Epoca, iunie 1937 (nr. 2492-2515)
1937-06-10 / nr. 2499
'T Pagina 2*a-A D. Moscicky in Capital —11 ————— ■ [UNK] — ■" Dineul de la Palat. — Discursul Suveranului.— Răspunsul președintelui Poloniei Capitala a făcut luni după amiază președintelui Poloniei o primire enteuziastă. Gara Mogoșoaia, toate străzile pe unde a trecut cortegiul și străzile centrale aveau aspectul zilelor de mare sărbătoare. Zeci de mii de oameni au așteptat trecerea d-lui Moscicki spre Palat, salutându-l cu nesfârșite urale. La ora 3.50 a sosit in gfara Mogoșoaia cu automobilul M. S. Regele, însoțit de Marele Voevod Mihai. La orele 4 precis trenul președințial a sosit în gara Mogoșoaia. Cele două locomotive sunt îmbrăcate cu ghirlande de brad și drapelele celor două țări. In momentul intrării trenului in gară muzica intonează imnul national polon, totată lumea se descoperă. In fața salonului de recepție d. Moscicki, președintele Poloniei îmbrăcat în frac și purtând la gât Marele Colan, coboară din vagon și e întâmpinat de M. S. Regele, care îi urează bun sosit. Cei doi șefi de stat stau câteva clipe cu mâinile strânse, vădit impresionați, după care d. Moscicki intavi de mâna M. S. Marelui Voevod Mihai, la a cărui revedere președintele Poloniei surâde îndelung. Suveranul prezintă pe d-nii Gh. Tătărescu, președintele consiliului, Victor Antonescu, ministrul de externe și generalul Paul Angelescu, ministrul apărării naționale. M. S. Regele și d. Moscicki au trecut apoi în revistă compania de onoare, după care reveniți în fața salonului de recepție, au strâns mâna ofițerilor și ziariștilor poloni . J URAREA PRIMARULUI CAPITALEI In pragul salonului de recepție d. Moscicki e întâmpinat cu pâine și sare de d. Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, care rostește următoarele cuvinte: „Poporul Capitalei, ca și de altfel al României întregi, este plin de emoție în acest moment când Excelența Voastră pășește pe pământul țării noastre. Fiindcă vede în prezența Excelenței Voastre aici un semn al păcii continentale, ideal al tuturor românilor. Oferindu-vă, după vechiul nostru obicei, pâine și sare, simbol al prosperității, Vă urez în numele Capitalei României: „Bine ați venit”. Suveranul și președintele Poloniei au trecut apoi in salonul de recepție unde au fost prezentați membrii guvernului și ai Corpului diplomatic, înalții demnitari civili și militari, cu care d. Moscicki s-a întreținut câteva clipe. SPRE PALAT La ora 4.15 d. n. cortegiul regal a pornit din fața gării Mogoșoaia în ordinea următoare: Trăsura cu d. general Gabriel Marinescu, subsecretar de stat la interne și prefectul poliției, un escadron de escorta regală, trăsura a la Caumont deschisă cu M. S. Regele și președintele Poloniei, trăsura de gală deschisă cu M. S. Marele Voevod Mihai și d. Ernest Urdăreanu, mareșalul Curții regale,un escadron din escorta regală și trăsura cu d. colonel Stavăr, prefectul palatului. In primul automobil se aflau d-nii col. Beck și Victor Antonescu, miniștrii de externe ai celor două țări, după care urmau mașinile cu membrii guvernului, demnitarii Curții și Corpul diplomatic. Pe tot parcursul, muzicile au intonat Imnul național polon, trupele au dat onorurile, iar străjerii, elevii școalelor din Capitală și o mulțime imensă au ovaționat frenetic cortegiul regal. Cortegiul a străbătut șoseaua Kiseleff, b-dul Tache Ionescu, b-dul Lascar Catargiu, str. Episcopiei și calea Victoriei, . ..*L.