Epoca, mai 1923 (Anul 42, nr. 99-122)
1923-05-29 / nr. 120
2 PARCUL RADORIN Cules Clădești Po S9@in pas îs? -5 serte de tramvaiul Ron au pus in vânzare Parcele de teren incepand dela ISO m. p. in sus. Toate lucrările ele edilitate ca : Apă, Canal, Lumină, Pavaj, Trotuare, Străzi și Plantații de Pomi, la curs de eiecutare. —~ Informațiani la proprietarii tarenlui in DO ¥SI & SOUFFRIN Str. Siesel 2, Etan Ifaktal Gesenkt—la Secerezi istre orele 19.12 jum. și 3-6 Cy © 63.006 metri pätrafi Calea Victoriei îi o 71. — Telefon 41/78. Transporturi cu avionul. Scrisori pentru toate destinațiile 9 lei. A le depune la biroul nostru înainte de orele 10. •" T All 1F »;« Dela București Durata sborului Pasageri Colore a Gemstaniu mioîîoî 3 ore 230 Fr. 2.50 Fr. kfl Belgrad 3 ore 215 Fr. 2.25 Fr. kn ■tyiena 7 ore 535 Fr. 4,75 Fr. kg Fraga 9 ore 545 Fr. 0,— Fr. kg. Paris 16 ore 910 Fr. 9,— Fr. kfi Plecarea, în fiecare zi Aerodromul Băneasa, orele 13,30 < 'A „ PSIH ” Prima fabrica de mobile de var și brom a Metant Anonime Rom&ae fie Financiare _ BUCUREȘTI — Str. Sfinții Apostoli 40-42 COMPANIA CARABUG Director: C. TANASE Vineri 1 Iunie 1923 Deschiderea stagiune cu „UNA și BUNA“ Revistă în 2 acte și 4 tablouri de DURSTOY In rolurile principale : C. Tănase, Titu Protopopescu, I. Pirone, Gh. Popescu, D-tru Demetrescu, P. Codruțz, I. Șerbănescu. D-rele: Tuchi Eremia, Ecaterina Vasiliu, Violetta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Periețeanu, El. Bălănescu BALETUL 80 PERSOANE Corul 40 persoane. Orchestră 36 profesori, 1000 costume Biletele la Jean Peder Maestru de balet Demetrescu Constant. Maestru mont. Schițele melorde de orchestră C. Verdecorurilor și constaarhitectul pictor Van- soamen Algi și executate de Petrescu Muscă. Costumele în atelierele Cărăbușului sub conducerea d-nei Florica Scârțan. BANCA UNIVERSALA DE COMERȚ S. A. ,BUCUREȘTI, Strada Lipscani No. 24 bis Capital social Lei 69.908.380. Prima emisiune Lei 30.000.063 deplin vărsat SECȚIA ECONOMIILOR PENTRU MARIAJ SI FONDURI PENTRU BĂTRÂNEȚE ,120 In sută Capitalizare prin dobânzi compuse 120 la sută Depunerile lunare produc după cum urmează: Depuneri lunare a câte 500 Lei In 5 ani Lei 18.250 „ 10 „ „ 44.000 „ 15 „ „ 80.000 „ 20 „ „ 132.000 depuneri lunare a câte 1000 Lei In 5 ani Lei 74.000 „ 10 „ „ 178.000 „ 15 „ „ 325.000 20 . .. 530.000 36.000 88.000 160.000 264.000 Depunând 2000 Lei lunar, se va încasa după 20 ani . cei 1.060.000 1000 lei, socotindu-se plus, conform cotelor Se primesc și sume mai mari de mărirea capitalului de atâtea ori în de mai sus. Pentru provincie se fac înscrierile prin corespondență, iar sumele se remit prin mandat poștal sau prin ordine de plată la Bănci. Sumele depuse se pot retrage cu dobânzile respective, în cazul când depunătorul nu ar mai putea continua plățile. In caz de deces succesorii pot continua depunerile sau retrage capitalul adunat ,cu dobânnzile respective. Adresa telegrafica „BAN CONSTANT“. Telefon 38/55. In »» 5 ani 10 „ 15 20 î* Lei 99 99 I 111 Oțet de vin natural la Magazinul de coloniale D. Rădulescu Str. Occident 30 Lazăr Branu Advocat Și-a reluat consultațiile în Str. Nifon No. 14. 