Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)

1936-06-10 / nr. 2202

* f Vagina 2-a Congresul căminelor culturale și al școalelor țărănești In sala „Teatrului Național” din Capitală, s-a ținut Duminecă dimi­neața congresul „Căminelor cultu­rale și al școalelor țărănești”, orga­nizat de „Fundația culturală Princi­pele Carol”, în prezența regelui Ca­rol al II-lea, a d-lui d­r. Angelescu, ministrul instrucțiunii. D- Dim. Gusti a făcut o amplă ex­punere asupra activității căminelor, premiind cu câte 5000 lei, căminele culturale cari s’au distins. Cuvântarea Suveranului Salutând astăzi cu deosebită bu­curie acest al doilea congres al Că­­minurilor culturale ale fundației „Principele Carol”, spun tuturora, din toată inima: Bine ați venit. Această operă care a isvorât din­­tr’un gând curat, un gând de adâncă dragoste pentru poporul Meu, am marea bucurie de a vedea că a isbu­tit pe deplin. Dacă fundația „Principele Carol” și cu organele ei componente au putut să reușească atât de strălucit, aceasta se datorește în primul rând sufletului și dragostei acelora care au condus mișcarea — și cărora as­tăzi, in fata tuturor, le aduc mul­țumirile Mele cele mai calde și cele mai vii — și în al doilea rând fap­tului care a venit și a ajutat ace­stora, că opera pe care am între­­prins’o, nu a fost copiată, ci a fost o operă care a eșit din sufletul cu­rat românesc și din nevoile pure ale satelor noastre. (Aplauze prelun­gite). Avem conștiința, acei cari am În­drumat și cari lucrăm pentru desă­vârșirea acestei opere, că facem o o­­peră care corespunde intru totul nevoilor noastre și numai nevoilor noastre. Metoda poate să fie copiată, dar fapta și lucrul nu, căci sunt ale noastre, isvorâte din nevoile țăra­nului român. Pe lângă aceste fapte fundamen­tale, ceiace ne-a ajutat să reușim a fost și dragul și munca pe care au depus-o căminele și membrii lor. Mulțumind conducătorilor, trebue să mulțumim astăzi și membrilor căminelor pentru dragostea și în­demnul pe care ni-l dau, ca să lu­crăm tot mai puternic și cu mai multă dragoste în folosul neamului românesc. După ce veți fi petrecut aceste zile in Capitala tării și vă ve­i îna­poia fiecare în coltul vostru, nădăj­­duesc că vă veți întoarce cu sufletul înălțat și cu o dragoste mai puter­nică pentru această operă, purtând în toate colturile tării românești cu­vântul Meu de dragoste. Așa să dea Dumnezeul Așa să lu­crați, cu spor și dragoste, pentru Înălțarea iubitei noastre Românii! Să trăiții (Aplauze puternice și u­­rale prelungite). Terminându-și discursul, regele a părăsit sala congresului,­în ovațiu­­nile puternice ale miilor de parti­cipanți. Avion militar prăbușit VARȘOVIA, 8 (Radar).­­ Un a­­vion militar s’a prăbușit deasupra o­­rașului Wilna, în cursul unor exer­ciții. Căzând pe acoperișul unei case, a­­vionul s’a rupt în două. Pilotul și observatorul au fost u­­ciși. Manifestație reprimată la Varșovia VARȘOVIA, 8 (Rador).— Cu prile­jul unei manifestații a șomeurilor s-a produs o ciocnire între aceștia și forțele polițienești. Un manifestant a fost ucis, iar numeroși alții au fost răniți. In cele din urmă, poliția a putut restabili ordinea. VARȘOVIA, 8 (Rador).­­ Gre­viștii au făcut azi o manifestație de stradă la Toruri. Poliția a fost ne­voită să intervină. Un manifestant a fost ucis și alți șapte răniți. Xjf Cronica teatrală Teatrul „Izbânda”, „Agafton I“. Farsă in 3 acte după W. W. Compania Maxim­ilian-Timică-Ță­­ranu a inaugurat Sâmbătă seara, stagiunea de vară a teatrelor bucu­­reștene, cari — precum se anunță — vor funcționa în cinci grădini, din­tre cari două pe calea Văcărești, două pe calea Griviței și Cărăbușul. Reprezentația înceepe la ora 10 a­­dică după ce onorabilii comercianți din Lipscani și Bărătiei au închis magazinele (ora 8) au luat masa (ora 9) și s’au decis să meargă la teatru (ora 10). In așteptarea începerii spectaco­lului mai stăm de vorbă cu artiștii­­ intrați în vacanță, mai discutăm cu colegii și mai recitim programul. Ori, acesta e și rolul teatrelor de vară. După o zi caldă, după atâtea