Evenimentul Zilei, mai 2010 (Anul 19, nr. 5861-5886)
2010-05-14 / nr. 5872
Episcopul catolic hâtru cu destin de martir Episcopul greco - catolic Vasile Aftene, mort în închisoare în 1950 pentru că a refuzat să abdice de la credința sa, a fost deshumat. Dosarul său de canonizare a fost trimis la Vatican de anul trecut Mirela Corlătan mir Corlatan@evz.rc E la 10 mai 1950, în amurg. O mașină neagră a Securității a oprit la poarta Cimitirului Bellu catolic. Trei gropari, aflați în așteptare de cinci ore, au luat sicriul din mașină. Nu se închisese prea bine pentru că mortul, se vedea, era prea înalt pentru scândurile din care fusese croit coșciugul. In tăcere deplină, i-au așezat pe umeri și, cu doi civili pe urme, l-au dus la groapa gata pregătită. Pământul a fost azvârlit cu graba peste coșciug, fără să apuce cineva să pună vreo întrebare. Deși groparii ar fi avut destule. Căci era prima îngropăciune ce se făcea acolo fără slujbă și fără preot. Și tot prima în care nu aveau voie să pună o cruce pe mormânt. Cu riscul de a fi ridicat de securiștii ce au început să supravegheze strict orice mișcare din cimitir, un preot romano-catolic de la Biserica Bărăției a venit, după câteva zile, să facă o slujbă la mormântul necunoscutului. După alte câteva zile, monseniorul Augustin Francisc, de la Catedrala „Sfântul Iosif“, a adus și o cruce. Scria doar „V.A. 1950“ Groparul Marin Creangă, ce era angajat acolo de doar câteva zile, de pe 1 mai 1950, a aflat atunci și cine se ascundea în spatele inițialelor. Era episcopul greco-catolic Vasile Aftene, mort în spitalul închisorii Văcărești, după un an și jumătate de detenție și chinuri. Tortura și moartea Episcopul a fost arestat în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948. Alături de ceilalți cinci episcopi greco-catolici în funcție, PS Vasile Aftene, episcop de Alba-Iulia și Făgăraș și vicar de București a fost dus la schitul Dragoslavele, reședința de vară a patriarhului ortodox. Patru luni au fost ținuți acolo sub presiunea securiștilor, cu scopul de a-i determina să accepte unirea cu Biserica Ortodoxă, ce nu se putea face decât cu semnătură episcopală. Nici unul nu a cedat însă, iar în februarie 1949 au fost mutați lângă București, la Mănăstirea Căldărușani. După încă o lună, doi dintre ei au fost desprinși de grup și aruncați în arestul Ministerului de Interne. Au fost aleși cei care, după presupunerile securiștilor, erau cel mai ușor de convertit: episcopul Ioan Suciu, pentru ca era cel mai tânăr, și episcopul Vasile Aftene, cea mai populară figură. Tortura îndelungă nu și-a făcut însă efectul. Nici unul din ei nu a cedat. Singura consecință a chinurilor a fost paralizia PS Vasile. Așa a fost dus la spitalul închisorii Văcărești, unde s-a stins, la doar 51 de ani, în noaptea de 9 spre 10 mai 1950. „Era foarte jovial, glumeț, popular. Era invitat mereu la prânz de familiile de credincioși. Securitatea a crezut că va ceda ușor, dar el a fost primul care a murit pentru credință, evocă PS Mihai Frățilă, episcop auxiliar de Alba-Iulia și Făgăraș și vicar de București, figura predecesorului său. Minunile și deshumarea încă de la începutul anilor ’50 vestea martiriului episcopului Aftene a ajuns la urechile credincioșilor, fie ei greco sau romano-catolici, fie ortodocși. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj, plin mereu de lumânări. Groparul episcopului, Marin Creangă, astăzi în vârstă de 81 de ani și o prezență nelipsită din cimitir, încă ar recunoaște-o dintr-o mie pe femeia care câțiva ani, aproape zilnic, se strecura cu căruciorul fiicei sale invalide și surde să se roage la căpătâiul lui Vasile Aftene. „Se zicea că este soția medicului- șef de la spitalul închisorii în care a fost dus episcopul. După ani buni, fetița s-a vindecat în mod miraculos. După 1990 am auzit că au plecat în Germania“, spune Marin Creangă. Nu pe ajutorul sau sporul pe care l-au mărturisit pelerinii de la Bellu catolic și-a construit Biserica Greco-Catolică dosarul de canonizare al episcopului, trimis la Vatican încă de anul trecut. Ca pe martiriul său, care, în momentul în care va fi validat de Congregația pentru cauzele sfinților, va fi suficient pentru declararea ca fericit, apoi ca sfânt. In așteptarea canonizării pentru conservarea osemintelor, episcopul a fost deshumat miercuri, în prezența succesorului său, a câtorva preoți, arheologi antropologi și simpli credincioși Osemintele au fost depuse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ de pe strada Sirenelor „Sunt osemintele unui mărturisitor al credinței, care se voi transforma în moaște, dacă Vaticanul va aproba dosarul de canonizare. Ele vor fi folosite apoi în altare, la construcția bisericilor“ explică PS Mihai Frățilă. ARC PESTE TIMP. După 60 de ani, groparul (al doilea din dreapta) episcopului Vasile Aftene a participat la deshumare FOTO: BRI EVENIMENT MARTIRII Cei 12 morți întru credință » * Martiriul episcopului Vasile Aftene nu este singurul din perioada venirii comuniștilor la putere. Ca o măsură de precauție, pentru supraviețuirea Bisericii Greco-Catolice, cei 6 episcopi greco-catolici aflați în funcție în 1948 au hirotonit alți șase episcopi, cu mijlocirea nunțiului papal de atunci. Nici unul dintre cei 12 episcopi nu a cedat presiunilor regimului comunist. După moartea lui Vasile Aftene, trei dintre ei au murit la închisoarea din Sighet, fiind îngropați în cimitirul săracilor, fără morminte: PS Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, PS Ioan Suciu, episcop de Blaj, și PS Tit Liviu Chinezu, auxiliar de Blaj. PS Alexandru Rusu, episcopul de Maramureș, a murit în închisoarea Gherla, iar episcopul de Lugoj Ioan Bălan și cardinalul Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla au murit în perioada domiciliilor obligatorii, de după detenție, unul la Ciorogârla, altul la Căldărușani. Sâmbăta trecută,cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregației pentru cauze orientale, a săvârșit la Sighet o slujbă comemorativă pentru cei trei episcopi greco-catolici și unul romano catolic, Anton Durcovici morți întru credință. TRĂDĂTORII 36 de preoți au cedat Doar 36 de preoți greco-catolici au abdicat de la credința lor și au acceptat să treacă la ortodoxie. Ei și-au trimis câțiva delegați la București pentru a aduce listele cu semnături, înainte de arestare. PS Vasile Aftene, vicar de București, se spune, s-a întâlnit cu ei la Capșa, unde i-a mustrat aspru pentru actul lor de trădare. Pentru că episcopii nu au cedat, Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar în perioada comunistă preoții greco-catolici au fost hirotoniți și au slujit în clandestinitate. Oficial, astăzi sunt 9.500 de greco catolici în București și 200.000 în toată țara. După statisticile Bisericii, numărul total este însă de 500.000 Vineri, 14 mai 2010 I Evenimentul zilei I 11