6—8 d. a. Dr, Eufoslisa O.Buznsa Boli de femei, venerice, sifilis S’a mutat In 2 Str, Bucovinei 2 Consult 3 — 7 idiîNISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea iutifciară PUBLICAȚIUNE D-ra Ștefana N. Popescu, domiciliată în București, a făcut cerere acesui minister de a fi autorizată să schimbe numele său patronimic de Popescu în acela de Silhy, spre a se numi Ștefana Silny. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Ma și Parcul din Popești se vor vinde definitiv până la 7 IUNIE Pentru vizitarea acestei proprietăți, indiscutabil cea mai frumoasa din Smprejurimile Capitalei 1( KSI. depărtare) și pentru condițiile vSnzării amatorii se vor adresa d-lui C. fl. COSTA-FORB, 3 Ideea Mitropoliei tel. 7—88 mH1I : iBi I -I BfeTM ' 1 SPacJ» Mișcarea artistică și culturală SPECTACOLE Astăzi: Luni NAȚIONAL: Doamna Im Ieremia. ATENEU: Concert simfonic. POPULAR: Sarmală, tm amic al poporului. TEATRUL MIC... .... și-a încins aseară porțile. Vineri, d-1 Puiu Iancovescu pleacă la Paris unde îl așteaptă d-na Elvira Popescu și d-l Al. Mihalescu. Românii din metropola Franței îi vor vedea în curând pe toți trei apărând și jucând în mijlocul lor. * In ziua de 20 Mai, Duminică, s-a făcut alegerea noului Consiliu de 35 al Societăți de cultură Macedo-Română. Iată și numele fiecărui consilier : Ion C. Grădișteanu; L Valaori; Thoma Dinischiotu; N. Balaria; dr. I. D. Ghiulamila; Ep. Balamace; Const. Btraileanu; dr. V. Caracotta; T. Cheale; Vangh Ciamba; Gh. Simotta; C. Dabo; N. Velo; Ton Hagigogu; Matei Gherasi; dr. V. Dudumi tru Babaș; Matei Lega; Gorge Murnu; P. Marcu; dr. C. Leonte; S. Lavru; dr. P. Pacerea; C. Cicona; Chr. Iulfu; T. Catana; V. Hristan Păr. Ciomandra; Cezar Papacostea; I. C. Rizescu; Iorgu Steriu; Zottu Tașula; N. Tacit; dr. L Damani; Tănase Sotir. chile tradiții, proclamă că mașinia cerebrală are oarecare șansă să funcționeze mai bine într-un corp armonios echilibrat, desvoltat, în care circulă un sânge mai viu. Tânăra generație, în care mocnește literatura de mâine, e în totalitatea ei sportivă. Pe când altădată sportul nu era în literatură decât un accesoriu, de azi înnainte el va ocupa un loc din ce în ce mai mare în psihologia personagiilor și va fi tratat pentru el însuși, pentru propria-i valoare estetică și morală. Ne putem întreba, așadar, până unde se va întinde această mișcare născândă și ce acțiune reală va avea asupra literaturii de mâine. Această influență nu e încă decât timidă și superficială. Adevărata influență însă se va simți numai când generația care acum sare, luptă, își lărgește plămânii, își desvoltă mușchii pe pajiști, se va închina Literilor » •«» «*«••« ••«•«■a* Literatura și spertu. Sub acest titlu, un interesant articol publică d. Ch. Tardieu de curând în „Le Figaro“. D-sa face câteva constatări foarte juste care sunt menite să arate clar însemnătatea educației fizice pentru înnobilarea sufletească. Desvoltarea dintr’o dată a sporturilor și a mentalității sportive pare a avea oarecare influență asupra tinerei literaturi. Aceasta e o caracteristică a epocei. Suntem tocmai în momentul în care spiritul sportiv triumfă asupra superstițiilor și a prejudecăților. Necesitatea culturiii fizice și a jocurilor în aer liber nu mai e discutată decât de neștiutori sau retrograzi. Inteligența în floare, revenind la vc „de a vizita magaziile șî depoz?" „tele cu grâu obligând pe ceți" ».nătorî de a aduce jumătate din „cantitatea găsită la târgurile din ,,apropiere pentru a fi vândute „prețul fixat de guvern (exportul „fiind prohibit sub pedeapsa gaterelor). Efectul acestor măsuri „violente, a fost ca cea mai mare,din cultivatori au renuntat de a „mai cultiva grâu. ”.La 16 Noemb. 