ÍPPfi "â*’ '. Cu trenul președintelui Poloniei au mai sosit dni col. Beck, ministrul de externe, generalul Schalley, șeful casei militare, Römer șeful protocolului din ministerul de externe și căpitanii Hartman și Krynski, adjutanții președintelui, de asemenea și d-nii Richard Franasovici, ministrul lucrărilor publice, general Paul Teodorescu, Arciszewski, ministrul Poloniei la București, maior Mihăilescu, adjutant regal, Elefterescu, consilier de legație și inginer Pavelescu, directorul trenurilor regale, cari au întâmpinat pe d. Moselski în gara Grigore Ghica. La ora 5, din tribuna ridicată în fața Palatului, M. S. Regele și președintele Poloniei au primit defilarea trupelor. Defilarea a fost deschisă de d. general Ilasievici, comandantul parăzii și al corpului 2 armată, însoțit de statul său major. Au urmat în ordine ofițerii parchetului și justiției militare; școlile militare; muzica liceului „Mănăstirea Dealului”; d. general Argeșeanu, comandantul diviziei de gardă, cu statul major; unități din toate regimentele în subordine, apoi trupe din artilerie, infanterie, grăniceri, cavalerie și roșiori, baterii de tunuri de câmp, tunuri cu tragere lungă, obuziere, trupe din aviație, artileria antiaeriană, posturi de ascultare, reflectoare și pompierii. Defilarea s-a încheiat cu patrusprezece care de asalt. In timpul parăzii au trecut pe deasupra, informații, numeroase escadrile de aviație, înaltul oaspete, M. S. Regele. Marele Voevod Mihai și suitele s’au retras apoi în palatul regal, lângă alianța noastră, toate celelalte alianțe și prietenii cari armonizându-se împreună formează un cadru indestructibil în serviciul păcii. Aceste alianțe și prietenii se coordonează perfect cu spiritul de care este animată marea instituție dela Geneva. DOMNULE PREȘEDINTE, Vizita Excelenței Voastre, reamintește în sufletele noastre acele zile când neuitatul Mareșal Pilsudski, a adus scumpului Meu Părinte salutul cald al Poloniei. Ei au fost ziditorii alianței nnastre și lor trebue să se păstrtăm o pioasă amintire. Privind decursul istoriei vedem că legăturile între cele două națiuni nu datează numai din ziua reclădirii Poloniei, ci sunt cu mult mai vechi. Făuritorii alianței polono-române au putut găsi în istoria și sufletul popoarelor noastre cheagul care a permis cimentarea unor raporturi atât de calde, și cari vizita de astăzi vine s-o întărească și mai puternic. Iată de ce, Domnule Președintă nu exprim cuvinte reci protooolare când zic că vă salutăm în România cu inimile îmbucurate, afirm un adevăr care este s mtit de toată suflarea Românească. Tăria alianței noastre este tocmai că ea nu este numai un act de chibzuință politică ci și un imbold a sincerei prietenii intre popoarele noastre. Fericit deci atât Eu cât și toaă România de a Vă ura bun ventit în mijlocul nostru, ridic paharul Meu întru sănătatea Excelentei Voastre și pentru prosperitatea și propășirea scumpei Mele aliate Polonia. DEFILAREA MM 8 In gara Mogoșoaia ' Dineul de La ora 21 a fost la Palat un dineul de gală, la care afară de M. S. Regele și de Excelența Sa Președintele Republicei Polone și Măria sa Marele Voevod de Alba Iulia, au luat parte: SUITA EXCELENȚEI SALE D-LUI PREȘEDINTE D-l W. Mieczyslawski. D-l B. Sobanski. D-l Adam Micucki. GUVERNUL Excelențele Lor d-nui G. Tătărescu, Al. Lapedatu, N. N. Săveanu, I. Inculeț, Dr. C. Angelescu, Victor A.Ionescu, I. Nistor, V. Sassu, General Paul Angelescu, Dr. Vaier Pop, Dr. I. Costinescu, Victor Iamandi, M. Cancicov, M. Negură, Radu Irimescu, d. Al. D. Zamfirescu, ministrul României la Varșovia. CURTEA REGALĂ E. S. D-l General Baliff, E. S. D-l I. V. Stircea, E. S. Dr. I. Anton Mocsonyi, E. S. D-l Ernest Urdăreanu, E. S. D-l C. Flondor, D-l Dr. I. ivfarn ulea, D-l General N. Condiescu, D-l General I. Filimon, D-l Lt. Colonel Zwiedinek, D-l Eugen Buhman, D-l Comandor P. Fundățiano, D-l Lt.