Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)
1936-06-10 / nr. 2202
* f Vagina 2-a Congresul căminelor culturale și al școalelor țărănești In sala „Teatrului Național” din Capitală, s-a ținut Duminecă dimineața congresul „Căminelor culturale și al școalelor țărănești”, organizat de „Fundația culturală Principele Carol”, în prezența regelui Carol al II-lea, a d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucțiunii. D- Dim. Gusti a făcut o amplă expunere asupra activității căminelor, premiind cu câte 5000 lei, căminele culturale cari s’au distins. Cuvântarea Suveranului Salutând astăzi cu deosebită bucurie acest al doilea congres al Căminurilor culturale ale fundației „Principele Carol”, spun tuturora, din toată inima: Bine ați venit. Această operă care a isvorât dintr’un gând curat, un gând de adâncă dragoste pentru poporul Meu, am marea bucurie de a vedea că a isbutit pe deplin. Dacă fundația „Principele Carol” și cu organele ei componente au putut să reușească atât de strălucit, aceasta se datorește în primul rând sufletului și dragostei acelora care au condus mișcarea — și cărora astăzi, in fata tuturor, le aduc mulțumirile Mele cele mai calde și cele mai vii — și în al doilea rând faptului care a venit și a ajutat acestora, că opera pe care am întreprins’o, nu a fost copiată, ci a fost o operă care a eșit din sufletul curat românesc și din nevoile pure ale satelor noastre. (Aplauze prelungite). Avem conștiința, acei cari am Îndrumat și cari lucrăm pentru desăvârșirea acestei opere, că facem o operă care corespunde intru totul nevoilor noastre și numai nevoilor noastre. Metoda poate să fie copiată, dar fapta și lucrul nu, căci sunt ale noastre, isvorâte din nevoile țăranului român. Pe lângă aceste fapte fundamentale, ceiace ne-a ajutat să reușim a fost și dragul și munca pe care au depus-o căminele și membrii lor. Mulțumind conducătorilor, trebue să mulțumim astăzi și membrilor căminelor pentru dragostea și îndemnul pe care ni-l dau, ca să lucrăm tot mai puternic și cu mai multă dragoste în folosul neamului românesc. După ce veți fi petrecut aceste zile in Capitala tării și vă vei înapoia fiecare în coltul vostru, nădăjduesc că vă veți întoarce cu sufletul înălțat și cu o dragoste mai puternică pentru această operă, purtând în toate colturile tării românești cuvântul Meu de dragoste. Așa să dea Dumnezeul Așa să lucrați, cu spor și dragoste, pentru Înălțarea iubitei noastre Românii! Să trăiții (Aplauze puternice și urale prelungite). Terminându-și discursul, regele a părăsit sala congresului,în ovațiunile puternice ale miilor de participanți. Avion militar prăbușit VARȘOVIA, 8 (Radar). Un avion militar s’a prăbușit deasupra orașului Wilna, în cursul unor exerciții. Căzând pe acoperișul unei case, avionul s’a rupt în două. Pilotul și observatorul au fost uciși. Manifestație reprimată la Varșovia VARȘOVIA, 8 (Rador).— Cu prilejul unei manifestații a șomeurilor s-a produs o ciocnire între aceștia și forțele polițienești. Un manifestant a fost ucis, iar numeroși alții au fost răniți. In cele din urmă, poliția a putut restabili ordinea. VARȘOVIA, 8 (Rador). Greviștii au făcut azi o manifestație de stradă la Toruri. Poliția a fost nevoită să intervină. Un manifestant a fost ucis și alți șapte răniți. Xjf Cronica teatrală Teatrul „Izbânda”, „Agafton I“. Farsă in 3 acte după W. W. Compania Maximilian-Timică-Țăranu a inaugurat Sâmbătă seara, stagiunea de vară a teatrelor bucureștene, cari — precum se anunță — vor funcționa în cinci grădini, dintre cari două pe calea Văcărești, două pe calea Griviței și Cărăbușul. Reprezentația înceepe la ora 10 adică după ce onorabilii comercianți din Lipscani și Bărătiei au închis magazinele (ora 8) au luat masa (ora 9) și s’au decis să meargă la teatru (ora 10). In așteptarea începerii spectacolului mai stăm de vorbă cu artiștii intrați în vacanță, mai discutăm cu colegii și mai recitim programul. Ori, acesta e și rolul teatrelor de vară. După o zi caldă, după