1693, Pontchar..tradu, luă altă dispoziție greșită, și anume, de a DECLARA C~ OBLIGATORIE CULTURA DE GRAU. Rezultatul acestei dispozitiuni a fost SECETA ANULUI ,1694. *situația aceasta nenorocită, nu s’a restabilit în Franța decât „în anul 1699, când ministerul ,a luat măsuri pentru libertatea „comerțului de grâu‘‘. Dacă istoria ne aduce atâtea exemple dezastruoase, pentru atâtea generații nu urmează decât noul regim al grâului să fie destul de bine studiat, pentru salvgardarea intereselor aât ale producătorilor cât și a consumatorilor. Contrariu falimentul economic ne așteaptă, așa cum cel financiar îl simțim. PANDELE STANCESCU Diabeticii, Artii- * satóss** APA BELACIUL at a boarere de rinichi, ficat etc. SA BEA NUMAI LA SURSA Ceaiași renumiți apă «termală, conține radiun dătător de viață. N’ARE CONCURENȚI Hotel COZIA ofesta vizitatorii or aă» camere bine amenajate, confort modern, ci preturiie cee mai avantajoase. Un restaurant de primul rang va serui cele mai' alese mâncări de regim$1 fară regim. Asigurări : Bulevardul Clisabeta 39, București GALIMANEȘTI Climă plăcută pentru adulți și copii, la adăpost de curenți s’. Se găsesc băi sulfuroase și apă minerală purgativă BANCHET în onoarea inginerului Elie Radu Sâmbătă seara, 26 Mai, a avut loc în sala restaurantului Athenée Palace, un banchet dat în onoarea inginerului inspector general Elie Radu, cu ocazia împlinirei a 45 ani de activitate tehnică în serviciul țării, a acestuia. Banchetul a fost organizat de inginerii români, foști și actuali colaboratori ai sărbătoritului. Cu această ocaziune, s’a oferit, ca un omagiu adus muncei rodnice și cinstei desăvârșite a inginerului ce împlinea aproape mătate de secol de activitate o saîn serviciul Patriei, un pergament acoperit de semnăturile inginerilor români, pergament legat în piele, pe coperta căruia era scris : „Președintelui Consiliului Tehnic, Elie Radu, 45 ani de activitate“. Elie Radu, este acela care a făcut multe linii de cale ferată (Galați-Bârlad; Tg.Ocna-Palanca ; Comănești-Moinești, Craiova-Cala Safat, Bacău-Piatra) și tot el a făcut primele alimentări cu apă ale orașelor București, Sinaia,-Severin, Sulina. Tot lui se datoresc frumoasele poduri de peste Jiu, Olt, Argeș, Siret, Ialomița, Moldova, etc. Șoselele Lainici-Bumbești-Palatiște, Moreni-Sinaia, Slănic-Tg.Ocna, Titana-Voinești, și alte lucrări tehnice și utile și artistice. La banchetul de Sâmbătă seara seria cuvântărilor a fost deschisă de d. ministru Angelescu, care în cuvinte însuflețite, arătând deosebitele merite ale inginerului Elie Radu, toastează pentru Suverani și Sărbătorit. D-sale îi urmează la cuvânt ing. C. Bușilă, care în numele societatei „A. G. I. R.