Evenimentul Zilei, aprilie 2002 (Anul 11, nr. 2977-3002)

2002-04-16 / nr. 2990

t­­T _ _______________________EVENIMENT_______________ Nr. 2990 • marți, 16 aprilie 2002 • Pagina 2 Să „prinzi“­ un interviu cu cel ma cunoscut om de afaceri român din lume pentru care Bill Clinton, George Bush Gerhard Schroder sau Jacques Chirac sînt vechi cunoștințe sau chiar bun prieteni, e o chestiune de șansă. ZI, general, Ion Țiriac muncește de la șase dimineața pină spre ora unu din noapte și, de aceea, să-i furi“ 45 de minute pentru o discuție nu e deloc ușor ION ȚIRIAC: „Este o enigmă cum ați apărut atîția multimiliardari peste noapte, în România!" j>­r­ e ușor să vorbești Cram­p­ei cu lyu Alcatel OT 311 Of 34“ Vă mai aduceți aminte cind ați făcut primele afaceri domnule Țiriac? Probabil, undeva după 1972, cînd mi-am schimbat calitatea de sportiv, jucător de tenis, și am intrat mai mult în sport-management. Era o meserie nouă, ale cărei reguli, atunci, se puneau pe hîrtie, iar sportul începea să devină o industrie. A fost o treabă grea pentru că era la început, dar a fost și ușoară pentru că nu era foarte multă concurență. Am început în Statele Unite, unde am organizat primele turnee de 100.000 de dolari, pe vremurile în care o sută de mii de dolari în sport însemnau zece milioane de dolari de astăzi. Marile cîștiguri financiare se leagă de sport-management sau există o altă afacere care v-a adus cele mai mari venituri? Sport-management a fost baza. Am început avînd drept „moștenire“ contactele din vremurile în care eram jucător și probabil că am avut succes pentru că am creat niște valori care nu existau pînă atunci în­ sport, organizînd astfel evenimentele sportive, făcîndu-le mult mai profesionist din toate punctele de vedere. Sînt importante contactele și relațiile în afaceri? Sînt mai importante decît afacerile în sine! Afacerile sînt niște treburi matematice, iar dacă ai ajuns la această matematică îți trebuie partenerul. Eu am credibilitate și, în afaceri, credibilitatea e mai importantă decît orice altă calitate. Una dintre pasiunile dumneavoastră e legată de mașini, de motoare și chiar de Formula 1. De unde vine această pasiune? Aveam foarte mulți prieteni în domeniu, Lauda, Berger, Lena... Ei veneau la tenis, eu mă duceam la curse, în special de Formula 1, și așa s-a născut această pasiune. La un moment dat, la sfîrșitul anilor 70 și în anii ‘80, cumpăram absolut toate automobilele unicat... Avea și o colecție? Mai am și acum vreo 20, dar... nu prea știu pe unde sînt! Nu mai știți unde sînt?! Da... Se spune că atunci cînd muncești prea mult nu ai timp să-ți cheltuiești banii și nici n-ai timp să te bucuri de ei. Sînteți și un vînător împătimit. Cine v-a inițiat în acest sport? De foarte tînăr, la Brașov, am avut un cerc de cunoscuți care se duceau la vînătoare. Mai tîrziu, cînd mi-am luat permis, am vînat de sute de ori cu Gheorghe Maurer pentru care și azi am o su­mă foarte mare atît ca vînător, cît și ca om. Ați vînat și în Tanzania... în ultimii șase-șapte ani, îm­ fiecare an mă duc în Tanzania, pe mine Africa mă fascinează! Ăsta e singurul lux pe care mi-l permit, să-mi iau liber trei săptămîni în fiecare an... Acolo, în Tanzania, sînt niște rezervații speciale care au fost ținute în mod foarte judicios în ultimii 20 de ani, rezervații în care­ nu sînt permise nici măcar satele de băștinași, sînt rezervații mari cît România... V-a tentat vreodată să intrați în politică? Pînă în ziua de azi nu mi-am putut lua responsabilitatea, fie ea în orice domeniu, pentru 23 de milioane de oameni. Cred că