Ecoul Moldovei, 1903-1904 (Anul 13, nr. 1-51)
1903-07-31 / nr. 4
ANUL XIII No. 4. UN NUMER 10 BANI JOI 31 IULIE. 1003. ECOUL MOLDOVEI. MORGAN NATIONALISTS APARE IN FIECARE JOI ABONAMENTUL Pe un an Lei noi 10 „ 6 luni ... „ „ 5 Pentru streinatate se adaogă portul DIRECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLII REDACTIA şi ADMINISTRATIA Strada DRAG1NCI No. 1 __________________ / ■'- v. ț y anunciurile linului în pagina a 111-a'AiâilL'30*^ , , IV-a Inserţii și reclame 1 leu linia Un nuer vechi 50 Bani. 25 CLERUL ROMÂN Am mai vorbit în multe rîndurî duri despre clerul nostru care, sub multe raporturi, e cu mult inferior clerului din statele apusene , nu ne vom ocupa cu aceasta ocaziune de preotul român decit din puctul de vedere al nepǎsârei ce-i caracterizează faţa cu îndeplinirea unora din datoriile sale cele mai esenţiale misiunea sale. Astfel, spuneam în numărul trecut câ e mai mult decît miraculos faptul sâ vezi ziua în amiaza mare harâburi întregi cu obiecte bisericeşti, conduse de jidani prin satele şi tîrguşoarele noastre, iar preoţii noştri sâ se grăbească a le da cel mai mare concurs. Pe cînd dar preoţii noştri ar trebui sâ intervie pe lingă cei în drept spre a se opri pe jidani de a practica comerţul cu icoane sau alte obiecte sfinte, ei din contra se arata foarte binevoitori jidanilor, dîndu-le tot concursul şi cea ce e mai curios, e faptul ca preoţimea noastră rurală mai ales, fie din necunoştinţa, fie din adevăratul interes de a trage un profit personal, de multe ori schimbă odoare bisericeşti, de o valoare necontestata din punct de vedere istoric, nu mai vorbim asupra calităţii aurului sau argintului, pe nişte imitaţiuni. Aşa am aratat în numărul trecut cum jidanii Blanch din Bucureşti în scurtul interval de cînd au venit din Cracovia şi s’au stabilit cu sediul principal în capitala ţărei, au strîns aproape tot aurul şi argintul de prin bisericile şi monastirile noastre, înlocuindu-l în puţine cazuri cu aur şi argint de cea mai proastă calitate, iar în majoritatea cazurilor cu bronz, nichel, bacton etc. Culpa cea mai mare nu se poate atribui autorităţilor administrative cari n'au împedicat practicarea unui comerţ ambulant, de orice gen ar fi fost el, pe cît se poate atribui preoţilor noştri cari au afecţiune pentru jidani, şi în dorinţa lor de a îmbogăţi pe jidani se sustrag de la cele mai esenţiale datorii ale misiune lor. Se mîndresc de calificativul cu care i-au gratificat jidanii pentru a-i ţintea exploata mai bine, anume ca clerul român e cel mai tolerant cler din lume. înţelegem sa nu aiba bigotismul preotului catolic, căruia numai acest lucru e tot ce i se poate imputa, dar nici nu putem admite sâ fie atît de puţin credincios bisericei, incît ateismul sâ ajungă astâzi a număra mai mulţi proseliţi printre preoţii noştri şi cînd faţeta această declaraţie suntem prea siguri că nu riscăm a fi desminţiţi fiind câ aproape nu e român, în ţara romîneascâ, care să se îndoiască de aceasta trista constatare ce o facem asupra clerului nostru. Dar reîntorcîndu-ne la chestia obiectelor sfinte ale bisericei, trebue să mai adâogâm încă următoarea observaţie : mai daunâzi un confrate din localitate înregistra un caz destul de scandalos pentru prestigiul bisericei noastre şi anume : la un tinichigiu jidan se putea observa de trecători un policandru, dat de sigur spre reparaţie, dar care ajunsese a fi în mijlocul dughenei obiectul de jucărie a copiilor tinichigiului *, cercetîndu-se s'a putut afla că policandru în chestiune s'a dat la reparaţie la acel jidan, al cărui nume ne scapă pentru moment din memorie, ca unul ce are puternice legaturi băneşti cu un preot cunoscut din localitate, de la o biserică destul de