ore de lucru, trei acte amuzante ne re­confortează, râsul fiind un excelent sedativ al nervilor. Cine râde nu mai poate fi necăjit și la o comedie bună sau o farsă reușită toată lu­mea râde. In plus, publicul nostru râde u­­șor. Râde când cineva își pune pă­lăria pe un scaun și după un minut se așează pe acelaș scaun, turtin­­du-și pălăria, râde când Timică a­­pare îmbrăcat „femeiește” sau când repetă mașina ficește „Bietul Jean, bietul Jean”, râde de toate nimicu­rile cu cari sunt umplute farsele. Tradusă din englezește, localizată și actualizată cu gust, „Agafton I” este o farsă bine ticluită pe clasica temă a soțului ce are de pătimit de pe urma escapadelor sale extracon­­jugale. In speță e vorba de numitul Jean Ceptureanu, care înapoiat a­­casă in zori de zi, după un chef fă­cut la „Colorado” cu o baletistă ce i încredințase un colier de perle a­­partinând Voevodului romilor, A­­gafton I (colier de perle în valoare de o jumătate milion iei) spr­e a îji împăca soția îi oferă în dar colierul cu pricina. Pentru a-și procura banii cu cari să cumpere un alt colier pe care să-l restitue baletistei, Jean recurge la o combinație în care îl vâră pe bunul său prieten Petronius, profe­sor de istorie la Institutul Pompi­­lian și căruia în intimitate prietenii îi spun „Bibiță”. Combinația se încurcă rău și ne­cazurile pricinuite lui Jean și Bibiță oferă mereu spectatorilor prilejul să râdă cu poftă. Hazul d-lor Maximilian și Timică la cari adăugăm contribuția d-nelor Silvia Dumitrescu, Cella Marian, Maria Sandu, Sofica Ionescu și Renée Presianu și a d-lor Ionel Ță­rânu, I. Cazaban, H. Nicolaide și Iorga măresc efectul ilar al spec­tacolului pe care-l recomandăm ce­lor doritori să petreacă o seară ve­selă. V - Albion SPORT Foot-Ball VENUS C. F .R. G—4 După ce Capitala a adăpostit câtva timp partide mari, ori când firul întrerupt al divi­ziei A a fost reluat, am avut parte de o partidă din cele slabe. Atât prin factura jocului cât mai ales prin modul de a prac­tica foot-ball-ul, întâlnirea de ori îți făcea impresia unui match de categorie inferioară, însăși rezultatul este conclu­dent, o partidă în care se mar­chează atâtea puncte nu putea fi decât una din cele slabe. Dacă Venus se poate spune că a jucat mai bine aceasta nu în­seamnă­ că a făcut un joc bun, a avut 2—3 jucători mai buni, și a avut mult noroc, aceasta se poate spune că i-a asigurat și victoria. Cât despre C. F. R.­­iști, de nerecunoscut, dezorga­nizați fără aripi la înaintare și în foarte slabă condiție fizică, nu puteau face decât un match ca cel de om­. Ne gândim de pe acum ce vor face Dumi­neca viitoare în fața unui ad­versar ca Hungária. CUM A DECURS JOCUL In fața a mai puțini ama­tori ca de obiceiu, se începe partida sub arbitrajul slab al d-lui Jean Petrescu­ De la început se poate bă­nui că jocul este slab și min­gea se plimbă de pe un teren pe altul itrnnd în posesia Ve­­nus-iștilor care în minutul 5 al primei reprize descrie un punct prin Sepi. Bucuroși Ve­­nus­ iștii joacă mai iute și tot cl în minutul 15 prin Unguroiu marchează al doilea goal. C. F. R.-iștii își revin iau o­­fensiva și numai în minutul 23 înscr­ie și ei primul punct. Nu­mai la 2 minute însă Sepi tra­ge la poartă și ridică scorul. Din acest moment C. F. R.-iștii încep din nou să preseze fără însă ca să poată marca, la sfârșitul primei reprize Venus înscrie încă un punct prin Pe­­tea. La începerea celei de a doua reprize C. F. R.-iștii par hotă­­rîți prin acțiunile ce între­prind să schimbe rezultatul — și reușesc în minutul 7 să în­scrie al doilea punct. După 3 minute încă un goal marcat din penalty în partea Venus­­ului ridică rezultatul la 4—3. Din acest moment jocul devi­ne dur fără însă ca să se poa­tă spune cine va fi învingător. Sepi despre care se poate spune că a jucat, mai bine ca de obiceiu marchează în mo­mentul 17 al cincilea goal și tot el în minutul 30 al șaselea. La cinci minute un bands al lui Albu îl transformă Ra­­finski în goal din careu. Acesta este tot jocul așa cum s’a succedat, fără precizie, fără păsuri, fără degajări din cele care trebuie să arate echipele primei divizii. In orice caz din cele 2 echipe slabe, Venus a fost mai puțin slabă, și în acest caz își merita victoria. Cât despre C. F. R.