atâtea ore de lucru, trei acte amuzante ne reconfortează, râsul fiind un excelent sedativ al nervilor. Cine râde nu mai poate fi necăjit și la o comedie bună sau o farsă reușită toată lumea râde. In plus, publicul nostru râde ușor. Râde când cineva își pune pălăria pe un scaun și după un minut se așează pe acelaș scaun, turtindu-și pălăria, râde când Timică apare îmbrăcat „femeiește” sau când repetă mașina ficește „Bietul Jean, bietul Jean”, râde de toate nimicurile cu cari sunt umplute farsele. Tradusă din englezește, localizată și actualizată cu gust, „Agafton I” este o farsă bine ticluită pe clasica temă a soțului ce are de pătimit de pe urma escapadelor sale extraconjugale. In speță e vorba de numitul Jean Ceptureanu, care înapoiat acasă in zori de zi, după un chef făcut la „Colorado” cu o baletistă ce i încredințase un colier de perle apartinând Voevodului romilor, Agafton I (colier de perle în valoare de o jumătate milion iei) spre a îji împăca soția îi oferă în dar colierul cu pricina. Pentru a-și procura banii cu cari să cumpere un alt colier pe care să-l restitue baletistei, Jean recurge la o combinație în care îl vâră pe bunul său prieten Petronius, profesor de istorie la Institutul Pompilian și căruia în intimitate prietenii îi spun „Bibiță”. Combinația se încurcă rău și necazurile pricinuite lui Jean și Bibiță oferă mereu spectatorilor prilejul să râdă cu poftă. Hazul d-lor Maximilian și Timică la cari adăugăm contribuția d-nelor Silvia Dumitrescu, Cella Marian, Maria Sandu, Sofica Ionescu și Renée Presianu și a d-lor Ionel Țărânu, I. Cazaban, H. Nicolaide și Iorga măresc efectul ilar al spectacolului pe care-l recomandăm celor doritori să petreacă o seară veselă. V - Albion SPORT Foot-Ball VENUS C. F .R. G—4 După ce Capitala a adăpostit câtva timp partide mari, ori când firul întrerupt al diviziei A a fost reluat, am avut parte de o partidă din cele slabe. Atât prin factura jocului cât mai ales prin modul de a practica foot-ball-ul, întâlnirea de ori îți făcea impresia unui match de categorie inferioară, însăși rezultatul este concludent, o partidă în care se marchează atâtea puncte nu putea fi decât una din cele slabe. Dacă Venus se poate spune că a jucat mai bine aceasta nu înseamnă că a făcut un joc bun, a avut 2—3 jucători mai buni, și a avut mult noroc, aceasta se poate spune că i-a asigurat și victoria. Cât despre C. F. R.iști, de nerecunoscut, dezorganizați fără aripi la înaintare și în foarte slabă condiție fizică, nu puteau face decât un match ca cel de om. Ne gândim de pe acum ce vor face Dumineca viitoare în fața unui adversar ca Hungária. CUM A DECURS JOCUL In fața a mai puțini amatori ca de obiceiu, se începe partida sub arbitrajul slab al d-lui Jean Petrescu De la început se poate bănui că jocul este slab și mingea se plimbă de pe un teren pe altul itrnnd în posesia Venus-iștilor care în minutul 5 al primei reprize descrie un punct prin Sepi. Bucuroși Venus iștii joacă mai iute și tot cl în minutul 15 prin Unguroiu marchează al doilea goal. C. F. R.-iștii își revin iau ofensiva și numai în minutul 23 înscrie și ei primul punct. Numai la 2 minute însă Sepi trage la poartă și ridică scorul. Din acest moment C. F. R.-iștii încep din nou să preseze fără însă ca să poată marca, la sfârșitul primei reprize Venus înscrie încă un punct prin Petea. La începerea celei de a doua reprize C. F. R.-iștii par hotărîți prin acțiunile ce întreprind să schimbe rezultatul — și reușesc în minutul 7 să înscrie al doilea punct. După 3 minute încă un goal marcat din penalty în partea Venusului ridică rezultatul la 4—3. Din acest moment jocul devine dur fără însă ca să se poată spune cine va fi învingător. Sepi despre care se poate spune că a jucat, mai bine ca de obiceiu marchează în momentul 17 al cincilea goal și tot el în minutul 30 al șaselea. La cinci minute un bands al lui Albu îl transformă Rafinski în goal din careu. Acesta este tot jocul așa cum s’a succedat, fără precizie, fără păsuri, fără degajări din cele care trebuie să arate echipele primei divizii. In orice caz din cele 2 echipe slabe, Venus a fost mai puțin slabă, și în acest caz își merita victoria. Cât despre C. F. R.