“ arată variile servicii ce sărbătoritul a condus cu multă înțelepciune în cursul carierei sale, precum amintește și faptul că Elie Radu este primul inginer care a făcut construcțiuni în beton armat la noi, arându-i viață lungă și mulțumire sufletească. Iau în urmă cuvântul d-nii general Văleanu și I. Grădișteanu, ambii foști miniștri de lucrări publice, cari arătând importanța covârșitoare pe care inginerul sărbătorit a avut-o în tehnica românească, l’au recomandat ca exemplu de internsă și rodnică muncă și de desăvârșită cinste. D. I. Petrovici, fost ministru de lucrări publice, profesor universitar la Iași, spune că numele lui Elie Radu echivalează cu: „muncă, cinste, modestie“. Mai iau cuvântul inginerii C. Mironescu, Vasilescu-Carpen, Ștefan N. Mirea, avocat A. Eliescu și alții penultimul în numele foștilor elevi ai lui Elie Radu, toți aducând omagiul lor de recunoștință celui ce 45 aici a făcut fața corpului tehnic român. S’au citit numeroase telegrame de felicitări, printre cari reținem pe a d-lor: I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, Al. Constantinescu, ministru de domenii, gen. Moșoiu, ministrul comunicațiilor, A. Cozma, Alex. Marghiloman, C. Olănescu și alții. Banchetul a luat sfârșit la orele 1, într’o atmosferă de mulțumire sufletească. Mărcile Cuza, după cum am arătat, prezintă pentru valoarea de 20 parale, două varietăți de semn. Deosebirile dintre cele două varietăți sunt mai multe, dar noi nu vom înregistra decât pe cea mai importantă dintre ele pe aceea a cărei examinare este suficientă pentru a deosebi cele două varietăți, și anume : La unele din mărci, ovalul mijlociu are un punct de contact cu cadrul pătrat care înconjoară marca, iar la alte mărci ovalul e despărțit de acest cadru. Cataloagele înregistrează aceste două varietăți sub denumirea de tipul I și tipul II. Aceste mărci de 20 de parale au fost, foarte rar, tăiate în două, pentru a servi ca marcă de 10 parale și se găsesc în această stare pe plicuri de scrisori din vremea aceea. Și acum începe povestea interesantă a „essais-urilor“ (probelor) de mărci Cuza . Spre sfârșitul anului 1865 piatra litografică pe care se tipăreau mărcile în curs, se uzase atât de mult încât devenise utilizabilă. De aceia oficialitatea s’a gândit să scoată alte mărci. In consecință s’a publicat un concurs printre artiști și gravori pentru alegerea celui mai frumos tip de mărci noui. A fost ales desemnul prezentat de un anume Debauche. Acest desemn a fost gravat pe metal și s’au și tras un număr oarecare de foi. Dar mărcile n’au fost puse în circulație findcă într’acestea a survenit abdicarea domnitorului Cuza. Mărcile astfel tipărite au fost depuse în arhivele Statului unde au pierit în marele incendiu de la 1873. Foarte puține din ele au putut intra pe mâna colecționarilor, iar azi au devenit cu totul tare. Aceste mărci, rămase astfel numai ca simple „essais-uri“ se imprimaseră la București. In acelaș timp guvernul român se pusese în legătură și cu un cunoscut gravor din Paris anume Duloz căruia îi comandă să execute mărci de un alt desemn. Mărcile gravate de acest Duloz au fost puse în stare de tipărire de către un imprimeur anume Poitevin, care a executat tirajul complect pentru marca de 20 parale roșie, și a tras și numeroase foi din mărcile de 2 și 5 parale, de culoare galbenă și albastră. Dar