-iști, jo­cul de eri a constituit o sur­priză din cele ciudate pentru suporterii foot-ball-ului bucu­­reștean. T EPOC« Ziua tineretului s’a sărbătorit a­­nul acesta într’un cadru impresio­nant și deosebit în prezența prințu­lui Paul al­­ Iugoslaviei și a d-lui Beneș, președintele republicei ceho­slovace. SOSIREA SUVERANULUI La ora 9 dimineața buciumașii a­­nunță sosirea suveranului, care este întâmpinat de uralele nesfârșite ale publicului și tineretului, în cânte­cele muzicilor militare sub conduce­rea d-lui col. Massini. Suveranul îmbrăcat în uniformă de străjer coboară din mașină o­­dată cu președintele Beneș. In a doua mașină regală se aflau regina Maria și prințul regent Paul, iar din mașina treia a coborât prințul Nicolae. Voevodul Mihai se instalase în­tr-un cort în mijlocul tineretului încă de la ora 7 dimineața. Odată cu membrii familiei regale au mai so­sit și d-nii general Filimon, prim adjutant regal, general Grigorescu, comandor Fundățeanu, col. Filitti, col. Zwidenek, col. Manolache, col. Merișanu, maior Mihăilescu și căpi­tan Ilie Radu. Deasemenea cu su­veranul a venit și dl. Eugen Bianu, directorul general al Siguranței și inspector general Vintilă Ionescu. Oaspeții și membrii familiei regale au luat loc în tribuna regală în timp ce suveranul s-a îndreptat spre pla­tou unde așteptau: străjerii și stră­jerele, cercetașii și cercetașele, ar­cașii și arcașele. Suveranul a primit raportul d-lui general Manolescu comandantul străjerismului, apoi însoțit de d-nii general Manolescu, col. Sâmboteanu, col. Panaitescu și maior adjutant Sidorovici s’a îndreptat spre mijlo­cul platoului, unde a urat sănătate tineretului. SERVICIUL RELIGIOS S’a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoți în frunte cu patriarhul Miron Cristea, cei doi episcopi Nicolae Colan și N. Po­­povici, Pocitan, arhimandritul Fila­­ret Jocu, Enăcescu, Teofil Ionescu, Orghidan și Floru, răspunsurile fiind date de eonii patriarhiei de sub con­ducerea d-lui prof. I. Oancea. După oficierea serviciului reli­gios, patriarhul dr. Miron Cristea a sfințit cele 250 de fanioane nou- stră­­jerești și drapelele cercetășești care au fost apoi predate de suveran co­mandanților de stoluri. Suveranul a acordat apoi distinc­­țiuni onorifice noilor comandanți. Tineretul și invitații de pe teren au îngenunchiat și au cântat „Tatăl Astru”. Corul străjerilor a intonat apoi imnul regal și imnul străjeri­lor. Suveranul s-a urcat pe o tribună, improvizată în mijlocul terenului de demonstrații, pronunțând următoa­rea cuvântare: credințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste. Știu până la ce punct sunt con­știenți de datoria lor și cu câtă grijă își îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să mă sprijin pe învățătorime, și că în ei am putut găsi și dragostea și a­­vântul necesar mișcării noastre. Acestor comandanți le aduc aci mulțumirea Mea cea mai desăvâr­șită. Sărbătoarea de azi a luat o și mai mare strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciții Șefi ai țărilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă sa­­lutare. Este pentru voi un fapt care tre­bue să vă bucure inima că, în zilele când se serbează întărirea străjeriei, Președintele Beneș și Principele Regent al Iugoslaviei împreună cu Regele României lucrează la conso­lidarea prieteniei și la întărirea a­lianțelor noastre. Să fiți mândri de acest fapt, și să știți prin munca și credința voastră, să vă arătați vrednici de această cinste. Tineretul Românesc străjerit pri­vește cu drag la camarazii Micei în­țelegeri și trimite tineretului iugos­lav și Cehoslovac calda lui urare de sănătate, începând astăzi un nou an de ac­tivitate, prin felul cum veți lucra și veți ști cu vrednicie să urmați lo­zinca voastră, „CREDINȚA ȘI MUN­CA PENTRU PATRIE ȘI REGE” să întăriți fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră și a noastră tuturora. SĂNĂTATE! Serbările Restaurației — —­­ mmm— ..