însamnatâ. Am putea urma înainte cu citatul exemplelor în care preoţii noştri, în dispreţul rolului lor pentru biserică şi credinţa, întreţin cele mai puternice legaturi cu jidanii şi toate pornite numai din spiritul de a trage foloase băneşti personale. E tristă de tot această constatare ce o facem asupra preoţilor noştri, dar ea e adevărată. Înţelegeam pină la un punct această stare morală a preotului nostru cu zece, doue-zeci de ani în urmă cînd clerul nostru, luat în general, zâcea într’o mare ignoranţa, dar acum cînd mai mult de jumătate din numârul lor, se bucură de o oare-care cultură, e dureros de regretabil să vezi pe preoţii noştri desbracaţi de orice sentiment moral şi cultivînd pîna la adoraţiune sentimentul barbar al lăcomiei, al egoismului sălbatec şi al personalismului vulgar. Osluiii! Turco-Bulgarii diind Revoliţiunea din Macedonia—Escesele bandelor. — Represiunea cu armele.— Alarma la Constmtinopole şi Sofia.— Grava declaraţie a primului-ministru bulgar.—Mobilisarea Turciei. Acum o luna şi mai bine, vorbind de eventualitatea unui răsboiu turco-bulgar, arătam că pericolul nu va putea fi evitat, odată trecută epoca strîngerei recoltei în Macedonia. De fapt prevederile noastre s’au realizat. Bandele insurecţionate, reorganizate pe comandamente militare, au şi început să ’şi afirme funesta lor activitate. Disensiunile de pînă acum, isvorîte din diverging între şefi asupra tacticei şi oportunităţeî revoluţiunei au dispărut. E unanimitate, în lagărul organizaţiunei interne, în a se cere o acţiune energică şi imediată, cu riscul chiar de a compromite situaţia Bulgariei faţă de Turcia, în primul rînd, de marile Puteri în al doilea loc. Escesele bandelor Bilanţul operaţiunilor luptelor de guerillas în cursul acestei săptămînî e următorul : In seara de 20 iulie, toate liniile telegrafie de la sud şi coincidenţele între trenuri pe cale ferată au fost deranjate ; astfel a încetat cimculafia trenurilor. Casa cantonierului din pasul de munte dintre Ekschisu și Banitza a fost distrusă cu dinamită. Păzitorul a fost ucis. Podul de cale ferată de la Ekschisu a fost distrus și de asemenea a fost distrusă o mare parte din linia ferată între Monastir și Ostrowo. Satul Pribiltzi din districtul Demirhissar a fost atacat fără de veste şi atît Contra-revoluţiii ne Poarta e consternată. Rapoarte peste rapoarte sosesc de la Hilmi-Paşa, inspectorul general al Macedoniei, denunţînd iminenţa pericolului. O pacificare, pe calea negociaţiunilor, apare din ce în ce mai ineficace, imposibilă. Sultanul înclină pentru proectul unei contra-revoluţiuni. Se afirmă că cu asentimentul său, în unele vilaete în cari elementul albanez e important numeric, se vor organiza bande contra-revoluţionare. InSalonic, ar fi şi înarmate cîteva bande de greci, cu hotărîrea de a paraliza acţiunea insurgenţilor bulgari. O încăerare teribilă, între diversele elemente etnice cari alcătuesc amalgamul populaţiunei macedonene, e numai chestie de cîteva săptămînî. Represiune Singeroasă Totodată, Sesaskeratul din Constantinopole a luat măsuri ca să îngrădească mişcarea insurecţională, să localizeze incendiul de urgenţă. 8 batalioane de nizami, sub comanda mareşalului Omer- Ruşdi paşa, au primit ordinul să plece îndată de la Ferizowici la Monastir. Trupele au şi început să desvolte o febrilă activitate: închisorile din Macedonia sunt pline de arestaţi, cari toţi sunt învăţători, preoţi, doctori, avocaţi, etc. Cu toate că s’au confiscat o mulţime de arme şi muniţiuni, totuşi Bulgarii dispun de o mare cantitate de material de rasboiu, care se păstrează în magazine tăinuite. Resboiul inevitabil In astfel de condițiuni, situafiunea se limpezește în sensul unui conflict cu armele între Turcia și Principatul vasal. Sultanul, exasperat de provocafiunite Organizafiunei interne, într'o notă comunicată ambasadorilor Rusiei și Austro- Ungariei, declină orice răspundere pentru consecințele eventuale ale încordăreî relațiunilor dintre Bulgaria și Puterea suverană. Poarta e decisă să joace ultima carte, decisă să nu mai facă nici o congarnizoana cît şi populatiunea grecească a fost alungată sau măcelărită. 