a intervenit, după cum am spus, abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, și tipograful a rămas cu comanda efectuată în mare parte, dar neridicată și deci neplătită de guvernul român. Ca să se despăgubească tipograful a vândut întreg tirajul unor negustor de mărci cari i-au risipit în toată lumea, la colecționari. Deși acest tiraj era foarte mare, aceste „essais“-uri Duloz, au devenit și ele cu timpul rare, dar nu atât de rare ca cele Debauche. Cum autorul acestor rânduri izbutit să-și procure recent un mic a stoc din „essais-urile“ Duloz, în curând și pentru a da și o ilustrație povestirei sale asupra poștelor române, le va pune la dispoziția cititorilor, sub o formă sau alta, pentru ca să-și dea seama cât mai mulți de ceea ce au fost aceste „essais“-uri. Detronarea domnitorului Cuza s’a produs la 23 Februarie 1866 și după el a urmat curând, Carol I, mai întâi domn și apoi Rege al României. Evenimentul acesta impunea nouă mărci și ajungem astfel mult căutatele mărci „Carol cu falavorite“, cărora cataloagele, în ce privește cota, nu le dau deloc cinstea cuvenită, — și despre cari ne vom ocupa în rubrica viitoare. INFORMATIUNI Ne-a fost dat zilele acestea să vedem la cunoscutul filatelist din Capitală, d. S. Lupovici, o marcă din cele cari nu se văd decât foarte rar. E voba de marca de 15 bani roșie, Carol cu favoriți, emisiunea a treia, pe hârtie vărgată. Această marcă este desigur tot atât de rară ca și mărcile cap de bou rotund, deși cataloagele franceze nu o apreciază la justa ei valoare, dându-i o cotă care deși foarte mare, e foarte mică în raport cu raritatea ei. Marca văzută de noi, deși nu este în stare absolut perfectă, având o îndoitură mediocră, va face totuși obiectul celor mai interesante supralicitații din partea tuturor filateliștilor specialiști în mărci românești. POȘTA REDACȚIEI L. U. Galai — Desigur că poșta a binevoit să piardă și în ce vă privește, numerile trimise. Poșta îmi cauzează pagube cari au să mă fac să renunț de a mă mai ocupa cu filatelia. Vă trimit azi din nou acele numere. D-TRESCU. Cluj. — In plicul d-lui B. era și lotul d vs. Cereți deci să vă dea jumătate din ce i-am trimis. I. H. P.N. — Nu mai am acel număr. L. B., Bacău. — Am primit. ANGH., Bârlad. — Azi, în sfârșit, Colțul Filateliștilor — Apare în fiecare Luni și n oi — Sinisfirhul Poștelor iosnaise Cenebral filatelie Capon lo. 8 MICA PUBLICITATE FILATELICA — 50 bani cuvântul — MAX ZAIGHER București, str. Sărindar fi, vinde mărci străine și Românești, noui și vechi, cu prețurile cele mai reduse. CASA FRIEDMANN înștiințează că nu mai face schimb de mărci cu filateliștii din provincie și roagă sa nu i se mai facă trimiteri. CAUT relațiuni serioase în toate orașele din Moldova și Basarabia pentru preluarea în comision de mărci poștale și articole filatelice. V. Nathansohn, Moșilor 90, București. CADOUL cel mai frumos nu poate fi alcătuit decât din mărci de la magazinul S. Lupovici- calea Victoriei 65, București. CUMPĂR colecțiini abandonate. Liszt, la ziar. SCHIMB. Dau marci streine bune contra mărci romanești din nainte de 1872. Bază catalogul y vert pe 1923. Liszt la ziar. SCHIMB de mărci străine și române cu colecționarii debutanți și mijlocii. Adresați:. I. IANGU, căsuța flatelică No. 3, la ziarul Epoca. MARCI, contra depozit de 20.