-iști, jocul de eri a constituit o surpriză din cele ciudate pentru suporterii foot-ball-ului bucureștean. T EPOC« Ziua tineretului s’a sărbătorit anul acesta într’un cadru impresionant și deosebit în prezența prințului Paul al Iugoslaviei și a d-lui Beneș, președintele republicei cehoslovace. SOSIREA SUVERANULUI La ora 9 dimineața buciumașii anunță sosirea suveranului, care este întâmpinat de uralele nesfârșite ale publicului și tineretului, în cântecele muzicilor militare sub conducerea d-lui col. Massini. Suveranul îmbrăcat în uniformă de străjer coboară din mașină odată cu președintele Beneș. In a doua mașină regală se aflau regina Maria și prințul regent Paul, iar din mașina treia a coborât prințul Nicolae. Voevodul Mihai se instalase într-un cort în mijlocul tineretului încă de la ora 7 dimineața. Odată cu membrii familiei regale au mai sosit și d-nii general Filimon, prim adjutant regal, general Grigorescu, comandor Fundățeanu, col. Filitti, col. Zwidenek, col. Manolache, col. Merișanu, maior Mihăilescu și căpitan Ilie Radu. Deasemenea cu suveranul a venit și dl. Eugen Bianu, directorul general al Siguranței și inspector general Vintilă Ionescu. Oaspeții și membrii familiei regale au luat loc în tribuna regală în timp ce suveranul s-a îndreptat spre platou unde așteptau: străjerii și străjerele, cercetașii și cercetașele, arcașii și arcașele. Suveranul a primit raportul d-lui general Manolescu comandantul străjerismului, apoi însoțit de d-nii general Manolescu, col. Sâmboteanu, col. Panaitescu și maior adjutant Sidorovici s’a îndreptat spre mijlocul platoului, unde a urat sănătate tineretului. SERVICIUL RELIGIOS S’a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoți în frunte cu patriarhul Miron Cristea, cei doi episcopi Nicolae Colan și N. Popovici, Pocitan, arhimandritul Filaret Jocu, Enăcescu, Teofil Ionescu, Orghidan și Floru, răspunsurile fiind date de eonii patriarhiei de sub conducerea d-lui prof. I. Oancea. După oficierea serviciului religios, patriarhul dr. Miron Cristea a sfințit cele 250 de fanioane nou- străjerești și drapelele cercetășești care au fost apoi predate de suveran comandanților de stoluri. Suveranul a acordat apoi distincțiuni onorifice noilor comandanți. Tineretul și invitații de pe teren au îngenunchiat și au cântat „Tatăl Astru”. Corul străjerilor a intonat apoi imnul regal și imnul străjerilor. Suveranul s-a urcat pe o tribună, improvizată în mijlocul terenului de demonstrații, pronunțând următoarea cuvântare: credințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste. Știu până la ce punct sunt conștienți de datoria lor și cu câtă grijă își îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să mă sprijin pe învățătorime, și că în ei am putut găsi și dragostea și avântul necesar mișcării noastre. Acestor comandanți le aduc aci mulțumirea Mea cea mai desăvârșită. Sărbătoarea de azi a luat o și mai mare strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciții Șefi ai țărilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă salutare. Este pentru voi un fapt care trebue să vă bucure inima că, în zilele când se serbează întărirea străjeriei, Președintele Beneș și Principele Regent al Iugoslaviei împreună cu Regele României lucrează la consolidarea prieteniei și la întărirea alianțelor noastre. Să fiți mândri de acest fapt, și să știți prin munca și credința voastră, să vă arătați vrednici de această cinste. Tineretul Românesc străjerit privește cu drag la camarazii Micei înțelegeri și trimite tineretului iugoslav și Cehoslovac calda lui urare de sănătate, începând astăzi un nou an de activitate, prin felul cum veți lucra și veți ști cu vrednicie să urmați lozinca voastră, „CREDINȚA ȘI MUNCA PENTRU PATRIE ȘI REGE” să întăriți fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră și a noastră tuturora. SĂNĂTATE! Serbările Restaurației — — mmm— ..