■ [UNK] [UNK] Festivitățile de la Cotroceni Cuvântarea M. S. Regelui Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această mă­­reață desfășurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie acea­stă tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viață materială, atât de grea in zilele de azi, a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute? Dacă ziua de azi a fost oarecum umbrită să împodobim și să lumi­năm calea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletul lor, creșterii lor, trebue să toate gânduriel și toate îndreptăm sforțările noastre. Lozinca noastră trebue să fie sal­varea zilei de mâine, prin o inte­grală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum un al doilea an de activitate, un avânt atâta de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoesc încă de frumusețea și utilitatea noastră, le recomand să se ducă la școli și în satele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit in scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele integrale. Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, atâ­tea virtuți și atâtea posibilități cari, în nenumăratele împrejurări au dor­mit și cari numai prin avântul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetățean, un desăvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esența virtuților Românismului, și să le pue prin voința și credința sa în slujba României. Aceste generații pe cari le creștem cu drag și grSA trebuesc să fie mâi­ne adevărații slujbași și ostași ai patriei. Trebuesc să aibe conștiința că orice cetățean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un ostaș al țării. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde s’a așezat soarta, să-și facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată , privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zică­­toare: „apa trece pietrele rămân”. Voi străjerii sunteți pietrele, voi sunteți temelia nepieritoare pe­­ care voim să clădim o Românie mai bu­nă, o Românie de neclintit în hota­rele ei firești. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naționalism constructiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi in orice împrejurare la înălți­mea sacrificiilor cerute de un pa­triotism desăvârșit. 1. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Mare Străjer, in această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetățenii și ostașii Mei iubiți de mâine, în voi îmi pun nădejdea zi­lelor de mâine. După falanga cea mare a întregi­torilor de neam, veți veni falanga cea naipvinsă a consolidării defini­tive a României moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și stră­moșii noștri, luați din năzuințele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala,—și strânși uniți într’o singură voință, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri să se însuțească în voi, cetățenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străjeri­lor, nu pot să nu Mă gândesc cu re­cunoștință la acei dintre colabora­torii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pre­gătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au în­ Dejunul de la palatul Regal Eri la amiază, a avut loc la Palatul regal un dejun la care au participat următoarele persoane: Regele, regina Maria, marele Voe­­vod, d. Eduard Beneș, principele re­gent Paul, principesa Elisab­eta, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, d-nii C. Dimitriu, președin­tele Senatului, N. N. Săveanu, preșe­dintele Camerei, Gh. Tătărescu, pre­ședintele consiliului de miniștri, dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, N. Titulescu, ministrul afa­cerilor străine, I. Inculeț, ministrul internelor, I. Nistor, ministrul mun­cii, V. Sassu, ministrul agriculturii și domeniilor, Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, Valer Pop, mini­strul justiției, dr. I. Costinescu,­ mi­nistrul industriei și comerțului, V. Iamandi, ministru de stat, d-nii subsecretari de stat Savel Rădulescu, M. Negură, M. Cancicov, Gh. Leon, Victor Bădulescu, N. Caranfil, P. Be­­jan, A. Bentoiu, D-nii Kamil Krofta, ministrul cehoslovac al afacerilor străine, cu suita: d-nii Premysl Sá­m­ál, Ludvik Strim­pl, general Sil­vester Blaha, Vladim­ir Kucera, Jan Jina, Prokop Drtina, Dr. Mehmed Spaho, ministrul iugoslav al comu­nicațiilor cu suita: d-nii Milan An­­titch, general Tcholak Antitch, că­pitan Prosen, Mehmed Haiji Hassa­­novitch, misiunea română pe lângă d. Beneș, d. Victor Antonescu, mini­stru de finanțe, d-nii general Gh. Petrescu, lt.