—; 50.—; 100.— lei, trimit mărci spre alegere pe foi „à choix“ cotate cu reducere de 65 la sută asupra catalogului Yvert 1923. I. IANCU, căsuța filatelică No. 1, la ziarul EPOCA MARCI Românești vechi și jubiliare cumpăr, plătind prețuri mari. Max Zaigher, București, str. Săridar 6. CASA Friedmann, București str. Mircea Vodă No. 9. anunță apariția Prețului Curent No. 1. îl trimite la cerere contra 3 lei. MARCI ROMANE cumpăr orice cantitate. Plătesc prețuri bune. Adresați: BERCOVICI, căsuța poștală 552, București. MARCI ROMANE cumpăr or ce cantitate. Plătesc prețuri bune. Adresați: BERCOVICI, căsuța poștală 552, București. In zilele de 30 Maiu și 1 Iunie ac. sta. va avea loc pe terenul de lângă hipodromul Băneasa al noulea concurs hipic național și expoziția-târg de cai, organizate de „Societatea hipică română”* sub Imnalta prezidenție a M. S. Regelui. 1 © — Cum ? un sacrificiu cere sângele. ! — Le vom da libertatea ! Și ei vor sbura la cer, drept la tronul și va primi. Dă-mi voe, te rog, dragă tată. Olympiador n’avu curajul să se opună și fata, deslegând porumbeii, le dădu libertatea. Cu o bâtie veselă a aripilor lor albe, ei zburară spre cer, „spre tronul Afroditei“. I Apărându-și ochii cu mâna, sacrificatorul privia dispărând în port ofranda creștinei, pe când Amaryllis săria veselă și striga : ! — Afrodita ! Afrodita ! primește a pest sacrificiu nurt Olimpiador ieși. Iulian, solemn și plin de teamă, se apropie de Amaryllis, obrajii lui se împurpurară și vocea lui tremură pronunțând numele fetei: — Amaryllis! ți-am adus... — A ! vroiam de mult să te întreb ce e ? — E... o triremă...— O triremă ! Ce vrei să spui ? — O adevărată triremă liburniană... Repede, el începu să-și despacheteze cadoul și, în fața fetei care-l privia, deodată, el încercă un nespus sentiment de rușine, se tulbură și, implorând cu privirea pe Amaryllis, lăsă jucăria să alunece în bazin. — Uite, Amaryllis... e o triremă... o adevărată triremă... cu pânzele ei... cârma ei.... uite ce bine plutește ! Dar Amaryllis rise sgomotos : — Caraghios mai ești.„ Ce vrei să fac cu trirema ta ? Ea nu m’ar duce departe. Aceasta e o corabie pentru șoareci și cini pe... Fă-o dar Psycheei, va fi foarte fericită. ” Iulian, deși profund mâhnit, încerca să facă pe nepăsătorul, în ciuda lacrimilor cari nu-l lăsau să vorbească, făcând o sforțare, spuse disprețuitor, cu buzele tremurînde : — Văd că nu înțelegi nimic... în artă! Amaryllis zise încă și mai tare. Ca culme a jignirei, o chemară lângă logodnicul ei, negustor bogat din Samos, rău îmbrăcat, prea parfumat și comițând adevărate crime gramaticale în convorbire. Iulian nu-l putea suferi și, când află sosirea Samiorului, toată casa își pierdu farmecul. Din odaea vecină ajungea până la el flecăreala nebunească a Amaryllei și vocea logodnicului ei. Fără a spune o vorbă, cu o ură rece, Iulian apucă scumpa lui triremă, adevărata lui triremă liburniană, care îi ceruse atâta muncă, și, în fața Psycheei speriată, sparse catargul, smulse pânzele, încurcă tacâmul, calcă în picioare jucăria astfel, încât să nu mai rămână nimic din ea. Amarylis se înapoie. Fața ei