■ [UNK] [UNK] Festivitățile de la Cotroceni Cuvântarea M. S. Regelui Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această măreață desfășurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie această tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viață materială, atât de grea in zilele de azi, a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute? Dacă ziua de azi a fost oarecum umbrită să împodobim și să luminăm calea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletul lor, creșterii lor, trebue să toate gânduriel și toate îndreptăm sforțările noastre. Lozinca noastră trebue să fie salvarea zilei de mâine, prin o integrală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum un al doilea an de activitate, un avânt atâta de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoesc încă de frumusețea și utilitatea noastră, le recomand să se ducă la școli și în satele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit in scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele integrale. Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, atâtea virtuți și atâtea posibilități cari, în nenumăratele împrejurări au dormit și cari numai prin avântul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetățean, un desăvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esența virtuților Românismului, și să le pue prin voința și credința sa în slujba României. Aceste generații pe cari le creștem cu drag și grSA trebuesc să fie mâine adevărații slujbași și ostași ai patriei. Trebuesc să aibe conștiința că orice cetățean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un ostaș al țării. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde s’a așezat soarta, să-și facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată , privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: „apa trece pietrele rămân”. Voi străjerii sunteți pietrele, voi sunteți temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei firești. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naționalism constructiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi in orice împrejurare la înălțimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârșit. 1. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Mare Străjer, in această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetățenii și ostașii Mei iubiți de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a întregitorilor de neam, veți veni falanga cea naipvinsă a consolidării definitive a României moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și strămoșii noștri, luați din năzuințele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala,—și strânși uniți într’o singură voință, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri să se însuțească în voi, cetățenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străjerilor, nu pot să nu Mă gândesc cu recunoștință la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pregătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au în Dejunul de la palatul Regal Eri la amiază, a avut loc la Palatul regal un dejun la care au participat următoarele persoane: Regele, regina Maria, marele Voevod, d. Eduard Beneș, principele regent Paul, principesa Elisabeta, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, d-nii C. Dimitriu, președintele Senatului, N. N. Săveanu, președintele Camerei, Gh. Tătărescu, președintele consiliului de miniștri, dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, N. Titulescu, ministrul afacerilor străine, I. Inculeț, ministrul internelor, I. Nistor, ministrul muncii, V. Sassu, ministrul agriculturii și domeniilor, Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, Valer Pop, ministrul justiției, dr. I. Costinescu, ministrul industriei și comerțului, V. Iamandi, ministru de stat, d-nii subsecretari de stat Savel Rădulescu, M. Negură, M. Cancicov, Gh. Leon, Victor Bădulescu, N. Caranfil, P. Bejan, A. Bentoiu, D-nii Kamil Krofta, ministrul cehoslovac al afacerilor străine, cu suita: d-nii Premysl Sámál, Ludvik Strimpl, general Silvester Blaha, Vladimir Kucera, Jan Jina, Prokop Drtina, Dr. Mehmed Spaho, ministrul iugoslav al comunicațiilor cu suita: d-nii Milan Antitch, general Tcholak Antitch, căpitan Prosen, Mehmed Haiji Hassanovitch, misiunea română pe lângă d. Beneș, d. Victor Antonescu, ministru de finanțe, d-nii general Gh. Petrescu, lt.