-col. Filitti, C. Flondor, ministru plenipotențiar, col. Papa­­dopol, misiunea română pe lângă principele regent Paul, d. R. Frana­­sovici, ministrul lucrărilor publice și al comunicațiilor, d. general adj. I. Stoicescu, d. comandor Fundățeanu Preda, d. Al. Telemague, ministru plenipotențiar, d. col. Al. Orășanu. D-nii prof. D. Gusti, general I. Pro­­dan, general Alimănescu, general I. Bădescu, general Ion Aurelian, ge­neral Beroniade, col. Gabriel Mari­­nescu, d-ra Nissa Cămărășescu, d-nii I. Hațieganu, C. Plagino, col. Sâm­boteanu, d-nii coloneii Niculescu Co­­ciu, V. Dombrowski, S. Ionescu Mun­te, Gh. Petrescu, Al. Nicolaescu, Al. Orășanu, G. Panaitiu, N. Velescu, lt.-col. Massini, Toni, președintele Asociației învățătorilor, membrii Ca­selor regale: d. gen. adj. E. Ballif, d-na E. Mavrodi, Baron I. V. Stâr­cea, Anton Mocsonyi, gen. Ilasievici, col. E. Urdureanu, dr. I. Mamulea, col. adj. N. Condiescu, gen. Filimon, col. Zwiedinek, col. Al. Manolescu, E. Buhman, E. Bianu, col. Pălăngeanu, A. Lorenz, lt.-col. Gh. Stavăr, vef. lt.-col. Al. Panu, maior N. Mihăi­lescu, maior T. Sidorovici, d-nii Flo­rian Marinescu, Octav Ullea, I. Ră­dulescu, A. Mănoiu, căp. Ilie Radu, I. Cociu, căp. P. Petrovici, căp. N. Opriș, căp. D. Știubei, căp. I. Crin­­tea, adj. căp. Alex. Lazar, It. Dumi­­trescu I., It. I. Costăchel, It. Alfred Leonhardt, d-nii N. Fleșeru, P. Mi­­hăescu, N. Hurmuzescu, It. I. Horea, C. Popescu, V. Eremia. Cuvântarea d-lui prim­­ministru Gh. Tătărescu înainte de începerea dejunului, d. Gh. Tătărescu, președintele consi­liului de miniștri a rostit următoa­rea cuvântare: SIRE. De la urcarea pe Tron a Majestății Voastre, ziua de 8 Iunie a fost un prilej de însuflețire și de înălțare, un prilej de isbucnire a unui popor dornic să-și manifeste credințele monarhice, dornic să-și strige recu­noștința pentru străduințele și iniția­tivele noastre, care rodesc tot mai îmbelșugat pe ogoarele vieții noastre naționale. Această sărbătoare a sufletelor ro­mânești luminează azi iarăși cuprin­sul hotarelor, iar manifestarea de ordine și de disciplină a tineretului nostru a pus și în anul acesta în lumină, tot înțelesul de înoire crea­toare a domniei Majestății Voastre. La sărbătoarea neamului simțim azi tresărind și sufletul a două po­poare, înfrățite cu noi prin aminti­rea acelorași lupte din trecut și prin împărtășirea acelorași nădejdi pen­tru viitor și cari, de la coastele Dal­mației și până în pădurile Boemiei, slujesc acelaș ideal de ordine rezi­­mată pe pace, de pace făurită din dreptate, de dreptate isvorâtă din libertate. In atmosfera de însuflețită încre­dere care înconjoară această prăz­­nuire, putem privi înapoi către dru­mul parcurs în acești șase ani de nouă domnie, în care sub conduce­rea, sub supravegherea și sub impul­­siunea directă a Majestății Voastre, împotriva tuturor dificultăților vre­mii, țara a propășit și Statul s’a consolidat; iar azi, când fără deo­sebire de tagme și de credințe ne strângem sărbătorește în jurul Tro­nului, putem privi senini la sbuciu­­mul întregei omeniri, siguri de destinul nostru și pregătiți pentru a face față tuturor nevoilor și tuturor amenințărilor. SIRE, Cu aceste simțiminte ne îndrep­tăm către Majestatea Voastră ru­­gându-Vă să primiți urările sfetni­cilor ca și urările țării și odată cu ele și expresiunea credinței noastre pe care fără de șovăire vom ști să o punem mai departe în slujba tu­turor gândurilor, a tuturor năzuin­țelor și a tuturor sforțărilor Voa­stre. Să trăiți Sire! Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod al Albei Iulii! Să trăiască Augusta Voastră Dinastie! v „ 4|! La sfârșitul dejunului d. Gh. Tă­tărescu, a închinat pentru sănă­tatea regelui. Spicuiri­i îndoliate Capitala trăia de câteva zile în ritm de sărbătoare. Cei doi neprețu­iți oaspeți ai țării au contribuit prin prezența lor la această strălucită manifestare spirituală și sufletească in­complectă armonie cu natura. Cerul a continuat să fie de un al­bastru ideal. Nici un nor n’a venit să tulbure seninătatea lui majestuoasă. Soarele a strălucit ca niciodată de frumos. Străzile îngrijite, presărate cu nisi­pul ce strălucea in bătaia soarelui, steagurile celor trei țări aliate fâl­­făiau mândre pe balcoane și la gea­muri, dădeau atmosferei un aer de cucerire și măreție. Din toate colțurile țării, au venit locuitorii să asiste fie la numeroa­sele defilări, fie la Luna Bucureștilor fie numai să se plimbe pe străzile Capitalei, in speranța să zărească pe iluștrii oaspeți. Timp de trei zile muzicele n’au încetat o clipă. Pe stradă, la radio, in restaurante în ta­­xiu­ uri, pretutindeni, numai cântec, soare și lumină. Iată insă că ultima zi de sărbătoa­re a fost îndoliată de o nenorocire înfiorătoare. Cine ar fi putut bănui că diminea­ța de o zi care se anunțase ca cea mai frumoasă sărbătoare a suflete­lor, va avea un sfârșit atât de tra­gic? Nerăbdarea miilor de spectatori cari așteptau din tribune defilarea dela Cotroceni, s’a trasformat cu­rând într’o panică de nedescris. In tribuna prea încărcată lumea își surâdea veselă la început. Dar su­râsul s’a schimbat curând într’un ric­us înspăimântător. Râsul a încre­menit pe­ buze, privirile înfiorate de spectrul morții căutau un punct de salvare. Un spectacol desnădăjduitor de tragic. Mamele își strigau copiii pe nume, iar acești striviți sub masa corpurilor ce se rostogoleau într’una, țipau și urlau de durere. Spitalele s’au umplut de răniți. Mulțimea încremenită de spaimă și durere, privea spectacolul fără să poată reacționa. Dar panica cea mare s’a produs în oraș, imediat ce s’a împrăștiat svo­­nul acestei nenorociri. Telefoanele sbârnuiau neîncetat. Sute de părinți tremurau pentru viața copiilor lor, mii de familii au trăit clipe de coș­mar în așteptarea celor ce­ au plecat la defilare. Din nenorocire, mai totdeauna săr­bătorile se încheie cu un bilanț de accidente neprevăzute din cauza unei aglomerații prea mari de vehicule. Nimeni însă nu a putut să prevadă un bilanț atât de tragic în urma unei sărbători așteptată cu atâta bucurie. Opinia publică e unanimă în a re­cunoaște că tribuna a fost ridicată în pripă, construită de porunceală și că vina o poartă organizatorii serbării. Dar și publicul nostru are o mare vină de data aceasta. Nu respectă nicicând locurile numerotate, se în­ghesuie unii in alții, fără să prevadă eventualitatea unei catastrofe. Solemnitatea de ori a fost îndoliată, îndoliată sărbătoarea începută cu muzică, cer senin, urale și cântece. Au defilat cadavrele și răniții cari urlau de­ durere, iar sufletele rudelor, părinților și prietenilor s’au îndoliat pentru totdeauna. mmmm, AIDA VERMONT CALDE, PROASPETE... Opera Română In vederea repreezntațiilor în sta­giunea viitoare s’au pus în studiu următoarele lucrări: Pasărea măiastră de compozitorul Borgovan. Nunta lui Figaro de Mozart. Schwanda cimpoerul de Wein­berg. Francisca de Rimini de Zandonal. Walkyre de Wagner cu o nouă distribuție. Se vor relua cu costume decoruri și distribuit noai câteva opere din repertor. Opera lui George Enescu Oedip, care a fost recent creată la Opera din Paris a fost dată la tradus. Barca pe valuri D. C. Tănase a hotărît să organi­zeze o stagiune de vaudeviluri, cu divertismente muzicale. Pentru des­chidere în locul anunțatei lucrări a d-lui N. Kirițescu „Trece... trece regimentul zece” care va trece pe a­­fiș ca al doila spectacol al stagiunii, se­ va reprezenta comedia „Barca pe valuri”, o savuroasă prelucrare gira­tă de numele d-lor N. Kirițescu, Tu­dor Mușatescu și Sică