între o bandă şi trupele turceşti, cari au a­­vut o perdere de 50 de oameni. cesiune, față de re­a-credința manifestă a Bulgarilor. Guvernul din Sofia nici nu-și mai as­cunde nici dînsul gravitatea momentului. Răspunderea o aruncă asupra Turciei. Primul-ministru, general Petroff, în­­tr’un interview, a declarat că o repre­siune sîngeroasă din partea Sultanului ar putea avea consecinţe incalculabile. Ipoteza unui [rasboiu perde din impro­babilitate, cu cît Poarta se arată mai intratabilă, mai înverşunată în înăbuşi­rea răscoalei. întrevederea de la Ischl Plecarea M. S. Regelui Carol a Ischl, de astă-dată, nu trebue privită numai ca o simpla vizită de curtoazie la un monarh amic. Sunt consideraţiuni cari dau acestei întrevederi de Suverani o însamnatate politică mare, in intimă le­gătură cu evenimentele din Balcani. Majestatea Sa era decisa sa nu pă­răsească ţara, înainte ca A. S­­­. Prin­cipesa României să fi născut. Acumularea dificultăţilor în relaţiunile turco-bulgare, isbucnirea de fapt a insurecţiunei ge­nerale în Macedonia, aceasta de­sigur a influenţat mult asupra hotărîrei Su­veranului de a'şi grăbi călătoria în străinătate. La Ischl va fi un schimb de vederi în chestiunea balcanica. România e un factor prea important în politica orientală, pentru ca marile puteri, în special Austro-Ungaria să nu ţie cont de aceasta şi să nesoco­tească o eventuala cooperare. De alta parte prezenţa contelui Go­­luch­owschi, cancelarul imperiului vecin, încă e în sprijinul tezei câ la Ischl se vor trata chestiuni politice de actuali­tate, de un mare interes pentru ţările reprezentate de cei doi Suverani. Nu voim, nici putem anticipa, pen­tru câ nici nu e în putinţa noastră sâ precizăm programul conferinţei de la Ischl. Neîndoios, însă, e că această în­trevedere e motivata de situaţia extrem de tulbure din Balcani, de alarma ca­­linetelor europene pentru eventualita­tea isbucnirei ostilităţilor între Bulga­ria şi Turcia. Băncile populare şi însem­nătatea lor comerciala Am arătat în No. precedent, în ar­ticolul meu despre „Bancile Populare“, cum aceste instituţiuni de credit ar tre­bui sâ fie îndrumate la noi şi spre o activitate sindicală şi comerciala, aşa cum fac d. ex. Casele de credit din Germania. Am şi citat pilda Băncilor Reiffeisen din Germania cari fac unele operaţiuni sindicale şi comerciale, şi nu se mărginesc numai la credit şi eco­n­o­mie. Iată acum detalii complimentare a­supra succesului întreprinderilor corner

Next