-col. Filitti, C. Flondor, ministru plenipotențiar, col. Papadopol, misiunea română pe lângă principele regent Paul, d. R. Franasovici, ministrul lucrărilor publice și al comunicațiilor, d. general adj. I. Stoicescu, d. comandor Fundățeanu Preda, d. Al. Telemague, ministru plenipotențiar, d. col. Al. Orășanu. D-nii prof. D. Gusti, general I. Prodan, general Alimănescu, general I. Bădescu, general Ion Aurelian, general Beroniade, col. Gabriel Marinescu, d-ra Nissa Cămărășescu, d-nii I. Hațieganu, C. Plagino, col. Sâmboteanu, d-nii coloneii Niculescu Cociu, V. Dombrowski, S. Ionescu Munte, Gh. Petrescu, Al. Nicolaescu, Al. Orășanu, G. Panaitiu, N. Velescu, lt.-col. Massini, Toni, președintele Asociației învățătorilor, membrii Caselor regale: d. gen. adj. E. Ballif, d-na E. Mavrodi, Baron I. V. Stârcea, Anton Mocsonyi, gen. Ilasievici, col. E. Urdureanu, dr. I. Mamulea, col. adj. N. Condiescu, gen. Filimon, col. Zwiedinek, col. Al. Manolescu, E. Buhman, E. Bianu, col. Pălăngeanu, A. Lorenz, lt.-col. Gh. Stavăr, vef. lt.-col. Al. Panu, maior N. Mihăilescu, maior T. Sidorovici, d-nii Florian Marinescu, Octav Ullea, I. Rădulescu, A. Mănoiu, căp. Ilie Radu, I. Cociu, căp. P. Petrovici, căp. N. Opriș, căp. D. Știubei, căp. I. Crintea, adj. căp. Alex. Lazar, It. Dumitrescu I., It. I. Costăchel, It. Alfred Leonhardt, d-nii N. Fleșeru, P. Mihăescu, N. Hurmuzescu, It. I. Horea, C. Popescu, V. Eremia. Cuvântarea d-lui primministru Gh. Tătărescu înainte de începerea dejunului, d. Gh. Tătărescu, președintele consiliului de miniștri a rostit următoarea cuvântare: SIRE. De la urcarea pe Tron a Majestății Voastre, ziua de 8 Iunie a fost un prilej de însuflețire și de înălțare, un prilej de isbucnire a unui popor dornic să-și manifeste credințele monarhice, dornic să-și strige recunoștința pentru străduințele și inițiativele noastre, care rodesc tot mai îmbelșugat pe ogoarele vieții noastre naționale. Această sărbătoare a sufletelor românești luminează azi iarăși cuprinsul hotarelor, iar manifestarea de ordine și de disciplină a tineretului nostru a pus și în anul acesta în lumină, tot înțelesul de înoire creatoare a domniei Majestății Voastre. La sărbătoarea neamului simțim azi tresărind și sufletul a două popoare, înfrățite cu noi prin amintirea acelorași lupte din trecut și prin împărtășirea acelorași nădejdi pentru viitor și cari, de la coastele Dalmației și până în pădurile Boemiei, slujesc acelaș ideal de ordine rezimată pe pace, de pace făurită din dreptate, de dreptate isvorâtă din libertate. In atmosfera de însuflețită încredere care înconjoară această prăznuire, putem privi înapoi către drumul parcurs în acești șase ani de nouă domnie, în care sub conducerea, sub supravegherea și sub impulsiunea directă a Majestății Voastre, împotriva tuturor dificultăților vremii, țara a propășit și Statul s’a consolidat; iar azi, când fără deosebire de tagme și de credințe ne strângem sărbătorește în jurul Tronului, putem privi senini la sbuciumul întregei omeniri, siguri de destinul nostru și pregătiți pentru a face față tuturor nevoilor și tuturor amenințărilor. SIRE, Cu aceste simțiminte ne îndreptăm către Majestatea Voastră rugându-Vă să primiți urările sfetnicilor ca și urările țării și odată cu ele și expresiunea credinței noastre pe care fără de șovăire vom ști să o punem mai departe în slujba tuturor gândurilor, a tuturor năzuințelor și a tuturor sforțărilor Voastre. Să trăiți Sire! Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod al Albei Iulii! Să trăiască Augusta Voastră Dinastie! v „ 4|! La sfârșitul dejunului d. Gh. Tătărescu, a închinat pentru sănătatea regelui. Spicuirii îndoliate Capitala trăia de câteva zile în ritm de sărbătoare. Cei doi neprețuiți oaspeți ai țării au contribuit prin prezența lor la această strălucită manifestare spirituală și sufletească incomplectă armonie cu natura. Cerul a continuat să fie de un albastru ideal. Nici un nor n’a venit să tulbure seninătatea lui majestuoasă. Soarele a strălucit ca niciodată de frumos. Străzile îngrijite, presărate cu nisipul ce strălucea in bătaia soarelui, steagurile celor trei țări aliate fâlfăiau mândre pe balcoane și la geamuri, dădeau atmosferei un aer de cucerire și măreție. Din toate colțurile țării, au venit locuitorii să asiste fie la numeroasele defilări, fie la Luna Bucureștilor fie numai să se plimbe pe străzile Capitalei, in speranța să zărească pe iluștrii oaspeți. Timp de trei zile muzicele n’au încetat o clipă. Pe stradă, la radio, in restaurante în taxiu uri, pretutindeni, numai cântec, soare și lumină. Iată insă că ultima zi de sărbătoare a fost îndoliată de o nenorocire înfiorătoare. Cine ar fi putut bănui că dimineața de o zi care se anunțase ca cea mai frumoasă sărbătoare a sufletelor, va avea un sfârșit atât de tragic? Nerăbdarea miilor de spectatori cari așteptau din tribune defilarea dela Cotroceni, s’a trasformat curând într’o panică de nedescris. In tribuna prea încărcată lumea își surâdea veselă la început. Dar surâsul s’a schimbat curând într’un ricus înspăimântător. Râsul a încremenit pe buze, privirile înfiorate de spectrul morții căutau un punct de salvare. Un spectacol desnădăjduitor de tragic. Mamele își strigau copiii pe nume, iar acești striviți sub masa corpurilor ce se rostogoleau într’una, țipau și urlau de durere. Spitalele s’au umplut de răniți. Mulțimea încremenită de spaimă și durere, privea spectacolul fără să poată reacționa. Dar panica cea mare s’a produs în oraș, imediat ce s’a împrăștiat svonul acestei nenorociri. Telefoanele sbârnuiau neîncetat. Sute de părinți tremurau pentru viața copiilor lor, mii de familii au trăit clipe de coșmar în așteptarea celor ce au plecat la defilare. Din nenorocire, mai totdeauna sărbătorile se încheie cu un bilanț de accidente neprevăzute din cauza unei aglomerații prea mari de vehicule. Nimeni însă nu a putut să prevadă un bilanț atât de tragic în urma unei sărbători așteptată cu atâta bucurie. Opinia publică e unanimă în a recunoaște că tribuna a fost ridicată în pripă, construită de porunceală și că vina o poartă organizatorii serbării. Dar și publicul nostru are o mare vină de data aceasta. Nu respectă nicicând locurile numerotate, se înghesuie unii in alții, fără să prevadă eventualitatea unei catastrofe. Solemnitatea de ori a fost îndoliată, îndoliată sărbătoarea începută cu muzică, cer senin, urale și cântece. Au defilat cadavrele și răniții cari urlau de durere, iar sufletele rudelor, părinților și prietenilor s’au îndoliat pentru totdeauna. mmmm, AIDA VERMONT CALDE, PROASPETE... Opera Română In vederea repreezntațiilor în stagiunea viitoare s’au pus în studiu următoarele lucrări: Pasărea măiastră de compozitorul Borgovan. Nunta lui Figaro de Mozart. Schwanda cimpoerul de Weinberg. Francisca de Rimini de Zandonal. Walkyre de Wagner cu o nouă distribuție. Se vor relua cu costume decoruri și distribuit noai câteva opere din repertor. Opera lui George Enescu Oedip, care a fost recent creată la Opera din Paris a fost dată la tradus. Barca pe valuri D. C. Tănase a hotărît să organizeze o stagiune de vaudeviluri, cu divertismente muzicale. Pentru deschidere în locul anunțatei lucrări a d-lui N. Kirițescu „Trece... trece regimentul zece” care va trece pe afiș ca al doila spectacol al stagiunii, se va reprezenta comedia „Barca pe valuri”, o savuroasă prelucrare girată de numele d-lor N. Kirițescu, Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. „Barca