Alexandrescu. „Barca pe Valuri” va fi un specta­­col cu mare montare, de copioasă, desfășurae comică și muzicală și va prilejui d-lui C. Tănase una din cele mai strălucite creații din carieră. In afară de d. C. Tănase vor sus­ține interpretarea spectacolului d-nii AL Giugaru, N. Roman, Piu Mironescu, Dinescu, Trestian, etc. iar elementele noui care se înrolează sub comandamentul d-lui C. Ianase sunt d-nii I. Talianu V. Ronea și d-rele Marieta Deculescu, Renée An­nie, Vivette Popescu Constanța, Va­­silescu, etc., etc. Apreciatul compozitor G. Denan­­­o va avea conucerea muzicală a spectacolului. Repetițiile au început iar pre­miera va avea loc în prima b­enzi­nă a lunei Iunie. Inceputuri edilitare „începuturi edilitare 1830—1832”, este titlul unei lucrări de strictă do­cumentare istorică asupra reforme­lor introduse la noi, în viața orașului București, după pacea de la Adriano­­pol (1829). Se poate urmări astfel, ca într’un caleidoscop, cum preocupările edili­tare de acum o sută de ani nu negli­­jeau nimic și nu cruțau nici o oste­neală, spre a da o gospodărie cât mai bună Capitalei. Lucrarea aceasta bogat înzestrată cu clișee și planșe în culori a apărut cu prilejul expoziției „Luna Bucure­știlor” și este datorită d-lor Emil Vîrtos­u, Ion Vîrtosu și Horia Opre­scu. La iarbă verde Stagiunea de vară a Teatrului Ve­sel se va deschide la Grădina 51ar­con­i cu amuzanta farsă „La iarba verde”, de Tudor Mușatescu și Sica Alexandrescu, care va fi reprezen­tată de gloriosul ansamblu al Tea­trului, căruia i se adaugă și savu­rosul comic Niculescu-Buzău. De la Conservator ,Academia Regală de Muzică și Ar­­ta Dramatică, va ține concursurile de premii anuale ale absolvenților săi, astfel: In ziua de 26 Iunie, pentru pian, premiul „Dinu Poenaru Căplescu și premiul „Paul Ciuntu”. In ziua de 27 Iunie pentru vioara premiul „Trandafir Djuvara”. In ziua de 28 Iunie pentru violon­cel, premiul „D. Dinicu”. Da și Nu .A apărut No. 4 din revista de cri­tică „DA ȘI NU" cu următoarele ar­ticole: Prof. Rădulescu Motru: In ce cred eu.Petre Comarnescu: Intre autohto­nism și occidentalism. D. Bodin: Legături spirituale în­tre România și Italia. Dan Sn Antimescu: Literatura po­porană și Eminescu. Paul Lahovari: Kristian Lavrans­­datter, Louis Barr­al: Dați-ne un Emines­cu adevărat. Prof. M. Dragomirescu, Mircea Eliade, M. G. Constantines­­cu, Ovidiu Papadima, Pericle Marti­­nescu răspund în problema romanu­lui românesc. DALLES: Expoziția Copilului de A. Jiquidi. Expozițiile N. Dărăscu și Ilubner. ATENEU: Expoziția Honoriu Cre­­țulescu. MOZART: Expozițiile Biju, Rădu­lescu, Crețoiu, Tr. Bilțiu Dăncuș. UNIVERSUL: Expoziția Gh. Lá­zár. Povestea soldatului de la Mărășești D-na Maria Filotti distinsa socie­tară de onoare a Teatrului Național, va interpreta unul din rolurile prin­cipale din monumentala lucrare dra­matică „Povestea Soldatului de la Mărășești” de d. general G. Drăgă­­nescu, care se va reprezenta în cu­rând sub înaltul Patronaj al M. S. Re­gina Maria, la stadionul C. N. E. F Din restul distribuției fac parte în ordinea intrării în scenă d-nele Silvia Ho­doș, Eug. Ciucui­escu, Charlotte Broch­er și d-nii N. Bălță­­țeanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimi­triu, I. V. Teodorui, A. Rogalsky, N. Zirra, M. Tancovici, Gh. Florescu, V. Handoca, C. Morțun, C. Petrescu, Florea Simionescu, Titus Lapteș, Gh. Soare, Călin Botez, Radu Popeea, Nae Bulandra, I. Vanciu, I. Anastasiad, Gh Hurban, N. Mihuță, etc., etc. Ultimele repetiții de ansamblu au loc în fiecare seară la stadion sub conducerea muzicală a d-lui Lt.-col. Egizio Massini și sub direcțiunea ge­nerală de scenă a d-lui Mime Mizu. Premiera se va anunța la timp. Excursie Asociațiunea A. D. M. I. R., orga­nizează pentru zilele de 28 și 29 Iunie crt. o excursiune pe masivul Ezer, cu vizitarea lacului alpin Eze­rul. Numărul de locuri limitate. In­­frmații și înscrieri la farmacistul G. Velescu, calea Șerban Vodă Nr. 21. Telef. 