-Colonel C. Filitti, D-l Lt.-Colonel G. Stavăr, D-l Maior Sidorovici Tcofil, D-l Octavian Ullea. Excelența Sa cî. ,T. Beck. Excelența Sa Contele Romei D-l General Scha”y. D-l Căpitan Hartman, D-l căpitan Krynski, D-l Siedlecki, DELEGAȚIA ROMÂNĂ. Excelența Sa d. R. Franasovici. D-l General Paul Thedorescu. D-l Colonel Kientzel Oskar. D-l G. Elefterescu. D-l Maior Mihăilescu. LEGAȚIUNEA POLONĂ Excelența Sa d. M. Arciszewski. Contele A. Poninski. D-l St.Colonel Jan Kowhlowski. D-l Căpitan Marian Zimnal. Discursul M. S. Regelui DOMNULE PREȘEDINTE, Pentru Mine este o vie bucurie să salut în capitala Țărei Mele pe Excelența Voastră, Președintele Poloniei amice și aliate. Urarea Mea de bun venit este atât a Mea cât și a întregei Românii. Vizita ce ne-o faceți astăzi vine tocmai în aceste zile când se simte mai mult nevoia soldarității internaționale și deci a reafirmării legăturilor între țările noastre. Aceste legături izvorîte dintr’o nevoie vitală a celor două țări prietene, sunt chemate să întărească și mai mult prin caracterul lor defensiv, străduința noastră de a consolida pacea în lume. Credința noastră este, că numai o politică fără nici un element de ostilitate, poate prin înțelegeri solide să pareze orice încercare agresivă, și să fie astfel garanția solidității păcii. Pe acest drum a evoluat politica României consolidând pe. EPOCA Răspunsul Președintelui Moscicky SIRE. Mulțumind din toată inima Maiestății Voastre pentru cuvintele pătrunse de atâta prietenie, prin care a binevoit să mă primească în capitala Sa, doresc la rându-mi să exprim sentimentele celei mai vii bucurii pe care o simt de a putea aduce prin vizita mea actuală o mărturie nouă a legăturilor strânse care unesc cele două țări ale noastre. Cu acest prilej solemn amintirile mele se întorc constant către trecut, către timpul în care Șefii celor două State ale noastre, Maiestatea Sa Regele Ferdinand și Mareșal Joseph Pilsudski, puneau printr’o colaborare personală bazele alianței definitive polono-române care a devenit unul din elementele esențiale ale stabilizării generale în Europa. Mai bine de 15 ani s’au scurs de atunci și cursul evenimentelor a schimbat multe lucruri în raporturile internaționale. Alianța polono-română însă nu numai că și-a păstrat întreaga ei valoare, dar s’a desvoltat într’o prietenie adânc simțită de cele două popoare și într’o colaborare care se întinde în toate domeniile activității lor. Conștiente de forțele lor creatoare, Polonia ca și România, pot avea deplină încredere în viitor. Progrese considerabile trebuesc să fie înscrise la activul lor din punct de vedere al vieții politice, economice și culturale. In sforțările lor tinzând totdeauna să asigure nouă progrese, cele două națiuni înțeleg în mod desăvârșit că securitatea unei tari este o condiție indispensabilă a desvoltării ei în interior. Ele își dau de asemenea seama că această securitate trebuește asigurată în primul rând prin propriile forțe ale națiunii. Aceasta este rațiunea afecțiunii profunde de care armata este înconjurată în cele două țări. Un alt element primordial al securității pentru Polonia și pentru România este alianța care le unește și care constitue un factor esențial de echilibru și de pace în aceaastă regiune a Europei. Prin sentimentele cu care ea urmărește avântul remarcabil al României sub Domnia creatoare a Maiestății Voastre, Polonia dă o dovadă elocventă