pe Valuri” va fi un spectacol cu mare montare, de copioasă, desfășurae comică și muzicală și va prilejui d-lui C. Tănase una din cele mai strălucite creații din carieră. In afară de d. C. Tănase vor susține interpretarea spectacolului d-nii AL Giugaru, N. Roman, Piu Mironescu, Dinescu, Trestian, etc. iar elementele noui care se înrolează sub comandamentul d-lui C. Ianase sunt d-nii I. Talianu V. Ronea și d-rele Marieta Deculescu, Renée Annie, Vivette Popescu Constanța, Vasilescu, etc., etc. Apreciatul compozitor G. Denano va avea conucerea muzicală a spectacolului. Repetițiile au început iar premiera va avea loc în prima benzină a lunei Iunie. Inceputuri edilitare „începuturi edilitare 1830—1832”, este titlul unei lucrări de strictă documentare istorică asupra reformelor introduse la noi, în viața orașului București, după pacea de la Adrianopol (1829). Se poate urmări astfel, ca într’un caleidoscop, cum preocupările edilitare de acum o sută de ani nu neglijeau nimic și nu cruțau nici o osteneală, spre a da o gospodărie cât mai bună Capitalei. Lucrarea aceasta bogat înzestrată cu clișee și planșe în culori a apărut cu prilejul expoziției „Luna Bucureștilor” și este datorită d-lor Emil Vîrtosu, Ion Vîrtosu și Horia Oprescu. La iarbă verde Stagiunea de vară a Teatrului Vesel se va deschide la Grădina 51arconi cu amuzanta farsă „La iarba verde”, de Tudor Mușatescu și Sica Alexandrescu, care va fi reprezentată de gloriosul ansamblu al Teatrului, căruia i se adaugă și savurosul comic Niculescu-Buzău. De la Conservator ,Academia Regală de Muzică și Arta Dramatică, va ține concursurile de premii anuale ale absolvenților săi, astfel: In ziua de 26 Iunie, pentru pian, premiul „Dinu Poenaru Căplescu și premiul „Paul Ciuntu”. In ziua de 27 Iunie pentru vioara premiul „Trandafir Djuvara”. In ziua de 28 Iunie pentru violoncel, premiul „D. Dinicu”. Da și Nu .A apărut No. 4 din revista de critică „DA ȘI NU" cu următoarele articole: Prof. Rădulescu Motru: In ce cred eu.Petre Comarnescu: Intre autohtonism și occidentalism. D. Bodin: Legături spirituale între România și Italia. Dan Sn Antimescu: Literatura poporană și Eminescu. Paul Lahovari: Kristian Lavransdatter, Louis Barral: Dați-ne un Eminescu adevărat. Prof. M. Dragomirescu, Mircea Eliade, M. G. Constantinescu, Ovidiu Papadima, Pericle Martinescu răspund în problema romanului românesc. DALLES: Expoziția Copilului de A. Jiquidi. Expozițiile N. Dărăscu și Ilubner. ATENEU: Expoziția Honoriu Crețulescu. MOZART: Expozițiile Biju, Rădulescu, Crețoiu, Tr. Bilțiu Dăncuș. UNIVERSUL: Expoziția Gh. Lázár. Povestea soldatului de la Mărășești D-na Maria Filotti distinsa societară de onoare a Teatrului Național, va interpreta unul din rolurile principale din monumentala lucrare dramatică „Povestea Soldatului de la Mărășești” de d. general G. Drăgănescu, care se va reprezenta în curând sub înaltul Patronaj al M. S. Regina Maria, la stadionul C. N. E. F Din restul distribuției fac parte în ordinea intrării în scenă d-nele Silvia Hodoș, Eug. Ciucuiescu, Charlotte Brocher și d-nii N. Bălțățeanu, A. Critico, I. Manu, N. Dimitriu, I. V. Teodorui, A. Rogalsky, N. Zirra, M. Tancovici, Gh. Florescu, V. Handoca, C. Morțun, C. Petrescu, Florea Simionescu, Titus Lapteș, Gh. Soare, Călin Botez, Radu Popeea, Nae Bulandra, I. Vanciu, I. Anastasiad, Gh Hurban, N. Mihuță, etc., etc. Ultimele repetiții de ansamblu au loc în fiecare seară la stadion sub conducerea muzicală a d-lui Lt.-col. Egizio Massini și sub direcțiunea generală de scenă a d-lui Mime Mizu. Premiera se va anunța la timp. Excursie Asociațiunea A. D. M. I. R., organizează pentru zilele de 28 și 29 Iunie crt. o excursiune pe masivul Ezer, cu vizitarea lacului alpin Ezerul. Numărul de locuri limitate. Infrmații și înscrieri la farmacistul G. Velescu, calea Șerban Vodă Nr. 21. Telef. 3.61.26. Adunare generală Societatea Anglo-Română pentru răspândirea culturei engleze in România roagă pe membrii săi să ia parte la adunarea generală anuală care se va ține azi Sâmbătă, ora 4 d. a. la Academia Comercială (Piața Romană). Expoziții SPECTACOLELE ZILEI Teatre TEATRUL NOU.