responsabilitatea, măcar morală, este enormă. Vi s-a propus să candidați la președinție? Au fost multe zvonuri și multe curente, în special în ‘90 și ‘91, o grămadă de organizații, în special tineri din zona Ardealului, spuneau că aș fi fost cel mai nimerit, lucru pe care-l găsesc greșit. Eu nu sînt un om foarte flexibil. La mine e foarte greu de găsit gri, ori e alb ori e negru! în ultimii 12 ani, politicienii­­români v-au contactat des pentru a pune o vorbă bună pe lingă mai marii lumii, pentru a rezolva chestiuni în interesul țării? în România există o clasă politică foarte tînără, oameni care din cînd în cînd au știut sau n-au știut să-și utilizeze relațiile. Cîțiva dintre ei m-au folosit mai mult, alții mai puțin, dar niciodată nu m-am dat la o parte de la treaba asta, ba am făcrut-o și fără să mai întreb pe nimeni Cum vi se pare mediul de afaceri din România, se schimbă lucrurile în bine? Se schimbă, încet, încet... Nu-s membru al PSD-ului, sau cum se numește, nici al liberalilor, nici al democraților, nici al unuia, nici al altuia, dar trebuie să-i dau lui Năstase un merit că încearcă foarte mult să ducă lucrurile spre normalitate. Și­ asta înseamnă momentul în care cel care investește va avea siguranța, că investiția lui este apărată, că nu se schimbă legea în fiecare dimineață. Cum vi se par oamenii de afaceri români apăruți după Revoluție? Sînt foarte multe „genii“, cum le numesc eu, care într-o perioadă foarte scurtă, patru-cinci ani, au ajuns multimiliardari sau milionari în dolari. Pentru mine este o enigmă cum au putut oamenii ăștia să ajungă aici atît de repede... V-a dezamăgit relația de afaceri cu Adrian Sârbu, patronul PRO TV? Domnule, personajul Adrian Sârbu nu vreau să-l comentez în nici un fel! Știu că este un om foarte muncitor din toate punctele de vedere. Eu zic, astăzi, că am început acest post de televiziune (PRO TV - n.r.). Adrian Sârbu spune că dumnealui l­a început. Investind niște bani, am vrut să"știu unde s-au dus banii și n-am avut posibilitatea să văd de ce această companie are o gaură de zeci de milioane de dolari. Undeva e ceva care nu este în regulă! Cite limbi străine vorbiți? Dacă mă întrebați dacă vorbesc vreo limbă din punct de vedere academic sau literar răspunsul este nu, dar comunic în opt-nouă limbi fără nici o jenă. Sînteți strîns la pungă, zgîrcit? Nu cred că sînt zgîrcit, cred că sînt foarte larg la pungă cu o singură excepție: detest ca, din cauza banilor, cineva să-și piardă contactul cu pămîntul și detest să arunc cu banii. Banul este un bun pe care-l apreciezi într-o singură situație: cînd nu-l ai! Care e cea mai mare dezamăgire a vieții dumneavoastră de pînă acum? Probabil faptul că niciodată n-am știut să-mi organizez timpul în așa fel încît să profit și eu mult mai mult de ceea ce se numește viață. Eu n-am avut atîta talent ca Năstase, Becker sau McEnroe. A trebuit să muncesc mult mai mult și mi-am făcut din muncă o prioritate, dar a fost alegerea mea. Marea dezamăgire e că n-am știut niciodată să-mi împart timpul și viata cum trebuie. Interviu realizat de ROBERT TURCESCU .Banul este un bun pe care-l aprec într-o singură situație: tind nu-i Nokia 3310 ne A­JSC prețurile nu conțin TVA în limita stocului disponibi poți alege unul dintre cele două telefoane pe care ți le oferim la un preț special ai a 4-a lună de abonament gratuită ai 30% reducere pentru Mesaje Scrise până la 15 ma ofertă valabilă până la 15 mai I­ar un set de servicii gratuitei Mesageria Vocală Serviciul NonStop Serviciul Cronos Serviciul Clienți 24 ore din 24­7 zile din 7 f­i £ Te­r«n

Next