de locul pe care alianța polono-română îl ocupă în spiritul și în inima ei. Marea popularitate și adânca simpatie al căror obiect sunt în Polonia Dinastia și Națiunea Română s’au manifestat de curând cu prilejul vizitei Alteței Sale Regale Principele Moștenitor la Varșovia, și își găsesc de asemenea expresia în entusiasmul cu care toată Polonia urmărește cursul vizitei Mele actuale în România. Ridic paharul în sănătatea Maiestății Voastre și a Casei Regale, întru prosperitatea Domniei Sale și fericirea poporului Său. 8 IUNIE 1930 8 IUNIE 1937 7 ani de la restaurație.—Numeroase fotografii retrospective din activitatea M. S. Regelui Carol II. Cea mai veche dinastie domnitoare pe tronul celui mai vechi regat. Istoricul regalității engleze. EXPEDIȚIA FANTOMĂ CEA MAI FRUMOASĂ BLONDĂ A SECOLULUI REALITATEA SPORTIVA Intre Venus și Újpest. Cupa Europei Centrale.-Un campionat la loterie. Toate in excelenta revistă „REALITATEA ILUSTRATĂ“ „REALITATEA ILUSTRATĂ“ CUPRINDE DOUĂ PĂRȚI: 24 PAGINI MARI tipărite la heliogravure In culori și 24 PAGINI SUPLIMENTUL: „DE TOATE PENTRU TOȚI" De vânzare la toti chief carti. 4« pagini I0 lei. Spicuiri 8 Iunie și de sărbătoare națională. Șapte ani de la Restaurație. Cerul este de un albastru imaculat, nici un nor nu-i întunecă seninătatea. Un soare minunat se înalță falnic din zori și până în crepuscul înveselind cu razele lui blânde oamenii, lucrurile și natura. Străzile răsună de un freamăt voios, exuberant, optimist. Mii de oameni sosiți din provincie iau cu asalt străzile principale pe unde va trece cortegiul impunător care va declara sărbătoarea deschisă. Aspectul caselor, al balcoanelor împodobite cu covoare, ghirlande și flori dintre cari răsar mândre costumele naționale ale diverselor regiuni este de un pitoresc impresionant. Cred că nicăiri, în nici o țară din lume, aspectul unei zile de sărbătoare națională nu este atât de armonios realizat prin culori și varietăți de costume ca la noi. De aceai cred că străinii în trecere pe la noi sunt cu adevărat uluiți și sincer emoționați nu numai de entuziasmul cald cu care sunt primiți ci mai cu seamă de simfonia bogat nuanțată a culorilor frumosului nostru costum național, purtat cu eleganță de către femei, cu multă dezinvoltură și destulă cochetărie de către bărbați. Avem printre noi un oaspete de seamă, căruia populația i-a făcut o entuziastă și călduroasă primire. In cinstea lui și în onoarea celor șapte ani de la Restaurație, Capitala și-a îmbrăcat pentru două zile, haina de sărbătoare. E liniște în aer și pace pe pământ. Din fericire nici un nor n’a venit să întunece fastul unor ceremonii perfecte despre cari ni se va duce în curând faima peste hotare și bucuria sinceră, profundă a unui popor întreg care-și adoră Suveranul și Tronul. Freamătul voios al străzii, coloritul cald al covoarelor ce împodobesc ferestre și balcoane, surâsul femeilor și entuziasmul bărbaților, toate, toate, contribue la frumusețea acestei zile de sărbătoare națională și sufletească. La fiecare colț de stradă un megafon răspândește aici vesele pe cari le fredonează în chip automat trecătorii. Astăzi toată lumea cântă, dansează și se amuză! Este cel mai frumos și mai sincer pe care-l poate aduce un omagiu popor Suveranului Său. Aida Vermont Două accidente de avion BUDAPESTA, 8. (Rador). Pe ziua de azi s'au înregistrat două accidente de aviație. Un avion de turism particular s-a prăbușit în apropiere de localitatea Hadyduszoboszlo azi dimineață. Cei doi ocupanți au fost omorîți. Un alt avion particular de turism s-a prăbușit lângă