— Bucureștiul râde* Bucureștiul cântă, premieră. COMEDIA.—Ora 9: Csaky birolamja, trupă maghiară. GRADINA VOLTA-BUZEȘTI—Miercuri premieră Café Viena. GRADINA MARCONI (Grivița).*Vineri premieră „La iarbă verde”. Cinematografe SAVOY. — Primul film francez eh Anny Ondra în Army se amuză și complectare. ARO. — Insula Pinguinilor cu V. In, Kiijoff. SCALA. — Kay Francisc și Georges Brent în soție și amantă. Jurnal Paramount și complectare. TRIANON. — Liane Haid și Paul Herberger în O vizită nocturnă. Jurnal și complectare. CAPITOL (Sala și Grădina). — Biletul de o mie cu Georges Milton și Gaby Morlay. Jurnal. Complectare. REGAL. — Hotel Savoy 217 cu Hans Albers. Jurnal Paramount. SELECT. — Domnul de la Folks Berger și San Francisco. VOX. — „Sub teroarea delictului” cu Ginger Rogers și Francisc Lederer și revista „Salată de sezon”. MANON. — Mazurka cu Pola Negri și Charles Boyer în Fericirea. DARLY. — Visul unei nopți de vară și Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A. — O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins. Jurnal. PALAS BOULEVARD. — Ducele de fier și Aly-Baba cu Anna May Young. FACHE. — Egoista și Răzbunarea Mării. FORUM. — Dăruește-ne noaptea cu Jean Kiepura și Aventuriera din Monte Carlo. BIZANTIN. — înger și Demon și Ajutor, sunt milionar. OMNIA. — Dăruește-ne noaptea cu Jean Kiepura și Când dragostea înflorește. VOLTA BUZEȘTI. — Doctor Socrates și Uniți pe vecie cu Ruby Keller. MARCONI. — Trandafirii negri și tânărul conte cu Anny Ondra. FRANKLIN. — Peter cu Franceska Gal și Furtuna, RADIO 18.00: Lectură de Alex. Stamadiad. 1815: Concert de muzică distractivă. Orchestra Sandu Marcu: Romanțe și Arii naționale; Amintirivals de Waldteufel; Gelozie-blues de Max Halm; Apus de soare de Covadia; Canțoneta de Micheli; Romanțe și Arii naționale. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursă cerealelor. 1903: Expoziția de artă finlandeză la București de prof. Al. Tzigara- Samurcaș. 1920: Continuarea concertului: Dans spaniol de Covaldo; Meditație din „Thais, de Massenet, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lubbé, înainte de a muri de Boulanger; Alhambrina nebuna de Constantinescu; Bucuria primăverii de Sandu Marcu; Romanțe și Arii naționale. UNIVERSITATEA RADIO 2000: Eclipsa de la 19 iunie 1936 de prof. V. Vâlcovici. 2020: Muzică ușoară. D-ra Viorica Anghel (canto) acomp. la 2 piane de Th. Cosma și Alexandrescu ; Noaptea de Rodgers; Două verișoare de Trandant; Romanță de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Păcat că nu ne-am înțeles de Vasilescu. 2040: Cărți și Reviste. 2050: Concert de compoziții de Sigar (discuri): Cockaigne (Țara basmelor)-uvertură de concert,orch. Albert Hall, dirij. de compozitor.-H.M.V.), Introducere și Allegro pentru instrumente de coarde (orch. de cameră Barbirolli,-H.M.V.). 21.25. Actualități franceze de Alex. Vianu. 21.40. Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Hermann Stange, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertură „Egmont“ de Beethoven, Simfonia 7-a în la major de Beethoven. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.50: Continuarea concertului Simfonic : Moarte și transfigurație, poem simfonic de Richard Straus. 23.15: Muzică distractivă (discuri) ; Paso doble de Stolz și Vals de Strasser (C.); Să luăm ca și altădată o trăsură și Să nu ne pierdem vremea supărați de Vasilescu (voce: Magda și Didona Rădulescu, H. M. V.); Bucuria dragostei și Durerea dragostei, valsuri de Kreisler, (O); M’an născut într’un bordei și Daolică pitică dragă (voce: Vavaidoc, C), Foaie verde aguridă și Sârba oltenească (solo de nai: Fănică Luca, H. M. V.). HOTEL FRANCEZ HENRI HUSSER Aduce la cunoștință onor. clientele că va deschide la MAMAIA pe ziua de 10 Iunie un HOTEL cu tot confortul Modern și Restaurant Roga se adresa la HOTEL FRANCEZ CONSTANTA