purta urmele unei fericiri streine, acest prisos de viață, acest exces de bucurie drăgăstoasă, care provoacă fetelor nevoia imperioasă de a săruta și de a strânge la piept pe cei cari le înconjoară. —Iulian!... iartă-mă!... Te-am mâhnit... Iartă-mă, dragul meu! Tu știi bine că te iubesc. Și, înainte ca el să fi avut timpul să-și dea seama, Amaryllis, îndepărtându-și tunica, îi încleșta capul în brațele ei fragede și goale. O frică dulce opri bătăile inimei lui Iulian; vedea atât de aproape de el ochii mari, negri și umezi; din carnea ei se răspândea un parfum atât de pătrunzător și îl strângea atât de puternic la pieptul ei tare, încât copilul ameți. închise ochii și simți pe buzele lui un sărut dureros de lung. Vocea Samiotului distruse farmecul. — Amaryllis!... Amaryllis! unde ești? Iulian respinse fata cu toate forțele lui. Cu sufletul plin de durere și de ură, strigă: „Lasă-mă! Ci lasâmă!“ se smulse din brațele ei și fugi. Fugia din casă, fără să audă nimic; fugia prin vie și prin pădurea de chiparoși, pentru a nu se opri decât la templul Afroditei. Auzia cum îl chiamă vocea veselă a Diafanei, anuțându-i că prăjiturile de ghimber sunt gata, dar nu răspunse. I căutară. El se ascunse în tufișurile de dafini de la lui Eros, și obișnuiți cu picioarele sălbătăciile lui ciudate, îl crezură la Macellum. Când totul reintră în liniște, Iulian eși din ascunzătoarea lui și privi templul zeiței Dragostei, așezat pe o colină destul de înaltă, descoperit din toate părțile. Marmora coloanelor ionice, inundată de soare, se scălda alene în azurul adânc și cald, care, fermecat, îmbrățișa această marmoră rece și albă ca zăpada. Fiecare colț al frontoului era încoronat cu acrotere susținătoare de grifoni (monștri) cari, cu labele lor înarmate cu ghiare eșite, cu ciocul lor deschis de vultur și sânii de femee, se desprindeau pe fondul albastru al cerului în conture mândre și severe. Iulian urcă scările până la portic, împinse ușa de bronz și pătrunse în interiorul templului, în naosul sfânt. Tăcerea și răcoarea îl împresurară. Apusul soarelui lumina încă capitolele, ale căror volute fine păreau bucle de aur, contrastând cu penumbra care umplea partea de jos a templului Trepiedul împrăștia încă miros de smirnă arsă. Iulian, sprijinit de zid, ridică cu teamă ochii, reținându-și respirația care expiră pe buze. Era „ea“. Sub cerul deschis, în mijlocul templului, abia născută din spuma, se înălța rece, albă, Afrodita Anadyomena. Zeița privea cu un surâs ceru și marea, mirată de farmecul lor, încă neștiutoare că frumusețea ei se resfrânge, ca prin niște oglinzi veșnice, în azur și în ape. Nici un vestmânt nu profana corpul ei divin; se înălța castă și goală, ca cerul fără nori care plana deasupra capului ei. Iulian o privea nesățios, și, deodată simți cum fiorul adorărei îi sguduie corpul; copilul, în întunecata haină monacală, îngenunche în fața Afroditei, cu fața întoarsă spre „ea“, cu mâinile apăsându-și palpitațiile inimei. Pe urmă, mereu depărtat, mereu intimidat, el se așeză la piciorul coloanei, fără a părăsi statuia din ochi; obrazul lui se lipi de marmoră; flot; adormi,pacea îi colora în su Dmitri H@£ ©kowski Moartea Zeilor Imanii in felin Apostatul ftsd. i\l |t I