localitatea Szombathely. Cele două persoane care se aflau pe bord au fost grav rănite. Cupa Gordon Bennett BrUXELLES, 8 (Rador). Cursa aerană pentru cupa Gordon Bennett pentru 1937 va începe de la Bruxelles, la 20 iunie. La această cursă participă 12 baloane, dintre care 3 germane, 3 poloneze, 3 belgiene, 2 franceze și unul belgian. ROMANIA Corpul Portăreilor Tribunalului Ilfov 3937, luna Iunie, ziua S.1**** PUBLICAȚI UNE No. 26890 In baza adresei No. 9624-1937 a Jude ocol 2 urban București se publică spre cunoștința generală că în ziua de 18 (optsprezece) Iunie 1937 de la ora 12 din zi înainte se va vinde la licitație publică, în București, calea Victoriei No. 128 etajul I corpul de casă „B” (magazinul „Arta Vieneză”), averea mobilă urmărită a d-nelor Roza Kirz (Rozi Kirsch-Erdisch) și Ioana Borgos, care se compune din una mașină de cusut, un dulap, un bufet, un fotoliu, una masă cu două taburete, una oglindă de perete, 151 păpuși, 10 capete păpuși, un eter, trei lămpi, două covoare de lâna, îmbrăcăminte de damă și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului Marcus Dresner. Șeful Portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil CALDE, PROASPETE.■ B Clopoțelul de alarmă Astă seară teatrul Ligii Culturale reprezintă pentru a 10 oară marele succes „Clopoțelul de alarmă”, amuzanta comedie în 3 acte de Hennequin și Cooluș, cu un admirabil ansamblu, sub direcția de scenă a d-lui Nicolae Massim. In rolurile principale, d-nii: Toma Dimitriu, C. Sincu, I. Focșeneanu, Gh. Damian, Cezar Theodoru, Titu Vedea, N. Făgădaru, C. Neacșu, R. Duminică și d-nele Lusi Iupceanu, Ișena Mircea, Vivi Vlasin, Carmen Georgescu și Anca Balaban. Joi 10 Iunie, va avea loc un singur spectacol cu „Patima roșie”, de M. Sorbul, cu Gh. Mazilu, Toma Dimitriu, N. Făgădaru, El. Iacobescu și Anca Balaban în rolurile principale. Teatrul Ligii Culturale joacă pe timp frumos cu plafonul complect descoperit. „Șezătoarea eroilor“ la „Ateneul Nou“ Joi 14 iunie, la ora 9 seara, se va da la „Ateneul nou“ din str. Principatele Unite Nr. 43, „Șezătoarea eroilor“. In program, conferință, declamații, cetiri, muzică vocală și instrumentală, precum și două acte (5 și 6) din piesa „Spre unirea cea mare“, cu d-nele Clementina Cerneschi, Gallia Tudor, Marica, Pessione, Mioara Demetrescu-Stanea, Aura Davidescu și d-nii Victor Bilciurescu, E. Lungeanu, Georgescu-Teologu, Al. Verneacu, Fr. Pauman-Varu, S. Iorga, I. Mandius, D. Niscir, D. Dumitrescu, Gh. Ruscan, P. N. Pancu, etc. Intrarea liberă. Grădina Marconi „Crai de tobă”, deși departe de a-și epuiza extraordinarul succes, anunță ultimele spectacole. Viitoarea premieră, care va prilejui deschiderea oficială a grădinei Marconi, va fi „Fustele dela minister” o ilariantă localizare datorită regretatului A. de Herz și d-lui Sică Alexandrescu. In „Fustele dela minister” își va face reaparița marele comedian Gr. Vasiliu-Birlic, într’un rol de copios amuzament. Noui membri de onoare ai Academiei Române Printre membrii de onoare români Academia a ales pe d. arhitect N. Ghica-Budești, iar printre cei străini pe d. Jos. Scrijen, profesor la Universitatea din Nijmegen (Olanda) și pe denii Paul Niggli și Francisk Slavik, amândoi profesori de Mineralogie, primul la Universitatea din Zürich, al doiea a Universitatea din Praga. Ca membri corespondenți Academia a ales, dintre români, pe d. Fr. Ștefanescu-Goangă la secțiunea literară, iar dintre străini, la aceeaș secțiune, a fost ales celebrul romanist german W. v. Wartburg, de la Universitatea din Leipzig. In secțiunea istorică au fost