4 case au fost incendiate. Tot aşa s’a făcut şi în satul curai turcesc Sip. Insurgenţii de la Bebrza au ocupat pasul de munte Botun, care domină calea de la Orfirida la Struga. Insurgenţii stăpînesc regiunea muntoasă de la pasid Botun pina la Kruşoio şi de la Jjopuşnik, între Bibra şi Kuşivo, pînă în şesurile de la Monastir, Prilep, Hessen şi Struga. Acesta ar fi un reion de operaţie avînd o lungime de două zile de călătorie. Insurgenţii sunt stăpîni pe situaţie şi în Kastoria şi Lenin precum şi în munţii Wits, Pessod şi Stresda şi pe ramurile de sudvest ale munţilor Galitsitza. In munţii Moriowo şi Seletch operează bande mari. La 21 iulie, insurgenţii au atacat satul turcesc Obedania prefăcînd în cenuşă 4 case. Garnizoana de la Smilews precum şi funcţionarii turci, puţini la număr, cari se aflau acolo au fost ucişi. In Demirhissar a fost ciocnire între o bandă şi trupele turceşti, cari au avut o perdere de 50 de oameni. cesiune, față de rea-credința manifestă a Bulgarilor. Guvernul din Sofia nici nu-și mai ascunde nici dînsul gravitatea momentului. Răspunderea o aruncă asupra Turciei. Primul-ministru, general Petroff, într’un interview, a declarat că o represiune sîngeroasă din partea Sultanului ar putea avea consecinţe incalculabile. Ipoteza unui [rasboiu perde din improbabilitate, cu cît Poarta se arată mai intratabilă, mai înverşunată în înăbuşirea răscoalei. întrevederea de la Ischl Plecarea M. S. Regelui Carol a Ischl, de astă-dată, nu trebue privită numai ca o simpla vizită de curtoazie la un monarh amic. Sunt consideraţiuni cari dau acestei întrevederi de Suverani o însamnatate politică mare, in intimă legătură cu evenimentele din Balcani. Majestatea Sa era decisa sa nu părăsească ţara, înainte ca A. S. Principesa României să fi născut. Acumularea dificultăţilor în relaţiunile turco-bulgare, isbucnirea de fapt a insurecţiunei generale în Macedonia, aceasta desigur a influenţat mult asupra hotărîrei Suveranului de a'şi grăbi călătoria în străinătate. La Ischl va fi un schimb de vederi în chestiunea balcanica. România e un factor prea important în politica orientală, pentru ca marile puteri, în special Austro-Ungaria să nu ţie cont de aceasta şi să nesocotească o eventuala cooperare. De alta parte prezenţa contelui Goluchowschi, cancelarul imperiului vecin, încă e în sprijinul tezei câ la Ischl se vor trata chestiuni politice de actualitate, de un mare interes pentru ţările reprezentate de cei doi Suverani. Nu voim, nici putem anticipa, pentru câ nici nu e în putinţa noastră sâ precizăm programul conferinţei de la Ischl. Neîndoios, însă, e că această întrevedere e motivata de situaţia extrem de tulbure din Balcani, de alarma calinetelor europene pentru eventualitatea isbucnirei ostilităţilor între Bulgaria şi Turcia. Băncile populare şi însemnătatea lor comerciala Am arătat în No. precedent, în articolul meu despre „Bancile Populare“, cum aceste instituţiuni de credit ar trebui sâ fie îndrumate la noi şi spre o activitate sindicală şi comerciala, aşa cum fac d. ex. Casele de credit din Germania. Am şi citat pilda Băncilor Reiffeisen din Germania cari fac unele operaţiuni sindicale şi comerciale, şi nu se mărginesc numai la credit şi economie. Iată acum detalii complimentare asupra succesului întreprinderilor corner