Era Nouă, 1892-1893 (Anul 4, nr. 158-210)
1892-10-11 / nr. 158
NOUA APARE DUMINICA »5 Anul IV. Nr. 158. lași. Duminică 11 Odomvre, 1892. 10 bani numarfil. Taxele comunale. De multă vreme se agită in Consiliul comunal al orașului nostru chestiunea reformărei taxelor comunale. Astăzi cele mai multe din taxele ce se percep pe la barieri, sînt hotărîte încă de pe timpul reglementului organic sau prin diferite hrisoave Domneşti, unele investite altele neinvestite cu formulele legale pentru a mai pute să aibă valoare astăzi căci, nu contra unor taxe, de exemplu cum e harabagelîcul, s au intentat acţiuni comunei nostre cărea le percepe, şi chear Curtea de Casaţie a condamnat pe primărie a restitui aseminea taxe, invalidînd oarecum puterea hrisoavelor domneşti şi a regulamentelor pe cari comuna se baza la percepere. Apoi, ceia ce e mai grav, obiectele ce sînt supuse pînă astăz taxelor comunale sînt tocmai obiecte de prima necesitate, alimente şi băuturi in genere,iar obiectele de lux, de construcţie, etc., sînt absolut scutite de orce taxă. O sumă de comisiuni au fost rînduite de diferite Consilii Comunale ce s’au succedat la noi , dar nici una pînă in ziua aceasta nu a presentat o lucrare complectă, şi nici un vot precis al consiliului nu s'a dat, spre a se înainta apoi Ministerului şi a se transforma in lege. Acum ni se spune că şi la Ministeriul de Interne se lucrează pentru o reformă a taxelor comunale din întreaga ţară , cînd se va transforma în realitate această lucrare, nu ştim. Din cîte aflăm insă — şi aceasta tocmai ne bucură, — este că comisiunea instituită de actualul consiliu al oraşului nostru s’a terminat studiul seu de reformă a taxelor şi l’a şi presentat consiliului, care intr’una din şedinţele viitoare îl va vota şi inainta Ministeriului. Odată această reformă prefăcută in lege, Comuia noastră îşi va crea venituri sigure, raţionale şi cu mult mai mari decît cele actuale ; cu aceste venituri se va putea procede la marile înbunătăţiri ce sînt de atîta vreme aşteptate de cetăţeni. Fără o reformă a taxelor, orce imbunătăţire a fost, este şi va fi iluzorie. Deci, nu ne îndoim ca edilii noştri vor pune toată stăruinţa lor la realizarea acestei lucrări cît mai neîntîrziat. ---------------------------------------------------PRESA STREINĂ ŞI CONFLICTUL GRECO-ROMÂN. Sub titlul „Un conflict in Balcani“ Wiener Allgemeine Zeitung, delà 19 Octombre scrie: „Grecia a intrerupt relaţiile diplomatice cu Romănia şi reprezintantul ei la Bucureşti a primit ordinul de a părăsi teritoriul romanesc. Această ştire a provocat o surprindere generală. Orcît de pe neaşteptate a venit insă, cauzele care au condus la acest eclat diplomatic se intind destul de departe in trecut“. Gazeta vieneză expune, după această introducere, întreaga chestie Zappa, dela inceput, pănă la faza ei actuală. Apoi adăogă : „Care din cele doue părţi are dreptate in această afacere ar fi greu de hotărît, deoarece e vorba aci de o afacere încurcată de proces. In tot cazul insă trebue să se recunoască că procedărei guvernului romîn, care refuză de a se amesteca in judecata tribunalelor, nu i se poate tăgădui corectitudinea formală. „De altul, din toată încurcătura nu e de temut să se poată isca vreo primejdie pentru pacea europeană, deşi se poate ca mîna Rusiei, care azi are o influenţă hotărîtoare la Atena, să fie amestecată in această afacere. Procesele de moştenire, fireşte, sunt şi az moderne, dar resboaele de succesiune nu mai sunt“. Extrablatt, din Viena, in numărul de Mercuri, 19 Octombre, intr’un articol de fond foarte spiritual, intitulat Gălăgie clasică (Classischer Krakelit), după ce expune fondul chestiei Zappa şi arată dorinţa neîntemeiată a guvernului grecesc de a supune rezolvarea chestiunei unui arbitragiu internaţional, in loc de a o rezerva tribunalelor romîne, singurele competente, scrie: „D. Trikupis îi dă înainte insă cu cîntecul seu. Ce tot îmi spuneţi de judecătorii nu’mi trebue mie nici justiţie, nici judecător, „la noi lucrurile se petrec mai clasic“, strigă el la Bucureşti, întrerupe toate tratările judecătoreşti şi cu ele deodată şi relaţiunile diplomatice. „A rezolva astfel o chestie de drept civil, e in tot cazul metoda cea mai clasică din toate.“ Şi apoi : „Grecia are pentru destulă vreme de lucru la ea acasă, îşi are durerile ei, decît să se ia la păruială cu străinătatea. Mai intăiu de toate îi lipsesc d-lui Tricupis şi puţinele parale pentru iarba de puşcă trebuincioasă ca să isprăvească odatăcu bandele de tălhari cari, in inte