aleși: profesorul olandez Grondijs și bizantinologul italian Silvio Mercati. Cronică aviatică Continuare din pas, l a ripa joasă, motoarele fiind Gnome— Rhone de 14 cilindri răciți cu aer, cu elici tractive cu trei pale cu pas variabil în zbor și capabil de a decola cu un motor stopat. In locul flotoarelor se pot monta foarte repede pe roți, aparatul devenind un perfect avion. Construit complect din metal, aparatul Le C. H. 46 se ridică în fața celorlalte hidroavioane din categoria sa printr-o factură superioară ceea ce a făcut ca guvernul francez să-l comande în mare număr. Dealtfel, aparatele Livre-Olivier sunt întrebuințate, sub forma unor bimotoare de bombardament și de aviația noastră dând perfecte rezultate. Ne mai rămâne să vedem construcțiile renumitei casse, Louis Bréguet care pune la dispoziția hidroaviației militare franceze două tipuri: 730 și 521 „Bizerte“. Primul, hydroavion de mare tonaj, este un adevărat „bateau volant“. Grație dimensiunilor sale impresionante ca și forței sale motrice, este capabil să fie piept unei mări tumultoasa fară primejdie. Coca sa a fost studiată special pentru amerisări pe orice vreme împreună cu o foarte mare rază de acțiune. Monoplan, cu aripa cantilever, complet metalic, cu aripa destul de groasă pentru a permite mecanicului de a circula prin ea și de a observa motoarele în timpul mersului, cu rezervoarele de benzină în aripi, cu motoare de 1000 cai fiecare fixate în bordul de atac al aripei, acestea sunt caracteristicile Bréguetului 730, făcându-l unul din prototipurile de valoare ale uzinelor hidroaviatice franceze. Greutatea totală a aparatului este de 25 tone; puterea totală 4000 cai; anvergura 40 metri, lungimea 24 metri. Conceput pentru misiuni de bombardament la mari distanțe, Bréguetul 730 este la ora actuală cea mai perfectă construcție din categoria sa, Franța făcându-și din această armă punctul cel mai de valoare al apărării porturilor sale coloniale ce au rolul de baze navale. Calitatea aparatului Bréguet-730 se restrânge și asupra celuilalt tip, 521 „Bizerte” care, din cauza dimensiunilor gigantice nu a putut figura la salonul din anul trecut. Prototipul a fost construit în nul 1934, iar în urma rezultatelor strălucite pe care le-a dat, a fost reconstruit în ultimele perfecțiuni și modificări pentru a echipa escadrilele de explorare. Un număr apreciabil din aceste aparate a participat cu mult succes la diferitele manevre navale din Mediterana, Adriatica și Marea Mânecii. Construcția este sesquiplană cu 3 motoare cu misiunea de explorare navală necesitând o greutate de 16 tone. Motoarele sunt răcite cu aer cu dispoziția cilindrilor în dublă stea și cu puteri maxime și minime de 800—1000 cai, ce asigură aparatului o iuțeală de 250 km. pe oră. Urmând misiunea ce are de îndeplinit, echipajul se ridică până la șase oameni. Din punct de vedere al construcției, ea este cu cocă centrală și cu motoarele așezate între aripi, asemănându-se întrucâtva cu celebrele hidoavioane engleze „Short“. Echilibrul lateral este susținut de două plutitoare laterale construite din aluminium și cu fundul din țiței inoxidabil. Caracteristicele generale sunt: anvergura: 35 metri; suprafața postantă: 163 metri patrați; greutatea totală: 16 tone; iuțeala maximă: 250 km. p. o.; iuțeala comercială . Remus Iotiescu SPECTACOLELE ZILEI Teatre LEGA CULTURALA, alarmă. Clopoțelul de Cinematografe TRIANON. _ Hans Moser în Veronica. Jurnal. CARLTON a Omul care face minuni.