3.61.26. Adunare generală Societatea Anglo-Română pentru răspândirea culturei engleze in Ro­mânia roagă pe membrii săi să ia parte la adunarea generală anuală care se va ține azi Sâmbătă, ora 4 d. a. la Academia Comercială (Piața Romană).­­ Expoziții SPECTACOLELE ZILEI Teatre TEATRUL NOU.— Bucureștiul râde* Bucureștiul cântă, premieră. COMEDIA.—Ora 9: Csaky birolamja, trupă maghiară. GRADINA VOLTA-BUZEȘTI—Mier­curi premieră Café Viena. GRADINA MARCONI (Grivița).­­*­­Vineri premieră „La iarbă verde”. Cinematografe SAVOY. — Primul film francez eh Anny Ondra în Army se amuză și complectare. ARO. — Insula Pinguinilor cu V. In­, Kiij­off. SCALA. — Kay Francisc și Georges Brent în soție și amantă. Jurnal Paramount și complectare. TRIANON. — Liane Haid și Paul Herberger în O vizită nocturnă. Jurnal și complectare. CAPITOL (Sala și Grădina). — Bile­tul de o mie cu Georges Milton și Gaby Morlay. Jurnal. Complectare. REGAL. — Hotel Savoy 217 cu Hans Albers. Jurnal Paramount. SELECT. — Domnul de la Folk­s Ber­ger și San Francisco. VOX. — „Sub teroarea delictului” cu­ Ginger Rogers și Francisc Lederer și revista „Salată de sezon”. MANON. — Mazurka cu Pola Negri și Charles Boyer în Fericirea. DARLY. — Visul unei nopți de vară și Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins. Jurnal. PALAS BOULEVARD. — Ducele de fier și Aly-Baba cu Anna May Young. FACHE. — Egoista și Răzbunarea Mării. FORUM. — Dăruește-ne noaptea cu­ Jean Kiepura și Aventuriera din Monte Carlo. BIZANTIN. — înger și Demon și Ajutor, sunt milionar. OMNIA. — Dăruește-ne noaptea cu Jean Kiepura și Când dragostea înflorește. VOLTA BUZEȘTI. — Doctor Socra­tes și Uniți pe vecie cu Ruby Kel­ler. MARCONI. — Trandafirii negri și tânărul conte cu Anny Ondra. FRANKLIN. — Peter cu Franceska Gal și Furtuna, RADIO 18.00: Lectură de Alex. Stama­­diad. 18­15: Concert de muzică distrac­tivă. Orchestra Sandu Marcu: Ro­manțe și Arii naționale; Amintiri­­vals de Waldteufel; Gelozie-blues de Max Halm; Apus de soare de Co­­vadia; Canțoneta de Micheli; Ro­manțe și Arii naționale. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursă cerealelor. 19­03: Expoziția de artă finlande­ză la București de prof. Al. Tzigara- Samurcaș. 19­20: Continuarea concertului: Dans spaniol de Covaldo; Meditație din „Thais, de Massenet, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lubbé, înainte de a muri de Boulanger; Alhambrina nebuna de Constanti­­nescu; Bucuria primăverii de Sandu Marcu; Romanțe și Arii naționale. UNIVERSITATEA RADIO 20­00: Eclipsa de la 19 iunie 1936 de prof. V. Vâlcovici. 20­20: Muzică ușoară. D-ra Viori­ca Anghel (canto) acomp. la 2 pia­ne de Th. Cosma și Alexandrescu ; Noaptea de Rodgers; Două verișoare de Trand­ant; Romanță de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Păcat că nu ne-am înțeles de Vasilescu. 20­40: Cărți și Reviste. 20­50: Concert de compoziții de Sigar (discuri): Cockaigne (Țara basmelor)-uvertură de concert,­­orch. Albert Hall, dirij. de compo­­zitor.-H.M.V.), Introducere și Alle­gro pentru instrumente de coarde (orch. de cameră Barbirolli,-H.M.V.). 21.25. Actualități franceze de Alex. Vianu. 21.40. Concert Simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Hermann Stan­ge, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertu­ră „Egmont“ de Beethoven, Simfo­nia 7-a în la major de Beethoven. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.50: Continuarea concertului Sim­fonic : Moarte și transfigurație, poem simfonic de Richard Straus. 23.15: Muzică distractivă (discuri) ; Paso doble de Stolz și Vals de Stras­­ser (C.); Să luăm ca și altădată o trăsură și Să nu ne pierdem vre­mea supărați de Vasilescu (voce: Magda și Didona Rădulescu, H. M. V.); Bucuria dragostei și Durerea dragostei, valsuri de Kreisler, (O); M’an născut într’un bordei și Daoli­­că pitică dragă (voce: Vavaidoc, C), Foaie verde aguridă și Sârba olte­nească (solo de nai: Fănică Luca, H. M. V.). HOTEL FRANCEZ HENRI HUSSER Aduce la cunoștință onor. clientele că va deschide la MAMAIA pe ziua de 10 Iunie un HOTEL cu tot confortul Modern și Restaurant Rog­a se adresa la HOTEL FRANCEZ CONSTANTA

Next