______________ ARO. — Două inimi și un simț. Jum. CAPITOL (Sala și grădina) și ROXY: Maurice Chevalier și Jeanette McDonald în „Parada dragostei“. Jurnal Eclaire. VOX. — Mesagiul către Garcia și Jurnalul unei cameriste. SCALA: „Casa cu o mie de lumânări“, film de spionaj, cu Phillips Holmes și Roșită Moreno. SELECT: Victor Francon în „Aventurierul“. Jurnal Fox. 1875 m. RADIO ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 BUCUREȘTI 17 kw. 823 kHz 13.00. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 13.10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri); Uvertură la opereta „Liliacul” de Johann Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rândunelele satului-vals de Josef Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Potpuriu din „Farmecul unui vals” de Oskar Strauss; Selecțiuni din „Voevodul țiganilor” de Joh Strauss (voce: Anita Gura și Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor” de Richard Strauss (filarm. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 1410. Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Știri interne și externe. 14.30. Muzică distractivă (discuri) Dans și Cântec popular spaniol (voce: Maria Batsca-Telef.); Două cântece de Hill. (Telef.); Potpuriu de valsuri de Johan Strauss(O.); Fox de Gordon și Fox de Kahn.(O). 15.00: Ultimele știri. 18.00. Fantasticul în muzică (discuri) Uvertură la „Oberon” de Weber (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Scherzo din „Visul unei nopți de vară” de Mendelssohn orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto-vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas (orch. Conservatorului, dirij. de Phillipe Gaubert) Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expoziție” de Mussorgsky (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kusseviteky); Sirenele din „Nocturnele” de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppola); Scena fetelor flori din „Parsial”, de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de preludii și intermedii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Intermezzo din „Chemarea munților” de D’Albert; Intermezzo din opera „Prietenul Fritz” de Mascagni; Preludiu la Hansel și Gretel” de Humperdinck; Preludiu la opera „Petra Rareș” de Caudella; Preludiu la act. 3 din „Maeștrii cântăreți”, de Wagner; Interludiu in opera „Jean Michel” de 215 km. p. o., plafon practic: 4.500 metri; raza de acțiune: 2.5000 km., decolează in 28 secunde. Din aceste fugare aruncături de ochi asupra hidroaviației militare franceze, reese că ne găsim într’o epocă de regenerare ce-și urmează cursul cu foarte mare rapiditate. Precipitarea ultimelor evenimente internaționale contribuie într’o largă măsură la acest lucru. Problema spaniolă, atât de confuză, pare a tară omenirea într’o altă bae de sânge. In urma bombardării vasului german „Deutschand”, situația părea tot atât de gravă ca și în perioada din 1914, când arhiducele Franz Ferdinand a fost ucis la Sarajevo. Motivul războiului exista. Se pare însă că groaznicul spectru al trecutului cataclism nu a fost îngropat definitiv de timpul anilor ce s’au scurs de la acel sumbru eveniment. Fapt este că pacea se menține, înzestrarea cu armament nou a aviației franceze nu are decât să ne bucure, deoarece toate acestea sunt în slujba păcii. Am terminat cu hidroaviația militară franceză, urmează ca în articolul viitor să vorbim ceva despre hidroaviația comercială franceză, strâns legată de marile evenimente ce sunt în decurs de desfășurare in cursul anului 937. FEMINA. — Prater. Compl. REGAL: William Powell și Jean Arthur, în „Păianjenul negru“. FORUM. — (Sala și grădina): Adolescența și Frigurile dragostei. CORSO: Zâna păpușilor și Distrugătorul. Reviză. OMNIA: Fuga lui Tarzan și Manevrele de toamnă. ____________ PALAS Bd.: „Suflet de copil” Jurn. ARPA (Sala și grădina Colos): Regina valsului și Prințesa. SAVOY: Oameni de sacri* ficus și Dans Palace. FACHE: Escadrila de noapte și Infamia. CITY: Antonio Adverse și Extraordinarul Joe. MARCONI: Femeia în frac și Frați de cruce. VOLTA (sală și grădină) : Nick Gentlemen detectiv și Păpușa diabolică. AMERICAN (Sala și grădina): Fata din Salem și Mesagiul secret. Dupuis. Introducere la opera ,Faust” de Gounod, Intermezzo și Fantezie din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni, 2010; Actualități italiene de Prof. Alexandru Marcu, 20.25. Muzică de Chopin Nocturnă în mi bemol (pian (discuri): Mark Hambourg); Douăzeci și patru de preludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la bemol major (pian: Arthur Rubinstein) . 2115: 25 de ani de la moartea lui Caragiale de Octavan Goga. RADIO ROMÂNIA 21.35-22.10. Muzcă distractivă și românească (discuri): Fox de Ash (O.); Iamă’n inimioara ta, de Adalbert și Ne-a surprins luna de Vogel (voce: Cristan Vasile-C.); Vecinico, vecinico de Popescu-Poppu (voce: Ion Luican- O.); Mi-ai furat inima de Max Halm (voce: Titi Botez,O.); Dă-mi o fotografie de Vasilescu (voce: Popescu-Cristal-Mischonzniky); Virginica Plouă de Stroe și Vasilache și Ninge, de Vasilache (cântate de autori-H.M.V.); Două Foxtroturi de Dubin(O). RADIO-BUCUREȘTI 21.35; Concert de pian. Alexandru Demetriad: Chopin: a) Nocturnă în famajor; b) Două mazurci (No. 13 și 40); c) Poloneză în do minor: Scriabin: a) Dorință; b) Desmierdarea Răsfrângeri în apă de Debussy.dansului; RADIO-ROMANIA, RADIO BUCUREȘTI 22.1«. D-ra Lisette Dima (canto): Veniți să vedeți puișorul meu — cântec de leagăn de Respighi; Pasărea în pădure de Taubert; Arie din „Rigoletto“ de Verdi; Voci de primăvară-vals de Joh Strauss. 22.30; Sport; Radio jurnal. 22.45; Concep de noapte al Orchestrei de salon Radio, dirijat de D. Teodoru; Fantezie din opera „Carmen“ de Bizet; Serenadă bolero de Margutti; Cântec de leagăn slav de Neruda; Vals de Krome; Fox de Mireile; Mă gândesc la tine tango de Smidseder; Flori din câmpul Raiuluipotpuriu de Paschil; In Pratertied de Stolz; Viena, orașul visurilor mele de Sieczinski; Micule, e ora să faci nani, de Wayne. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. RADIO EXPERIMENTAL (Institutul Electrotehnic) 1400 khz. 212 m. 0,25 kw. 21.00: Muzică variată: Allegro vivace de Mozart și Largo essai op. 74 în G mois de Jos. Haydn. Gavotte de Grossea și Menuet de Boccherini. 21.15: Muzică românească: Frusina și Ciobănașul, cântate de Aurel Alexandrescu; La Tismana intr’o grădină (cântec popular) și Căsuța noastră, cântate de P. Alexandra cu orh. Vasile Julea. 21.30: Informatiuni universitare. 21.40- Conferință științifică. 22.00: Muzică distractivă: Lângă tine (slow fox) și cântate de Constantinescu; Ma fseur du Desert (slow-fox) J'aime ton sourire (slow-waltz), cânti tate de Mr. H. Albert; C'est suffisant pour des amants (slow-fox) și Mon amour je danse avec toi, cântate de M. Alberty. MILANO, 18: Radio Jur., 18,15: Concert, 19,50: Muz. Var., 20: Concert, 21,05 Radio Jurnal, 21,30 Cronică Radiofonică, 21,40: Muzică Variată, 22: Teatru, Comedie într’un act, 22,35: Concert Simf., 24: Radio Jur., 9,15: Muz. Dans. Ce să ascultăm la Radio Două noui contratorpiloar britanice LONDRA, 8 (Rador). — Azi au fost lansate la Jarrow, aproape în același moment, două roții contratorpiloare britanice, „Cossak” și „ Affridi”. t